Cum sa oprim misecuvenismul romanesc

La impartirea cascavalului anti-criza, toti au cerut bani in Romania. Misecuvenismul de tip romanesc e diferit, insa de cel american. Daca la ei institutiile financiare sau companiile cer bani in ultima instanta ca sa nu incapa in controlul statului, sa-si pastreze investitia si numai cand chiar au nevoie inainte de a ajunge in faliment, la noi misecuvenismul se manifesta chiar prin companii care sunt pe profit dar tot vor sa se adape de la suvoiul public debani (Azomures, Dacia). Si asta pentru ca au impresia "ca li se cuvine" ca tot poporul sa sufere si sa le dea bani pentru ca ei sa aiba profit doar prin prisma ca au cateva mii de angajati in tara si ca au facut investitii. Dar au facut investitii pentru noi? Au impartit profitul cu cei de pe strada?

Daca in SUA toti se scandalizeaza de bonusurile si veniturile gigantilor salvati cu bani publici, la noi toate gaurile din economie vin cu pretentii de "mi se cuvine" doar pentru ca sunt de stat si pentru ca inchiderea ar aduce multi someri. Asta desi sunt vai si amar de regiile si companiile respective, dar deh! nu vrea nimeni sa faca un efort care in mod ultim le va aduce beneficii chiar lor, dar si restului de populatie din tara (Regia de Activitati Nucleare, Compania Nationala a Huilei).

O alta specie de misecuvenism demn de semnalat e ca acum nu mai vin patronii sa ceara, ci vin sindicalistii sa bata cu pumnul in masa, exemplu Mechel Targoviste, unde misecuvenismul vine de la sindicalisti si doar pe motiv ca sunt multi angajati la combinat si reprezinta o forta. Dar ia adaptati-va mai baieti la piata interna, ca anul trecut mai mult s-a importat decat s-a exportat otel! Poate ca asa e mai de efect, mai usor de manipulat presa.
Alte cazuri sunt cele de misecuvenism al firmelor, in care acestea au scos profituri in 2008 datorita conjuncturii economice mondiale si a preturilor mari la metale (Alro, Arcelor Mittal Hunedoara) iar acum ca totul scade, si pretul si cererea vor sa suporte tot salariatii, desi profitul lor a venit numai din inchideri de capacitati si concedieri colective, nu din investitii, dupa cum acuza sindicalistii. 
Si ne mai enerveaza o specie de misecuvenism, cel energetic de productie, transport sau distributie, unde societatile fac prea putin sa se restructureze si vin si stau cu mana intinsa sa le dea majorari de preturi Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie, fara sa se gandeasca ca prin asta afecteaza exact populatia si firmele, adica exact aia care trebuie sa le dea bani. Si bineinteles, nu renunta la profit...

Ceea ce inseamna ca Keynes este un dobitoc iar teoriile lui nu se aplica in Romania, unde "investitiile in infrastructura ca masura anti-criza" taie din instinctele de supravietuire economica ale companiilor, care raman apoi cu handicapul mental "ca trebuie sa le dea statul". Cum nu vii tu Milton, Doamne!...


O serie de companii de stat sau private care au probleme economice si au solicitat sprijin din partea statului si-au permis in ultimele luni cheltuieli inutile pentru bonusuri, achizitii, excursii.
Capitalismul de tip gaunos din SUA in care managerii cu o m~na cereau miliarde de dolari de la stat si cu cealalta faceau risipa pe tot felul de extravagante are si corespondent carpato-damboviteano- pontic.


Ultimul caz este cel al Azomures. Compania vrea sa-si premieze administratorii cu un milion de euro pentru activitatea din ultimii zece ani, motiv pentru care a pus deoparte circa 4,35 milioane de lei. Azomures a inregistrat in 2008 un profit net de 50,57 milioane de lei la venituri totale in valoare de 1,35 miliarde de lei (366,8 milioane euro), in urcare cu 47,6% fata de 2007. Desigur, se poate int~mpla oricui sa-si dea bonusuri in timp ce cei 2.500 de angajati ai combinatului din Targu Mures au fost in somaj tehnic in perioada decembrie 2008- februarie 2009, ca urmare a lipsei de comenzi si a dificultatii de valorificare a produselor. Intamplarea face ca Azomures sa fi solicitat Guvernului subventia agricultorilor pentru achizitionarea de ingrasaminte chimice. Numai ca, Ilie Sarbu, ministrului Agriculturii, preciza in urma cu doua saptam~ni ca nu exista aprobata de Comisia Europeana nicio forma de sprijin pentru achizitionarea de ingrasaminte. Ulterior, compania a anuntat ca decizia repornirii combinatului a fost „gresita” iar conducerea se declara „amagita” de guvernanti.

Cazul Merrill Lynch
|n SUA, banca de investitii Merrill Lynch, care a inregistrat in 2008 pierderi de 27,6 miliarde de dolari si a primit o infuzie de 10 miliarde de dolari de la stat. A scapat de faliment dupa ce Bank of America a preluat-o dar conducerea a acordat bonusuri in valoare totala de 4 miliarde de dolari, din care cei mai bine platiti zece angajati au avut bonusuri totale de 209 milioane de dolari. Ulterior presa a aratat ca autoritatile au facut presiuni pentru ca Merrill sa fie preluata, in vreme ce dupa aceasta operatiune Bank of America a mai primit o infuzie de urgenta de alte 20 de miliarde de dolari.

Recompensa pentru dealeri
Dar Azomures nu este singura. In luna noiembrie, Dacia a organizat o deplasare la Rio de Janeiro unde a cheltuit 290.000 de euro pentru a „recompensa” performantele obtinute de cei mai buni dealeri. Dacia a dus la Copacabana 82 de persoane, din care una era director comercial la companie. Excursia se intampla in momentul in care vanzarile din noiembrie au scazut cu 55% fata de cele din noiembrie 2007 si reprezentantii companiei se vaitau de cum le afecteaza taxa auto din iulie vanzarile si cum ne invadeaza rablele din vest. Desigur, Dacia a primit in luna decembrie 2008 de la Guvern un ajutor de stat de 15,4 milioane de euro. Mai mult, si Renault, firma- mama a solicitat garantii de stat pentru un imprumut de 100 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii si ajutoare de stat 70 de milioane de euro pentru centrul de la Titu si furnizorii Dacia si Nissan din Romania. Cazul celor doua companii nu este nicidecum singular.

Luxul AIG
AIG a fost salvata in ultimul moment de catre autoritatile americane in ziua de 15 septembrie 2008 cu un imprumut de urgenta de 85 de miliarde de dolari. |ntre timp, pachetul a ajuns la 180 de miliarde de dolari. Dar nu toti acesti bani au fost folositi pentru salvarea colosului asigurarilor. |n SUA a existat un scandal monstru imediat dupa salvarea de catre stat, deoarece conducerea AIG a petrecut timp de un week end la un complex de lux din Monarch Beach din California. Camerele au costat 200.000 de dolari, m~ncarea „doar” 150.000 iar tratamentele spa alti 23.000. Per total, nota de plata a fost de 440.000 de dolari. |n Rom~nia, societatea civila nu zice nimic iar organizatiile non-guvernamentale tac malc.

La stat se sta
In toamna anului trecut, Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN) a fost ajutata de stat prin marirea fondului de salarii cu 6,2 milioane de lei. Regia produce apa grea pentru centrala de la Cernavoda si detine o termocentrala de 200 de MW la Halanga, care produce curent electric si alimenteaza cu caldura Turnu Severin. Iar regia este parazitata, dupa cum a recunoscut chiar Adrian Olaru, directorul RAAN. „|n ultimii patru ani s-au facut angajari de personal nejustificate, in conditiile in care nu s-au mai facut investitii care ar fi necesitat aceasta masura. Regia are la ora actuala datorii foarte mari, iar aceste reduceri de personal vin pe fondul unor masuri care se impun pentru redresarea activitatii”, a completat directorul. Dumitru Nebeja, vicepresedintele Federatiei Energetica si presedintele Sindicatului Liber Independent (SLI) de la Termocentrala Hal~nga a recunoscut si el ca exista in cadrul regiei persoane care nu-si fac treaba. Ca atare conducerea a cerut reducerea cu 20% a unor drepturi ale, cum ar fi renuntarea la 20% din cota de energie electrica si termica, de care beneficiaza toti energeticienii din Rom~nia. Salariatii n-au fost de acord. Dar se va face o analiza a fiecarui salariat si vor exista concedieri.
RAAN are 4.050 de angajati si datorii de 200 de milioane de lei. Pe langa ROMAG-PROD, Combinatul de Apa Grea, regia mai include si Romag TERMO, care asigura consumul de abur tehnologic si energie electrica pentru sucursala ROMAG-PROD. |n plus, RAAN mai include si Institutul de Cercetari Nucleare din Pitesti si Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucuresti.

Restructurare pe paine
Americanii de rand si membrii congresului SUA s-au indignat cand Rick Wagoner, directorul general al grupului General Motors a calatorit la Washington cu avionul companiei pentru a cere bani astfel incat compania sa nu intre in faliment. GM a anuntat pierderi record, de 30,9 miliarde de dolari in 2008 si a primit de la stat 13,4 miliarde de dolari. Ulterior, grupul a renuntat la anumite privilegii, si a hotarat vinderea a 2 din cele 5 avioane si restructurarea prin concedierea a 47.000 de salariati. A prezentat la noi RAAN vreun plan pentru a ajunge pe profit si renuntare la anumite privilegii?

Concedii medicale de 700 de ani
RAAN nu este singurul tocator de bani publici unde resursele nu sunt bine gestionate. Pentru cel mai mare datornic al statului, Compania Nationala a Huilei (CNH) cu 2,9 miliarde de lei la bugete, din care penalizarile fiind 2 miliarde de lei, Comisia Europeana a aprobat acordarea de subventii totaliz~nd 1,29 miliarde de lei in perioada 2007- 2010. In luna noiembrie Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei si Finantelor anunta inceperea unui control privind „eficienta cheltuirii banilor” din aceasta subventie.
Asta in conditiile in care anul trecut, conducerea CNH anunta ca minerii din Valea Jiului au acumulat numai in 2007 peste 700 de ani de concedii medicale, in timp ce numarul zilelor de repaus medical rezultat din accidentele de munca era de 20 de ori mai mic. Datele arata ca in 2007 CNH a platit 264.762 de zile de foi de boala, din care doar 13.214 fiind rezultate din accidente. Conducerea companiei spune ca aceste concedii medicale prelungite afecteaza de doua ori compania. Pe de o parte, productia este afectata daca echipele de munca nu sunt complete, ceilalti mineri prezenti sunt obligati sa suplineasca absenta colegilor lor bolnavi, aspect ce este foarte greu de realizat. Pe de alta parte, cheltuielile cu minerii aflati în foi de boala sunt mult mai mari, acestia castigand mai multi bani pentru o luna de concediu medical decat pentru una lucratoare. Oare nu a zis Obama ca in State se va plafona castigul anual al directorilor de la bancile salvate la 500.000 de dolari? Nu s-au indignat americanii cand au aflat ca managerii de la falimentata Lehman Brothers au primit bonusuri de cateva sute de milioane de dolari in ultimii 10 ani desi era pe pierderi? Oare la noi CNH nu e mentinuta cu subventii tot de noi?

Limuzina, bat-o vina
Un alt exemplu este Tarom, unde, potrivit Hotar~rii de Guvern 877 din 2008, castigul mediu salarial din companie este de 4.648 lei pe angajat si care a realizat in 2008 o pierdere preliminata de 28 de milioane de lei. Salariul mediu pe tara este de 1.260 de lei conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Nici CFR Marfa nu s-a dat in laturi. Presa a relatat ca aceasta companie a cheltuit 60.000 de euro pentru o masina de lux in 23 ianuarie 2009, cumparata de seful interimar Calin Gratian din bani publici. CFR Marfa a fost profitabila in 2007, c~nd a avut un profit net de 13 milioane de lei, dar a ajuns pe pierderi de 14 milioane de lei in 2008.
CFR Marfa are nevoie de ajutor din partea Guvernului din cauza crizei care a condus la scaderea traficului feroviar cu 50%, a declara in 13 martie pentru NewsIn, Gheorghe Popa, presedintele Federatiei Nationale Miscare Comercial.
„Această societate (nr. CFR Marfa) nu a beneficiat de sume de la bugetul de stat din 1998, de la înfiintare. În schimb, CFR Marfa a contribuit an de an cu sume importante la bugetul de stat”, a spus Gheorghe Popa. Fara sprijin guvernamental si în lipsa revigorarii traficului feroviar de marfa, societatea poate intra în colaps financiar cu consecinte grave si asupra companiei de infrastructura (CFR Infrastructura- nr), care ar pierde o suma importanta de venit, reprezentand taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), sunt de parere reprezentantii celor sapte sindicate CFR, care s-au întalnitcu ministrul transporturilor Radu Berceanu.
Din aceasta categorie, Citigroup, unde statul american a pompat 45 de miliarde de dolari a anunta fara nicio remuscare cumpararea unui avion pentru conducere, de numai 50 de milioane de dolari. Dupa ce opinia publica a fost oripilata, gigantul financiar a anulat comanda. |n Rom~nia, nu.