Care pe care: Vama Rusa vs Bank of New York Mellon

Am trait s-o vad si pe asta: ciocnirea titanilor falimentari. SUA s-a bazat pe imperiile financiare si pe imobiliarele sale si ambele au picat. Rusia s-a bazat resursele sale si pe oligarhii de carton si acum toate s-au prabusit.

Ciocnirea colosilor cu picioare de lut pune fata in fata doi fomisti de bani: Vama Rusa si Bank of New York Mellon. Ziarul Kommersant spune ca in 17 mai 2007, Serviciul Federal al Vamilor din Rusia a dat in judecata Bank of New York Mellon (BNY) pentru spalari de bani in cazul exporturilor ruse de la finele anilor 1990. Daunele cerute au fost de 22,5 miliarde de dolari.

Acum, Vama Rusa vrea o intelegere amiabila cu Bank of New York pentru doar 800 de milioane de dolari. „Pentru a rezolva aceasta disputa, Serviciul Federal al Vamilor din Rusia sugereaza tinerea unei intalniri de munca pentru a discuta atingerea unei intelegeri amicale in aceasta problema” spune Konstantin Chaika, vicepresedinte al Vamii Ruse intr-o scrisoare obtinuta de ziar. Sursele spun ca Vama a fost fortata sa treaca la proces la insistentale lui Sergei Sobyanin, vicepremier si sef al secretariatului general al guvernului, caruia premierul Vladimir Putin l-a pus personal sa rezolve problema.

„Este o decizie politica, chiar logica in perioada crizei. Mai mult BNY Mellon nu are niciun cont pe teritoriul Rusiei care ar putea fi sechestrat in cazul in care Vama va invinge in instanta” mai zice Kommersant. Steven Marx, un avocat american ce deserveste partea rusa, spune ca legea permite compensatii de 3 ori mai mari decat suma spalata ilicit. Iar banca americana si-a recunoscut implicarea in spalarea a aproape 7,5 miliarde de dolari.

La inceputul anilor 2000, mai multe state au acuzat BNY Mellon de implicare in evaziune fiscala si spalari de bani. Banca a dat afara ceva staff responsabil de transferurile din Rusia.
In Rusia, problema legata de BNY Mellon a fost Incombank, candva a doua banca rusa ca marime, intre timp decedata la finele anilor 1990.

Toata povestea arata mai multe lucruri. In primul rand, coruptia generalizata in ambele sisteme, atat rus cat si american. Ceea ce explica de ce au picat ca mustele cand a venit criza: pentru ca foarte mult era umflat artificial, si imobiliarele si produsele financiare complexe si pretul gazelor si petrolului si cel al metalelor. Al doilea lucru relevant e mentalitatea autoritatilor ruse. Dupa ce si-au dat seama ca n-au ce bunuri sa sechestreze pe teritoriu rus au cam lasat balta procesul. Pentru ca, trebuie s-o recunoastem, intre 22,5 miliarde de dolari si 800 de milioane de dolar e o diferenta ca de la fosta capitalizare a Gazprom la actuala.