"Cel mai mare sat al lui Potemkim"

Ghici ghicitoarea mea, cine-i cel mai mare si mai tare? Vladimir Putin? Dar cel mai mare sat al lui Potemkin? Ei bine, acesta este Soci, orasul unde se vor tine Jocurile Olimpice de iarna din 2014.

Pana in 2012, Soci ar trebui sa primeasca 50 de miliarde de dolari pentru a organiza si construi infrastructura Olimpiadei. Totusi, in acest moment Soci seamana cu un mare fiasco: constructii ramase in urma din cauza coruptiei si a veniturilor cheltuite aiurea, oligarhi care nu mai construiesc la Soci nimic din cauza ca nu mai au venituri din cauza crizei iar regimul proprietatii terenului da mari batai de cap statului.
Cum se deruleaza lucrarile si care sunt problemele cititi mai departe.

Marea Rasturnare

Dupa ce ani de-a randul Marea Britanie s-a razboit cu Rusia pe teme energetice, acum o coteste spre energia furnizata de aceasta. Gazoductul Nord Stream va fi prelungit pana in portul Sufolk, unde Gazprom UK va prelua 4 miliarde de metri cubi din 2012 pentru a alimenta piata britanica. Aceasta este dependenta 50% de gazul de import.

Prelungirea Nord Stream pana in teritoriul unuia dintre cele mai critice state la adresa Rusiei si a practicilor sale energetice, vine dupa o rasturnare de situatie, cu Marea Britanie blocand acesul Gazprom la achizitia Centrica sau chinurile prin care au trecut gigantii petrolieri britanici BP si Shell in activitatea din Rusia. Otravirea lui Alexander Litvinenko in 2006 turnase mai mult gaz pe focul relatiilor, dupa ce suspectul Andrei Lugovoy a ajuns parlamentar rus.

Mai multe aici.

De ce se reorienteaza conglomeratele sud-coreene catre Rusia?

Lipsa de vointa a companiilor europene, americane si japoneze de a imparti tehnologie cu rivalii coreeni trimite conglomeratele din Coreea de Sud sa se reorienteze spre Rusia, unde fiecare stat cimenteaza slabiciunea celuilalt prin colaborari.

Companiile din Coreea de Sud sunt percepute ca rivali remarcabili de japonezi in industria electronica (Samsung, LG), de cele din SUA in privinta autoturismelor (Hyundai, Kia, Daewoo), sunt temute de gigantii indieni ai otelului ArcelorMittal si Tata Steel (POSCO, Hyundai Steel), de conglomeratele franceze in domeniul nuclear (Korean Electric Power) sau de China- cu care concureaza pentru achizitia de resurse energetice ieftine (Korea Oil Corp, Kogas, Korea Resources Corp). Cu alte state ale lumii, ca Norvegia sau statele arabe, este concurent inversunat pentru a investi imensele resurse adunate de fondul suveran (Korea Investment Corp) sau de fondul de pensii (National Pension Service).

Cu statul de "tigru asiatic" si beneficiind de scaderea monedei nationale, won-ul, care a dat un impuls major exporturilor, Coreea de Sud si companiile sale sunt printre cei mai competitivi adversari ai statelor dezvoltate.

Cititi mai mult pe Renne.ro.

De ce pleaca editorii de la Wikipedia

Editorii si contributorii la Wikipedia pleaca cu zecile de mii. Editorii taie o postare din patru, fata de una din zece in 2005. In acelasi timp, spammerii si vandalii incearca sa introduca bucati de mesaje in interiorul articolelor. "Politia informatiei" face din ce in ce mai greu fata pe Wikipedia iar subiectele sensibile cu vederi multiple asupra informatiei sunt mai multe.
De ce pleaca editorii celei mai celebre biblioteci ? Citi mai multe pe Renne.ro.

Cum se baga preotii ca musca-n economie

Care este rolul religiei in societate? Este o institutie privata sau este un serviciu public?

Dupa ce clericii anglicani s-au revoltat impotriva bonusurilor la bancile britanice, a venit vreme si pentru discutarea premizelor pe care religia se bazeaza pentru a se ingera in institutii private.

Daca este independenta atunci nu ar trebui sa aiba nicio subventie si sa nu se bage in vietile altora cum nimeni nu se baga in interiorul sau. Dar daca se doreste a fi un serviciu public, atunci in contul subventiei/sprijinului primit de la stat ar trebui sa elimine extremismele, toate pretentiile dovedite drept false si sa se reformeze pentru a elimina uscaturile securiste sau mercantiliste.

Nu se poate ca religia sa vada paiul din ochiul altuia fara a observa barna din ochii sai...
Mai multe pe Renne.ro

Rusia vinde Rosneft, una dintre perlele coroanei

Rusia pregateste privatizarea a 5.500 de companii de stat, inclusiv gigantul petrolier Rosneft, din cauza dificultatilor bugetare cu care se confrunta statul, au precizat surse guvernamentale citate de presa rusa, potrivit AFP.

Moscova doreste echilibrarea bugetului sau, a declarat Alexei Kudrin, ministrul rus de Finante, citat de Vedomosti. Dupa un deceniu in care a inregistrat in fiecare an excedent bugetar, guvernul rus estimeaza un deficit de 8% din PIB in 2009. Ideea unui nou val de privatizari este susţinuta si de vicepremierul Igor Shuvalov. El a spus la Bloomberg TV ca Rusia poate oferi „active atractive” si a nominalizat Rosneft, unde statul are 75,16%.

Lovitura de imagine?
Pentru Dmitri Vinogradov, analist la UBS, operatiunile nu vor incepe inaintea celui de-al doilea semestru din 2010. Mai multi economisti citati de AFP spun ca statul rus nu are intentia de a ramane cu mai putin de 50%.
„Acesta nu este cel mai bun moment pentru a vinde, este o chestiune de imagine, pentru a arata lumii liberalismul guvernului” a spus o sursa pentru Vedomosti.
In ultimii ani, tendinta statului rus a fost de a concentra in mainile sale economia tarii, in principal in domeniul materiilor prime.
Irina Elinevskaia, analist la Renaissance Capital nu crede ca asta arata o schimbare a gandirii fata de investitorii straini, ci e legata doar de gasirea altor surse de finantare.

Probleme cu banii
Rosneft are mari probleme cu banii. In ianuarie, Gazprom a cerut de la stat un imprumut de 3,6 miliarde de dolari pentru 2009 pentru a-si finanta companiile de electricitate, OGK-2, OGK-6 si TGC -1. Cu toate acestea, Gazprom Neft, bratul petrolier al gigantului gazelor, a cumparat in noiembrie 2008 50% din Tomskneft pentru 3,7 miliarde de dolari. Si le-a cumparat exact de la Rosneft, care are nevoie disperata de bani pentru a-si plati imprumuturile. |n iulie 2008 Rosneft vanduse cealalta jumatate din Tomskneft catre banca de stat VEB. Rosneft a contractat un credit de 22 de miliarde de dolari in 2007 pentru a cumpara activele Yukos, masura prin care a devenit cel mai mare producator rus de petrol.

Miza lui Khodorkhovski
Dar eventualul proprietar al Rosneft ar avea si alte probleme de infruntat decat lipsa banilor. Mai exact, Mikhail Khodorkhovski, fostul proprietar al Yukos a dat in judecata autoritatile ruse, considerand ca a pierdut societatea ilegal. Alte procese au fost deschise de alti actionari.
Khodorkhovski indeplineste o pedeapsa de 8 ani de inchisoare in Siberia. El a fost foarte acerb critic al lui Vladimir Putin, presedinte atunci. Fostul magnat al petrolului acuza ca i s-a fabricat o investigatie, potrivit careia intre 1998 si 2004 el si Platon Lebedev doi au furat 350 de milioane de tone metrice de petrol si au sp alat bani in valoare de 28,3 miliarde dolari. Cum suma ceruta era mai mare chiar si decat valora Yukos, aceasta a fost vanduta pe active catre Rosneft, compania petroliera de stat.

Bolovanul Yukos
Alt activ al Yukos este procentul de 20% din fosta Sibneft, care a fost rebotezata Gazprom Neft. Sibneft a ajuns din proprietatea lui Roman Abramovich la Gazprom in 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari si a devenit bratul petrolier al gigantului gazelor. Cei 20% au fost preluati de italienii de la Eni. In ianuarie, Gazprom a cumparat cei 20% pe care Eni ii aveau la Gazprom Neft pentru 4,2 miliarde de dolari. De asemenea, Gazprom cumpara 51% din Severenergia iar Eni si Enel, cealalta companie italiana din domeniul energetic, au impreuna restul 49%.

Pentru procentele luate, Gazprom va plati 1,6 miliarde de dolari. Severenergia detine doua companii, Arcticgas si Urengoil, care si ele au fost parti ale fostei Yukos. Companiile italiene le cumparasera in 2007 la licitatie. Eni si Enel controleaza pachetul minoritar printr-o alta companie mixta, in procente de 60%, respectiv 40%.

Actionarii Yukos au acuzat cele doua companii italiene ca prin comportamentul lor ca submineaza drepturile omului si legitimizeaza procesul politic si dezmembrarea Yukos de catre statul rus.
Rosneft a avut in primul trimestru din 2009 un profit net de 3,672 miliarde de dolari.
Actualul presedinte rus, Dmitri Medvedev, era presedinte al Gazprom in 2007, cand activele Yukos au fost vandute la licitatie.
Yukos a mai detinut si 9,5% din actiunile Rosneft, care au fost raspumparate de de Rosneft la un pret de 9 miliarde de dolari, cu 15% sub pretul real al activelor.