Cum se baga preotii ca musca-n economie

Care este rolul religiei in societate? Este o institutie privata sau este un serviciu public?

Dupa ce clericii anglicani s-au revoltat impotriva bonusurilor la bancile britanice, a venit vreme si pentru discutarea premizelor pe care religia se bazeaza pentru a se ingera in institutii private.

Daca este independenta atunci nu ar trebui sa aiba nicio subventie si sa nu se bage in vietile altora cum nimeni nu se baga in interiorul sau. Dar daca se doreste a fi un serviciu public, atunci in contul subventiei/sprijinului primit de la stat ar trebui sa elimine extremismele, toate pretentiile dovedite drept false si sa se reformeze pentru a elimina uscaturile securiste sau mercantiliste.

Nu se poate ca religia sa vada paiul din ochiul altuia fara a observa barna din ochii sai...
Mai multe pe Renne.ro

Rusia vinde Rosneft, una dintre perlele coroanei

Rusia pregateste privatizarea a 5.500 de companii de stat, inclusiv gigantul petrolier Rosneft, din cauza dificultatilor bugetare cu care se confrunta statul, au precizat surse guvernamentale citate de presa rusa, potrivit AFP.

Moscova doreste echilibrarea bugetului sau, a declarat Alexei Kudrin, ministrul rus de Finante, citat de Vedomosti. Dupa un deceniu in care a inregistrat in fiecare an excedent bugetar, guvernul rus estimeaza un deficit de 8% din PIB in 2009. Ideea unui nou val de privatizari este susţinuta si de vicepremierul Igor Shuvalov. El a spus la Bloomberg TV ca Rusia poate oferi „active atractive” si a nominalizat Rosneft, unde statul are 75,16%.

Lovitura de imagine?
Pentru Dmitri Vinogradov, analist la UBS, operatiunile nu vor incepe inaintea celui de-al doilea semestru din 2010. Mai multi economisti citati de AFP spun ca statul rus nu are intentia de a ramane cu mai putin de 50%.
„Acesta nu este cel mai bun moment pentru a vinde, este o chestiune de imagine, pentru a arata lumii liberalismul guvernului” a spus o sursa pentru Vedomosti.
In ultimii ani, tendinta statului rus a fost de a concentra in mainile sale economia tarii, in principal in domeniul materiilor prime.
Irina Elinevskaia, analist la Renaissance Capital nu crede ca asta arata o schimbare a gandirii fata de investitorii straini, ci e legata doar de gasirea altor surse de finantare.

Probleme cu banii
Rosneft are mari probleme cu banii. In ianuarie, Gazprom a cerut de la stat un imprumut de 3,6 miliarde de dolari pentru 2009 pentru a-si finanta companiile de electricitate, OGK-2, OGK-6 si TGC -1. Cu toate acestea, Gazprom Neft, bratul petrolier al gigantului gazelor, a cumparat in noiembrie 2008 50% din Tomskneft pentru 3,7 miliarde de dolari. Si le-a cumparat exact de la Rosneft, care are nevoie disperata de bani pentru a-si plati imprumuturile. |n iulie 2008 Rosneft vanduse cealalta jumatate din Tomskneft catre banca de stat VEB. Rosneft a contractat un credit de 22 de miliarde de dolari in 2007 pentru a cumpara activele Yukos, masura prin care a devenit cel mai mare producator rus de petrol.

Miza lui Khodorkhovski
Dar eventualul proprietar al Rosneft ar avea si alte probleme de infruntat decat lipsa banilor. Mai exact, Mikhail Khodorkhovski, fostul proprietar al Yukos a dat in judecata autoritatile ruse, considerand ca a pierdut societatea ilegal. Alte procese au fost deschise de alti actionari.
Khodorkhovski indeplineste o pedeapsa de 8 ani de inchisoare in Siberia. El a fost foarte acerb critic al lui Vladimir Putin, presedinte atunci. Fostul magnat al petrolului acuza ca i s-a fabricat o investigatie, potrivit careia intre 1998 si 2004 el si Platon Lebedev doi au furat 350 de milioane de tone metrice de petrol si au sp alat bani in valoare de 28,3 miliarde dolari. Cum suma ceruta era mai mare chiar si decat valora Yukos, aceasta a fost vanduta pe active catre Rosneft, compania petroliera de stat.

Bolovanul Yukos
Alt activ al Yukos este procentul de 20% din fosta Sibneft, care a fost rebotezata Gazprom Neft. Sibneft a ajuns din proprietatea lui Roman Abramovich la Gazprom in 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari si a devenit bratul petrolier al gigantului gazelor. Cei 20% au fost preluati de italienii de la Eni. In ianuarie, Gazprom a cumparat cei 20% pe care Eni ii aveau la Gazprom Neft pentru 4,2 miliarde de dolari. De asemenea, Gazprom cumpara 51% din Severenergia iar Eni si Enel, cealalta companie italiana din domeniul energetic, au impreuna restul 49%.

Pentru procentele luate, Gazprom va plati 1,6 miliarde de dolari. Severenergia detine doua companii, Arcticgas si Urengoil, care si ele au fost parti ale fostei Yukos. Companiile italiene le cumparasera in 2007 la licitatie. Eni si Enel controleaza pachetul minoritar printr-o alta companie mixta, in procente de 60%, respectiv 40%.

Actionarii Yukos au acuzat cele doua companii italiene ca prin comportamentul lor ca submineaza drepturile omului si legitimizeaza procesul politic si dezmembrarea Yukos de catre statul rus.
Rosneft a avut in primul trimestru din 2009 un profit net de 3,672 miliarde de dolari.
Actualul presedinte rus, Dmitri Medvedev, era presedinte al Gazprom in 2007, cand activele Yukos au fost vandute la licitatie.
Yukos a mai detinut si 9,5% din actiunile Rosneft, care au fost raspumparate de de Rosneft la un pret de 9 miliarde de dolari, cu 15% sub pretul real al activelor.

Arabii sar la gatul rusilor dupa marirea productiei de petrol

In timp ce Rusia a devenit cel mai mare producator mondial de titei, membrii Organizatiei Statelor Producatoare si Exportatoare de Petrol (OPEC) au luat la ochi administratia de la Kremlin pentru ca a castigat 20 de miliarde de dolari trisand in plina criza ceilalti producatori.

Exporturile ruse au crescut la 7,4 milioane de barili pe zi in perioada din aprilie pana in iunie potrivit lui Sergey Shmatko, ministrul Energiei, depasind chiar Arabia Saudita. Rusia a produs aproape 10 milioane de barili de petrol pe zi in august, potrivit Moscow News iar extra-importurile au adus un plus de 20 de miliarde de dolari Rusiei, potrivit estimarilor UralSib.

OPEC a stabilit in ianuarie reduceri record de productie pentru a proteja pretul petrolului care ajunsese la 30 de dolari pe baril. Intre timp, a ajuns la 70 de dolari pe baril. La acel moment Rusia, care nu este membru OPEC, semnala ca isi va reduce productia in coordonare cu OPEC, insa a marit productia o data cu intrarea online a campului Vankor din estul Siberiei. Shmatko a spus ca „nu exista o criza cu OPEC”.

Artem Konchin, analist la Unicredit Securities spune ca din diferenta de pret si de productie zilnic intra in plus in Rusia 120 de milioane de dolari pe zi.
OPEC a decis sa mentina din nou cota in aceasta luna dar Kuweitul a avertizat saptamana trecuta ca e nevoie de mai multa conformare cu tintele existente, cu referire directa la Rusia. Si oficialii din Qatar au criticat statele care nu fac parte din OPEC spunand ca este „satui pana in gat” de faptul ca nu-si reduc productia.

Medvedev a insarcinat un vicepremier sa studieze ideile unui bloger

Presedintele rus Dmitri Medvedev a urgentat ieri guvernul sa studieze ideile unui bloger pentru a grabi dezvoltarea economiei inovative din tara, chiar daca Live Jounral a fost critic fata de stat. Vicepremierul caruia i-a dat aceasta tema pentru acasa este Sergei Sobyanin, potrivit Sankt Petersburg Times.
„Mi-am indreptat atentia catre unul dintre ei deoarece tot Yandex-ul (motor de cautare rus) este plin de el. Un anume cetatean pe nume Maxim Kalashnikov s-a adresat cetateanului Medvedev” a spus presedintele.

Comentariul este pe linia lui Medvedev, care vede tehnologia ca o cale de comunicare cu oamenii. In ianuarie, el si-a facut blog pe site-ul Kremlinului.
Postarea lui Kalashnikov, o scrisoare deschisa catre „cetateanul D. Medvedev” picteaza un portret urat tarii aflate intr-o situatie catastrofala.
Blogerul spune ca tara se indreapta catre o catastrofa sistemica si ca numai dezvoltarea pe parte inovationala o poate salva.
Printre alte lucruri, el a cerut presedintelui formarea unui „consiliu al inovarii” pentru un control mai bun al ritmului de dezvoltare si sa puna reforma in mainile cercetatorilor si inovatorilor, nu in cele ale „birocratilor idioti”.

Criticile de pe bloguri se impletesc de minune cu faptul ca recent Medvedev a cerut o investigatie amanuntita despre cum folosesc banii 5 mega-corporatii de stat: Rosatom- gigantul din industria nucleara, Vnesheconombank, Olimpstroi- firma care construieste infrastructura pentru Olimpiada de iarna de la Soci din 2014, Russian Technologies- behemotul din industrie si armament si RusNano, corporatia infiintata pentru nanotehnologie.
Rezultatele vor fi facute publice pe 10 noiembrie.

Modernizare prin criza

Intre timp, aerul s-a schimbat, deja fiind numit de catre Russian Technologies un nou director la AvtoVAZ, in persoana lui Igor Kovarov, care vine din mediul financiar.
Medevedev a mai criticat recent si starea tehnologica a Rusiei. Preluarea Opel in proportie de 35% de catre Sberbank este din aceeasi categorie, ca Rusia sa aiba acces la tehnologie occidentala. De asemenea, Sistema, firma oligarhului Vladimir Yevtushenko ar putea prelua 20% de la nemtii Infineon pentru 1 miliarde de euro, spune Kommersant. Ba chiar, Rusia studiaza cumpararea tot de la Infineon a unitatii franceze, Altis Semiconductorpentru 150 de milioane de euro. Iar nemtii, francezii si italienii sunt cei mai mari prieteni ai Rusiei.

Si daca OTP cumpara Banca Transilvania?

Am treaba cu subiectul numit banci doar legat de caderile de pe burse si ce mai fac gigantii americani, ca am facut o pasiune recent pentru Goldman Sachs si Lehman Brothers.

Si cum stateam eu asa si citeam presa, de vreo doua saptamani tot observ doua chestii. Pe de o parte, directorii Bancii Transilvania tot vand actiuni catre investitori straini si nu spun cui.
De exemplu, in 9 septembrie, presa relata cum pe bursa s-au vandut 2,5% din actiuni in patru tranzactii speciale in valoare de 42,6 milioane de lei, circa 10 milioane de euro.
Cu alte doua saptamani, mai fusesera transferate 2,3% din actiuni pentru aproape 40 mil. lei, cumparatorii fiind investitori straini. Claudiu Silaghi, unul dintre membrii Consiliului de Administratie si totodata fondator al Bancii Transilvania, a raportat vanzarea unui pachet de 1,2% din actiuni pentru 5 milioane euro. El detinea anterior 2,7% din capitalul bancii. SIF-urile au 14,6% din capital BERD are cam 15%.

In paralel, Laszlo Diosi, seful OTP Romania tot o da in stanga si in dreapta cum el vrea sa creasca banca ori organic, ori prin achizitii. Si a spus asta atat in presa romaneasca, cat si la agentia maghiara MTI, ba chiar a aparut si pe Reuters.
Intrigant este ca Diosi vrea sa aiba 200 de sucursale, de la cele 106 acum si o cota de piata de 4-5%, insa spune ca din cauza competitiei tari a ramas doar cu 1-2% din totalul activelor. OTP Romania are 200.000 de clienti si active de 1,94 miliarde de dolari
Or, referirile ma duc cu gandul ca vor sa preia Banca Transilvania. In definitiv e exact ce le trebuie: cota de piata, sucursale multe, actionari dornici sa vanda, pret marunt- capitalizarea BT fiind de 400 de milioane de euro acum si o prezenta puternica in Ardeal, exact de unde vin majoritatea clientilor OTP. 
Potrivit raportului financiar de pe 2008, Banca Transilvania are active de 17,1 miliarde de lei, o cota de piata de 5%. Si circrca 500 de sucursale in 2008.
In plus, stirile pe surse spun National bank of Greece e pe cale de a lua BT. Dar eu nu cred. Mai degraba OTP. Si daca OTP nu cumpara BT, sa fie cumpere cumva Credit Europe?