Culisele tranzactiei Surgutneftgaz- MOL

Vladimir Putin iese la inaintare cu achizitii pe timp de criza. Surgutneftgaz e o companie subtila, discreta, deloc vocala, „care tace si le face”. Este al patrulea producator de petrol din Rusia dar este aproape necunoscuta. Si care a acumulat, profitand de preturile mari ale petrolului din ultimii 2 ani, rezerve valutare uriase: 20 de miliarde de dolari. Acum doua zile, presa a anuntat OAO Surgutneftegaz a cumparat 21,2% din compania ungara de petrol si gaze MOL. Totul pentru 1,4 miliarde de euro, dublu fata de pretul actiunilor pe piata. Vanzatorul a fost OMV, care a iesit in pierdere, pentru ca dat 2 miliarde de euro acum ceva vreme pe actiuni.

Descalcirea itelor tranzactiei arata prezenta fantomatica a premierului rus Vladimir Putin.
AFP nota in ziua tranzactiei ca achizitia este surprinzatoare, din moment ce SurgutNeftGaz nu afisase ambitii de extindere in strainatate asemeni celorlalte companii ruse din domeniile petrolier si gazifer (Gazprom, Rosneft, Lukoil, GazpromNeft, TNK- BP).
Achizitia unei cincimi din MOL, da unda verde pentru Surgutneftgaz sa inspecteze pietele din Ungaria, Slovacia (unde MOL are rafinarie), Croatia (unde detine o mare parte din INA) si Romania, unde grupul maghiar este prezent pe distributie. AFP mai noteaza ca tranzactia extinde influenta Rusiei in aceste state, afectate de diferendul comercial dintre Moscova si Kiev in privinta furnizarii gazelor.

Ecuatia nu este chiar asa de simpla. Nem]ii de la Die Welt publicau anul trecut declaratia lui Stanislav Belkovski, un apropiat al lui Putin in primul sau mandat, si cel care a condus campania lui Putin impotriva Yukos, detinuta de Mihail Khodorkovski. Belkovski a spus atunci ca Putin detine in imperiul sau energetic 37% din actiunile Surgutneftgaz, 4,5% din Gazprom si 50% din Gunvor, un offshore inregistrat in insulele Virgine.
Surpriza vine din faptul ca Surgutneftgaz este o adevarata morisca de actionariat. In scripte, Putin nu apare. „Morisca” din actionariatul gigantului se refera la faptul ca legislatia rusa interzice ca o companie sa detina mai mult de un an actiuni proprii. Dar aceasta precizare nu se refera la faptul ca Surgut detine actiuni la subsidiarele sale, iar acestea la randul lor detin actiuni la compania-mama. In 2004, un tribunal rus de arbitraj a judecat plangerea a trei actionari minoritari al Surgutneftgaz, care voiau sa descalceasca actionariatul: Hermitage Capital Management, Prosperity Capital Management, Firebird Management, and the Investor Protection Association. Cele trei fonduri nu recunosteau 62% din actiuni care ar fi detinute de management prin aceasta morisca de companii subsidiare. Curtea a dat dreptate Surgutneftgaz.

Adaugand stirea ca Putin detine 37%, vedem si de ce. Ca rezultat demn de semnificat, e ca lui William Browder, seful Hermitage Capital Management, i s-a interzis dreptul de a intra in Rusia... La momentul respectiv, fondul 4,1 miliarde de dolari al lui Bowder era cel mai mare fond strain de investitii din Rusia. Mai surprinde acum ca Sergei Shmatko, ministrul rus al energiei declara ca nu vede ratiuni economice pentru care Rosneft ar prelua Surgutneftgaz? (Mai multi analisti spuneau acum o saptamana ca Rosneft- cu datorii de peste 22 de miliarde de dolari, din care 8,5 miliarde in 2009, ar putea prelua Surgutneftgaz pentru a viza tocmai rezerva de 20 de miliarde de dolari a acesteia). Rosneft a preferat sa se imprumute 15 miliarde de dolari de la China in schimbul unor livrari ulterioare de petrol, iar Transneft- operatorul gazoductelor a luat si el alte 10 miliarde de dolari.

Surgutneftgaz are 18 subsidiare si o companie dependenta. Principala zona de productie a sa este concentrata in regiunea autonoma Khanty-Mansi si in republica Sakha (Yakutia). Printre activele sale se afla rafinaria Kirishinefteorgsintez, uzina de procesare a gazului din Surgut si aproximativ 300 de statii de distributie carburanti. Compania angajeaza 92.800 de oameni. Vladimir Bogdanov este directorul general iar Nikolay Zakharchenko e presedintele consiliului de administratie. Bogdanov, fost KGB-ist ca si Putin, tocmai a fost nominalizat la finele lui februarie pentru functia de presedinte al Consiliului de Administratie al Rosneft!!!

Acuma tranzactia cu actiuni MOL nu mai pare asa surprinzatoare. Pe de o parte, Gazprom, controlata de Guvernul rus, are numeroase proiecte in comun cu OMV, dintre care de amintit o centrala pe gaze in Turcia sau detinerea in comun (50% - 50%) a centrului de depozitare de la Baumgartden, cel unde trebuie sa ajunga atat gazoductul Nabucco, cat si South Stream. De partea cealalta, MOL tocmai ce a semnat cu rusii acordul pentru tronsonul unguresc al South Stream. De retinut ca fostul premier maghiar Ferenc Gyurcsany era un fervent sustinator al Rusiei. La pachet a venit si preluarea companiei aviatice maghiare Malev catre banca rusa de stat Vnesheconombank, care a adus gigantul aviatic Aeroflot ca partener.

Extinderea Surgutneftgaz peste hotarele ruse mie imi zice mai multe lucruri.
1- Putin pierde controlul la Gazprom in fata lui Medvedev (care provine tot de la gigantul gazelor), altfel ar fi scos holdingul de stat la inaintare.
2- Putin profita de economiile uriase pe care si le-a facut compania sa si acum iese la cumparat chilipiruri in statele afectate de criza.
3- Surgutneftgaz iese la vanatoare, pe langa tranzactia cu MOL, compania a anuntat parteneriate in Venezuela si si-a anuntat intentia de noi achizitii in estul Europei, dupa cum scrie Financial Times.
4- Premierul rus vrea sa dea prin Surgutneftgaz o lovitura proiectului Nabucco, unde MOL este participant.

Criza va schimba „presa de biznis”

Am vazut in presa exemplare de mi-e jena ca sunt contemporan cu ele, ca respir acelasi aer cu ele. Dar asta nu, nu e noutate. Uscaturi sunt peste tot, zice o vorba inteleapta. Aiurea... Ca sa schimbam societatea de azi trebuie sa se reformeze cea mai inchistata structura existenta in Romania pe langa Biserica: mass media.

Iar ponderea exemplarelor stricate e atat de mare ca sufoca adevarata presa. Inainte, in facultate, sau la inceputurile ziaristicii mele aveam mari sperante. „Presa schimba societatea” „Presa modeleaza constiinte” „Mass media arata calea spre progres”... Pe naiba!...

Aproape ca mi-e rusine de ce exemplare am vazut in presa, printre cele mai mari scursuri ale societatii si pe langa ca sunt asa sunt si cu aere cu figuri in cap. Cel mai bun exemplu e cum au iesit ca ciupercile toate prostiile de chestii economice pline de dude si de ciorbe reincalzite. Care nu critica niciodata nimic. Sau care fac o adunare si-i zic „conform unei analize a ziarului nostru”. Si care dau cifre de afaceri si sunt pline de pupincuristi.. ZF si Standard au "talentul" de a scoate un material de bine din orice stire proasta. Pai asta e presa? NU... Nu e. Oamenii onesti sunt raritati.

Cel mai bun exemplu e un material recent din ZF in care stirea era ca dau afara 43 de oameni la Coca Cola. Si ei au inceput cu cifra de afaceri in crestere. Bine le face Isarescu ca ii tot face de rahat in conferinte sa vada tot poporul. Nu mai zic de Monkey Canal cu oameni cu degetele in toate borcanele si conflicte de interese sau de toate revistele glossy de „biznis” care sunt vai steaua lor ca si continut. Cititi materialele economice din Qmagazine! Niste tristeti.... Sau de toate sandramalele de site-uri economice care dau copy- paste de pe agentii dar ei se cred super tari, gen Dailybussines, Bizcity, WallStreet. Sau Hotnews care sunt in fapt revista presei cu cu agentii la greu si condimentat cu niste materiale proprii.  

Diferenta  cea  mai mare e ca in Anglia Financial Times sau Wall Street Journal in America scriu pentru micul investitor, pentru poporul cotizant. La noi scriu pentru directori, pentru reclama. E trist dar ne meritam soarta ca popor. Pentru ca am fost invatati gresit de cand cu cresterea asta economica, de cand cu duduitul. S-a vazut ca nu e bine. Toata presa a urlat ca duduitul nu se sustine. Acum, culmea, exact in presa s-a manifestat mai tare duduitul, la fel de nesanatos.

Si asa au triumfat pupincurismele de biznis, "oamenii competenti". Acum vor castiga ori ziarele generaliste cu valori si principii si atitudini, ori „ presa de biznis” de genul. Si dupa cum se va maturiza societatea in timpul crizei si isi vor schimba perceptia managerii, asa se va schimba si presa. Isarescu a zis saptamana trecuta ca creditarea pe locuinte si consum nu va invia, amin!

Asa ca easy money, pe care ii faceau managerii pana acum in Romania nu vor mai fi. Vor trebui sa faca afaceri pe bune. Pana acum era de ajuns sa dea niste interviuri platite in ZF si se faceau cu contract gras la companii, regii, autoritati de stat. Acum vor trebui sa lupte pe bune pentru bani. Si cand managerii vor reveni cu picioarele pe pamant, se vor reorienta. Pentru ca presa de biznis e „pre-pay”. Acum nu o sa mai fie de ajuns. ZF-ul are impact limitat: 17 mii de exemplare tiraj, limba de lemn.

Restructurarea companiilor de stat va continua pe linie dupa acordul cu FMI. Firmele parazit vor disparea. Si o data cu ele vor disparea si acesti easy money. Pentru ca marile ziare generaliste fac opinia publica, nu cele de finante. Iar in furia generala cu pierderi, gauri negre, subventii din buzunarul tuturor, somaj si altele, cele de biznis cad sigur. Se vede clar traiectoria in SUA, cu scandalurile AIG si Merrill Lynch. Iar astea sunt doar ultimele scandaluri. Si la noi companiile trebuie sa se „deleverage”. Managerii aia nu dau mita/reclama fara P de prosti, dau sa faca bani usor. Si daca apar bine in presa de „biznis”, care nu critica niciodata nimic, da bine la imagine. Apoi vine omul cu mapa de presa. Se prezinta: Investitor Strategicescu, om serios, bla bla... Si asa justifica si ala de se duce sa faca contractul dar si directorul companiei de stat ce il semneaza. Ca vine controlul de la Garda Financiara, Curtea de Conturi sau Corpul de Control al Guvernului si zice: uite, dom'le, e investitor serios, au participat la licitatie (facuta cu dedicatie) si au castigat, n-am ce face.

Dar de acum nu se mai poate asa, tocmai pentru ca aceste contracte-parazit dispar cu nemiluita. Disparand astea, managerii isi vor da seama ca aparitiile faimoase in ziare de biznis nu mai au efectul scontat si vor trece sa dea reclama in ziarele generaliste, cele puternice. Iar de aici va fi inceputul sfarsitului pentru presa de biznis. O data ce se reformeaza biznisul, presa de biznis nu poate ramane la fel, pentru ca a urmat acelasi model nesanatos. Kaput! Kinjiru! Amin!
Ori va scrie pentru micile investitii ale oamenilor, ca FT sau WSJ, ori va disparea. Tertium non datur

Eco-Politia schimba fermierii viitorului

Poluatori, luati aminte! Eco-Politia exista. Pe bune! Deocamdata in SUA, dar in curand globalizarea va atinge si incremenita Romanie in acest domeniu.

Eco-politistii poarta uniforme de culoarea maslinei verzi, nu albastre si poarta palarii ca de cowboy. New York Times a prezentat un reportaj despre cum actioneaza eco-politistii.
Soferii camioanelor cu prea mult fum, proprietarii atelierelor de reparatii unde baltesc pete de ulei, vanzatorii de peste sub dimensiunile legale (care arata ca puietul a fost braconat) si alte categorii de „infractori de mediu” ii subestimeaza. Dar ei le pot face mult rau. Nu zic de faptul ca poarta mereu cu ei o pusca si ca pot pune cu botul pe labe orice violent, ci de sesizarile legale pe care le fac.

Desi in orasul New York sunt doar 20, iar in tot statul doar 300, ei au facut peste 2.000 de raportari despre violari ale legilor si trimiteri in judecata pe an.
Ziarul da exemple de ce pot face. „Ofiterul Stevens a mai sosit dupa proprietarul A& L Collision de doua ori inainte in urma pentru explicatii despre masinile busite de pe trotuar din care se scurg ulei, antigel si alte substante periculoase”, noteaza NY Times. Dupa ce angajatii dau de patron, acesta isi cere scuze. Dar raportul ramane scris...
Eco- politia a fost creata in 1880 pentru a veghea asupra pestelui iar acum fac parte din Departamentul de Stat pentru Conservarea Mediului. Au devenit proeminenti in ultimii ani din cauza constientizarii luptei impotriva poluarii.

Ei raspund la plangeri de la scurgeri de ulei ale masiilor pana la depozitarea sticlelor.
Plangerile legate de mediu s-au triplat in 2007, la 621 de la 226 in 2006 iar trimiterile in judecata s-au dublat, de la 993 la 2.000. Numerele au ramas mari in 2008: 1.700 de procese si 600 de plangeri. Pe langa comertul ilegal cu peste sau vanarea ilegala ei fac si misiuni sub acoperire. Un ofiter intra imbracat normal intr-un supermarket cu o sticla de plastic sau mai multe. Cand nu gaseste cosul de gunoi pentru reciclare iar angajatii supermarketului il trimit la plimbare, un alt ofiter intra costumat in uniforma si scrie o constatare. Care ajunge in justitie. Ei mai confisca si peste pentru care nu exista provenienta sau care sta in locuri nepotrivite. Altii, indeosebi in Chinatown, impart amenzi de 5.000 de dolari comerciantilor de peste, toate la pachet cu acuzatii care le pot aduce 1 an de inchisoare.

Dar nu numai comerciantii risca. Cu cat schimbarile climatice se acutizeaza, cu atat producatorii, procesatorii si comerciantii vor trebui sa indeplineasca conditii din ce in ce mai restrictive. „Fermierii viitorului vor trebui sa foloseasca vaci si oi „inteligente” care sa emita in atmosfera mai putin metan, cereale care sa scoata in atmosfera mai putini oxizi de azot si sa devina experti in a-si raporta emisiile de gaze cu efect de sera catre autoritatile guvernamentale” scrie Reuters.
Agricultura este o sursa majora de gaze cu efect de sera iar global aceasta proportie va creste din moment ce cererea de mancare a umanitatii va creste, ca urmare a inmultirii populatiei, spune Richard John Eckard, de la Universitatea din Melbourne. In anii viitori, fermierii vor trebui sa monitorizeze si sa raporteze emisiile din moment ce natiunile vor trece la comertul cu aceste certificate.

Australia, producator major de carne, porumb si grau vrea sa scada din a doua jumatate a lui 2010 emisiile. Pana in 2015, agricultura nu va intra sub lupa pentru ca tehnologiile sunt inca in copilaria lor, iar adaugatul de costuri este nepopular. Dar guvernul australian vrea sa le reduca neaparat pentru ca agricultura scoate 16% din totalul emisiilor Australiei. In Noua Zeelanda, jumatate din emisiile nationale sunt din agricultura. Metanul este de 20 de ori mai puternic in incalzirea atmosferei decat bioxidul de carbon si provine din balegar. Oxizii de azot sunt de 310 ori mai puternici si provin din sol, prin porumb, grau, orez si plantele din care se produce zahar. Pentru fiecare 1% in plus de ulei din seminte de bumbac pe care il punem in dieta fiecarui animal rumegator, ai o reducere cu 6% a metanului emis spune Eckard. De asemenea, un alt mare proiect vrea sa imperecheze super-rase de oi si vaci care au nevoie de mai putina mancare sa creasca. La fel pentru plante: mai putina apa si fertilizator.

Ce face religia din om

Un pilot tunisian acuzat ca se ruga in loc sa ia masuri de urgenta pentru a evita prabusirea care a produs 16 morti a fost condamnat la 10 ani de inchisoare de un tribunal italian.

Capitanul Chafik Gharby se afla la controlul avionului operatorului Tuninter care s-a prabusit in mare langa coasta Siciliei acum 4 ani. Cei 23 de supravietuitori au fost lasati sa inoate pentru vietilor lor, cativa catarandu-se pe o parte a fuselajului ce plutea.

Initial, Gharby a fost elogiat ca erou pentru salvarea vietii majoritatii pasagerilor, Dar dupa investigatie, el, copilotul si cativa tehnicieni au fost acuzat de crima, potrivit The Guardian.
Avionul a decolat din Bari spre insula Djerba. Deasupra Siciliei a inceput problema
Procurorii au aratat, conform casetei negre, ca in loc sa indrepte avionul spre aeroportul din Palermo, Gharby a intrat in panica si sa se roage catre Allah si profetul sau Mohammed.

Haiducii zilelor noastre ...

... nu vin ca sa ia de la bogati ci sa dea. Cu piatra. Politia din Edinburgh a semnalat ca domiciliul lordului Sir Fred Goodwin, artizanul extinderii Royal Bank of Scotland la active de peste 3,2 trilioane de dolari, a fost atacata cu pietre.
Trei ferestre de la parter au fost sparte iar un Mercedes negru S600, parcat in fata a fost vandalizat. Politia nu vrea sa spuna daca Sir Fred si familia sa erau acasa in timpul atacului sau cine a raportat vandalismul.

Edinburgh Evening News a precizat pe site-ul sau ca a primit doua emailuri de la un grup care si-a asumat atacul. Unul dintre mesaje zicea: „Suntem furiosi ca oamenii bogati, ca el, se platesc pe ei insisi cu sume uriase de bani si traiesc in lux, in vreme ce oamenii simpli sunt someri, dati afara sau fara case. Aceasta este o crima. Sefii bancilor ar trebui bagati in inchisoare. Acesta este doar inceputul”

Sir Fred a fost in centrul oprobiului public dupa ce s-a aflat ca va primi anual o pensie enorma, de 700.000 de lire sterline dupa ce s-a retras mai devreme, la 50 de ani de la banca-dezastru, banca ce a avut nevoie de 20 de miliarde de lire sterline. Casa lui Goodwin se afla in zona exclusivista Grange, a orasului

Ziua „cand” a sosit

Gata. Nu mai e loc de intoarcere. Miercuri 18 martie e ziua care Hiroshima monetara s-a intamplat. Nu mai departe de saptamana trecuta, Federal Reserve a anuntat ca va baga 1.000 de miliarde de dolari in cumpararea de obligatiuni ale Trezoreriei si ale agentiilor guvernamentale ipotecare. Mai pe sleau, se va trece masiv la printarea de bani.

Investitorii in aur abia au asteptat, zice MarketWatch.
„Pe site-ul nostru, am anuntat ca decizia este END GAME” spun australienii de le The Privateer. The Gartman Letter preciza: „Am crezut ca „usurarea cantitativa” este o problema de timp, o problema de cand, nu de daca. Ieri, „cand ” a sosit”. Si Gartman a cumparat o pozitie semnificativa de aur.
Richard Russell, de la Dow Theory este si mai dramatic si indeamna oamenii care vor sa faca „BIG money” sa cumpere aur.James Turk de la GoldMoney spune si el in Freemarket Gold si Money Report de duminica:„Actiunile companiilor miniere raman una dintre zonele cu putere in piata”.

Dar pe langa foamea de „smart money” si triumful predictiei ramane terifierea despre starea economiei reale. Turk se intreaba: „Cat de grav este (economia) incat Fed sa puna acest mare pariu si sa riste hiperinflatia dolarului ca sa incerce sa salveze bancile insolvente? Ce vede Bernanke astfel incat sa extinda deficitul Fed cu alti 1,2 trilioane de dolari? Ce ne ascunde?”

Umbra Fiscului in criza

Nu imi plac institutiile de stat. Pentru ca sunt parazitate, mustesc de lene, productivitatea este la pamant iar personalul acestora are impresia ca iti face un serviciu doar din faptul ca vorbeste cu tine desi exact de la privati le vin sporurile grase.
Fiscul, sau ANAF pe denumirea sa latina este altfel. Functionarii sai nu realizeaza cand o situatie este „sistemica” si cand e nevoie sa reactionezi rapid pentru a nu duce mari societati in faliment, fapt ce ar afecta viata a zeci de mii de persoane si in final a intregii economii.

Cu binecusnoscuta lui birocratie, Fiscul face petrolistii din domeniul rafinarii sa urce pe pereti de nervi dupa ce a tarat prin procese interminabile RAFO si Steaua Romana, societatile fiind acum in dificultate.

In primul caz, ANAF a intarziat cu un an si jumatate lucrarile de modernizare la RAFO iar Steaua Romana sta sa moara pentru ca Fiscul a facut recurs la o alta sentinta ce o obliga sa scoata din buzunar 12,1 milioane de lei..
Conducerea RAFO Onesti a cerut ieri o garantie guvernamentala pentru un credit de 300 de milioane de euro, spune Ion Marian, liderul sindicatului din cadrul companiei. In mod normal, Iakov Goldovski, oligarhul rus exilat la Viena n-ar fi avut nevoie de credite pentru a face investitiile, dar situatia economica actuala nu lasa nicio scapare. „Iar bancile nu mai dau credite in economie decat cu garantii de stat” se plange sindicalistul.

„Fiscul ne-a intarziat programele de modernizare cu un an si jumatate. Noi platisem toate datoriile inscrise in tabelul creditorilor, apoi Fiscul a mai venit sa platim penalitati de 100 de milioane de euro si ne-am judecat si am castigat. Acum avem alte cateva mici probleme cu Vama si cu Ministerul Economiei, pentru sume de 4-5 milioane de euro” a mai spus el. In acest moment, proiectele sunt realizate pe 80% si din urmatoarele zile peste 4.000 de oameni vor lucra la RAFO pentru constructii-montaj la modernizarea rafinariei, fata de cei 1.300 la momentul actual. Aceasta va fi pornita in trimestrul al patrulea sau cel tarziu in primul semestru din 2010. Premierul l-a desemnat pe consilierul sau Dan Lazar sa se ocupe de problema.

Situatia e parca trasa la indigo cu cea a rafinariei Steaua Romana. Aceasta se afla in pragul inchiderii iar cei 409 salariati sunt pe cale sa isi piarda locurile de munca dupa ce are de recuperat de la stat aproape 50 de milioane de lei. Si aici, sindicalistii cer acordarea unei garantii de 70 de milioane de lei. Si aici, ANAF a facut o inspectie fiscala si a realizat o decizie de impunere, care insa a fost contestata. Si aici societatea s-a judecat. Si a castigat. Prin sentinta civila nr. 256/04.12.2008 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti acestea au fost anulate. Curtea a mai dispus obligarea ANAF la restituirea a peste 12,1 milioane lei. Sentinta nu poate fi pusa insa in aplicare, pentru ca nefiind irevocabila, ANAF a formulat recurs pe 12 februarie. Unde se aplica ideea de credit fiscal lansata in toamna?

Cand se va trezi oare cineva sa actioneze si in Romania la fel de rapid ca in America, cand guvernantii au proptit in toamna aproape toate institutiile financiare cu gauri de miliarde? La cum arata acum situatia, cred c-ar fi asteptat ca „justitia sa isi spuna cuvantul”...

Romania suspendata

Nici nu s-a uscat amintirea autostrazii electoral- suspendate care a incins mintile analistilor din bodegi, ca inca una aparu. Si tot suspendata. De data asta e a lui Blaga, desi a mai trecut si prin mana lui Murgeanu. Alexandru Dobre, membru in consiliul Asociatiei Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) a anuntat cu fast ca din 2012 bucurestenii ar putea sa faca drumul pana la Aeroportul Otopeni cu trenuri pe perna magnetica. Oare trenul suspendat se va intersecta cu autostrada si ea suspendata? In acest caz, care va fi mai suspendat?

Cica ar fi costuri de 6-7 milioane de lire sterline pe fiecare kilometru. Carevasazica noi n-avem pe unde sa mergem prin oras ca e plin de santiere „de infrastructura” si acum mai vine unul.
Cercetand mai indeaproape vedem lumina de la capatul trenului de pe perna magnetica.
„Secretarul de stat din Ministerul Dezvoltarii Razvan Murgeanu ne-a cerut sa analizam posibilitatea constructiei unei linii suspendate care sa faca legatura între Aeroportul Otopeni si Capitala, urmand sa fie folosit un tren cu perna magnetica. Este o ideea mai veche, de pe vremea când Murgeanu era viceprimar”, a precizat reprezentantul Asocia]iei Român` a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).

Deja vedem cum circula trenul, japonez, normal. Care ar avea trei vagoane si ar costa cateva zeci de milioane de euro. Acum se cauta ruta. Ministerul Dezvoltarii Regionale al lui Vasile Blaga Ori de 16 kilometri si merge tinta din centru pana la usa avionului, evident suspendat si el, ori inconjoara Bucurestiul, evident suspendat si el, si va avea 80 de kilometri.
Intrebarea mea e, o sa putem sa mergem cu nasul pe trenul cu perna magnetica? Iar perna, va fi confortabila? Si care va fi gata prima, autostrada sau sina?
Deocamdata imi ajunge, ca la cate lucruri suspendate avem, deja ma mir ca nu levitez...

Toate drumurile duc la Govermment Sachs

Anul trecut in vara, Henry Paulson, secretarul Trezoreriei americane a numit mai multi bancheri de la Goldman Sachs in functii-cheie pentru industria financiara. El insusi a fost la Goldman Sachs inainte. Dupa ce a refuzat sa dea Lehman Brothers bani pentru a o salva, Paulson s-a sucit ca pisica in aer si ziua urmatoare a dat 85 de miliarde de dolari pentru ca AIG sa respire.

Dupa aceea, bineinteles n-a uitat sa aduca un membru al consiliului de administratie al Goldman la conducerea AIG. Vorbim de actualul sef, Edward Liddy. Apoi a avut nevoie de cineva care sa supravegheze folosirea celor 700 de miliarde de dolari pentru capitalizarea bancilor. Si l-a adus pe Neel Kashkari, care are numai 35 de ani, si el cu pedigree Goldman. Bineinteles, in ochii lumii Goldman Sachs ajuta la salvarea sistemului financiar al planetei. Si dadea bune motive bancii de investitii sa ia fata concurentei, cel putin la nivel vizual, de perceptie populara.

La Goldman nu esti un adevarat star decat dupa ce ajungi in functii politice. Totusi, International Herald Tribune se intreaba daca nu cumva asta inseamna conflicte de interese. Multi se intreaba de ce Paulson n-a adus mai multi executivi de la concurenta. Altii zic ca asta ar fi echivalentul cu acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate.

Kashkari, dupa ce a fost pus in rank, trebuia sa se implice in selectia persoanelor care sa se ocupe de investirea celor 700 de miliarde de dolari in banci. Si l-a ales pe Reuben Jeffrey, si el fost executiv la Goldman. Echipa il mai are si pe Dan Jester, fost strategist la Goldman si care a avut o implicare deosebita in preluarea gigantilor ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac de catre stat. Steve Shafran este alt jucator central si in anii ’90 lucra indeaproape cu Paulson la Goldman. El s-a retras de la Goldman in 2000, dar a fost implicat de Trezorerie in garantarea lichiditatii de bani pe pietele financiare. Kendrick Wilson al 3-lea si el fost pe la Goldman este legatura cu bancile. Alt veteran de la banca Edward Forst, care a pus in practica salvarea bancilor. Robert Steel a avut sarcina de a tin epe picioare Fannie Mae si Freddie Mac. In vara lui 2008 a plecat la Wachovia.

La cat de numeroasa e echipa sunt destui americani care suspecteaza ca actiunile departamentului avantajeaza gigantii financiari si nu sunt „pe bune”. De asemenea, majoritatea detin actiuni la Goldman, ceea ce e clar conflict de interese. Totusi Paulson, Kashkari si Shafran nu au mai detin actiuni.
O alta poveste pune gaz pe foc. In vara, Richard Fuld, boss-ul Lehman Brothers a cerut transformarea din banca de investitii in banca comerciala, ceea ce ar fi dus institutie sub aripa Fed, banca centrala americana. Astfel, in caz de probleme, Fed ar fi proptit Lehman sa nu cada, daca ar fi considerat-o sistemica. Dar Lehman n-a primit acceptul si in 15 septembrie a cerut protectie fata de creditori. O saptamana mai tarziu, Goldman Sachs si Morgan Stanley au primit statutul de banca. Si despre Timothy Geitner, actualul secretar al Trezoreriei planeaza suspiciuni de legaturi cu Goldman. Robert Rubin, fost sef la Goldman l-a protejat. Rubin a fost in 1995 numit si el secretar al Trezoreriei. Cativa ani mai tarziu, in 2003, Geitner ajunge la conducerea Fed New York, capitala finantelor Americii.

In mandatul sau, Geitner a dat cateva proiecte importante pe mana Goldman, si l-a angajat pe William Dudley, fost economist la Goldman sa supravegheze o unitate a New York Fed care cumpara si vinde obligatiuni guvernamentale. Pe E. Gerald Corrigan, fost director la Goldman l-a pus sa analizeze intr-un grup riscul de pe Wall Street.

Si mai este o mica poveste. Din limuzine negre au coborat in data de 13 septembrie, acel weekend negru al finantelor, au coborat la sediul Fed New York Paulson si Lloyd Blankfein, directorul cel mare de la Goldman Sachs. Dupa ce AIG a inceput dintr-o data sa ceara bani, amenintarea era mult mai mare. AIG este inima sistemului financiar american, avand conexiuni cu fondurile de pensii, fonduri mutuale, banci, tot felul de alte institutii financiare si era prezenta in toata lumea. Dar era un motiv special pentru care Blankfein a fost la intalnire. Din cauza contractelor cu produse financiare, o cadere al AIG ar fi cascat o gaura de 20 de miliarde de dolari in Goldman Sachs, dupa cum au aratat in toamna lui 2008 niste surse. Iar Goldman, se stie, este cel mai mare partener comercial al AIG.

Concepute sa diminueze riscul, aceste produse financiare au marit de fapt impactul ipotecilor toxice. Dupa ce ajutorul a crescut de la 85 la 180 de miliarde de dolari, opinia publica americana a fost scandalizata de cati bani inghitea gigantul asigurarilor. Ca urmare a presiunilor, AIG a facut publica lista contrapartilor. Nu mica a fost mirarea cand s-a observat ca adevaratul profitor al banilor a fost Goldman Sachs, care a primit din tonele de bani 13 miliarde de dolari, fiind cele mai mari sume date de AIG. Asta pe langa cele 10 miliarde de dolari primite direct ca infuzie. Si a mai raportat ca mai are contracte cu AIG pentru alte 6 miliarde de dolari.
Despre care fosta banca spune ca s-a protejat cerand mai multe garantii colaterale si ... a folosit niste produse financiare pentru a paria pe caderea AIG.
Joseph Stiglitz, economist laureat al premiului Nobel spune ca intelegerile facute pe produse derivative dupa ce AIG a fost salvata in septembrie "arata ca o mare furaciune".

Deci Goldman iese castigatore daca AIG supravietuieste, pentru ca isi ia cei 6 miliarde de dolari in caz de nevoie, si iese castigatoare si daca AIG da faliment, pentru ca va lua banii din pariu. Ca un bun exemplu despre cum lucreaza Goldman Sachs, avem o stire din Los Angeles Times. Care spune ca Goldman a fost intermediarul pentru obligatiunile emise de statul California. Dupa care, banca sfatuia clientii sai sa parieze impotriva acestor bonduri si facand asta nu l-a informat pe trezorierul statului, Bill Lockyer. Mai exact, Goldman a prevazut ca statul California, care avea pana acum o vreme un deficit de 50 de miliarde de dolari, o s-o ia la vale dar n-a vazut nimic in neregula sa vanda obligatiunile si sa ia banii si in acelasi timp sa sfatuiasca proprii clienti sa dea statului un ciocan in cap.

Inteligent, nu?

Citigroup cheltuie 10 milioane de dolari pe noi birouri

Obisnuiti cu extravagantele si cu robinetul de bani, bancherii americani continua cu proiectele fanteziste dupa ce americanii de rand au salvat colosii cu picioare de lut.
Citigroup planuieste sa cheltuiasca 10 milioane de dolari pe noi birouri pentru Vikram Pandit, directorul executiv si pentru consilierii acestuia spunand ca proiectul va ajuta la economisirea de bani in timp.

Datele de la Departamentul Cladirilor din New York care arata ca Citigroup, care a primit 45 de miliarde de dolari de la Trezorerie, se asteapta sa plateasca minim 3,2 milioane de dolari pe constructii ca scoaterea de pereti precum si punerea de noi instalatii de siguranta impotriva incendiilor la sediul din Park Avenue. Cifra nu include cheltuielile precum arhitctul si mobila, spune International Herald Tribune.

„In acest mediu (economic), (proiectul) trimite in mod absolut mesajul gresit”, spune Charles Elson, director la Weinberg Center for Corporate Governance de la Universitatea din Delaware.
Citigroup spune ca aceste constructii sunt o parte a reducerii spatiului de birouri. O sursa a precizat ca Citi planuieste sa isi reduca in intreaga lume spatiile de birouri cu mai mult de 930.000 de metri patrati, ca sa ajute gigantul sa economiseasca 15 miliarde de dolari in urmatorii ani.

Numai ca la sediul impricinat, executivii de la Citigroup „economisesc” punandu-si cel putin un frigider si un aparat de facut gheata de la compania Sub- Zero in spatiul renovat, impreuna cu produse „premium”, dar si ferestre Madico „Safety Shield 800” rezistente la explozii. Asta poate in cain cazul in care platitorii de taxe ar dori sa ii impuste la ce bonusuri isi dau. Proiectul acopera 17 birouri, toate cu spatii administrative pentru asistenti, impreuna cu doua sali de conferinte.

Citi a stabilit 25 de directori care vor avea limitari de bonusuri, dar acestea nu se vor aplica si subordonatilor. Presa americana preciza ca banca doreste sa creasca salariul managerilor si sa dea bonusuri mai multe in actiuni si nu in bani cash. Desigur, pe Vikram Pandit il doare in basca ca lucreaza acum pe un salariu de 1 dolar dupa ce in 2007 si-a vandut fondul sau de hedging (speculativ) Old Lane Partners LP cate ... Citigroup pentru 800 de milioane de dolari. Pandit a venit atunci la pachet cu tot cu fondul sau ca sef al unitatii. Desigur, investitiile au fost atat de bune incat Citigroup a inchis fondul in iunie 2008, dupa cum zice Bloomberg.

RAFO cere garantii de stat pentru un credit

Austriecii de la PetroChemical Holding, care este de fapt oligarhul rus Iakov Goldovski, au sistat in luna ianuarie investitiile de la RAFO Onesti. Si va decide in perioada urmatoare daca le va relua. Pentru ca acest fapt sa se intample, el vrea mai multe facilitati de la stat.
Si in cursul intalnirii pe care o delegatie de la RAFO o va avea luni cu premierul Emil Boc, societatea va cere garantii de stat pentru un imprumut, dupa cum zic sindicalistii.

"Se va prezenta investitorul, cu tot ce a facut pâna acum, cu solicitarile punctuale pe care le-a pregatit si va fi si o discutie pe tema datei la care va porni RAFO si a importantei societatii pentru bugetul de stat. Totodata, vom solicita garantii guvernamentale pentru un imprumut”, a spus Ion Marian, liderul de sidicat al RAFO.
El spera ca in trimestrul al IV-lea din 2009 sa fie reluata activitatea de productie si sa fie angajate trei mii de persoane, pe segmentul de constructie-montaj.

Prefectul Dorian Pocovnicu si-a exprimat sprijinul pentru societatea din Onesti si a subliniat importanta acesteia in contextul economic atât la nivel local, cât si si national.
„Numarul de salariati a scazut in ultimii ani, iar problema RAFO este una foarte grava, pe fondul problemelor sociale din judetul Bacau. Evolutia economica a Bacaului depinde de RAFO”, zis-a Pocovnicu
Rafinaria are acum 1.300 de salariati, si a intrat in insolventa in aprilie 2004, fiind la acea data cel mai mare datornic la buget. In 2007, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a ridicat gajul instituit asupra actiunilor rafinariei, intrucât investitiile asumate prin contractul de privatizare au fost efectuate.

In 2008, activitatea rafinariei a fost din nou oprita, pentru un program de modernizare, cu investitii de 330 milioane de euro, ceea ce va permite ca, dupa repornire, RAFO sa poata prelucra trei milioane de tone de titei pe an.
Compania are o retea de distributie formata din 290 de statii, din care 33 proprii si peste 250 particulare afiliate. Actionarii Rafo au decis in toamna lui 2007 sa inchirieze cele 33 de benzinarii proprii firmei Grizzly Petrol.
Pe platforma petrochimica Onesti lucrau in 2000 circa 17.000 de angajati, iar in prezent au mai ramas circa 4.500. Platforma cuprinde RAFO, CAROM Onesti, Chimcomplex Borzesti, Uzina de Utilaj Chimic, doua termocentrale si unitati de constructii-montaj.

AIG are probleme de 1,6 trilioane de dolari

AIG are o expunere de 1.600 miliarde de dolari din cauza contractelor riscante prin filiala AIG Financial Produscts, a declarat ieri Edward Liddy, directorul executiv al AIG in fata Congresului SUA in cadrul unei auditii pe tema bonusurilor acordate angajatilor. Contractele cu risc ridicat au adus in 2008 pierderi de 99,3 miliarde de dolari. Potrivit New York Post, inclusiv fondurile suverane ale Indiei si Chinei, detinatori foarte mari de titluri de trezorerie ale SUA, sunt printre cei care au semnat contracte de protectie la neplata cu AIG.

Liddy a mai spusca asiguratorul isi va schimba numele si va fi divizat. SUA au pompat in AIG 180 de miliarde de dolari. Seful AIG a motivat bonusurile de 450 de milioane de dolari prin pastrarea angajatilor importanti in cadrul firmei. Andrew Cuomo, procurorul general al statului New York a aratat ca 11 angajati care au primit prime de cate un milion de dolari sau mai mult nu mai lucreaza la AIG.

Fannie Mae, institutie ajutata cu 100 de miliarde de dolari a anuntat ca va plati bonusuri intre 470.000 si 611.000 de dolari in acest, anunta Reuters. {i Freddie Mac, ce a primit aceeasi suma a anuntat ca va da bonusuri, dar nu a prezentat detalii. De asemenea, Citigroup si Morgan Stanley vor anunta planuri de a emite noi actiuni pe care sa le distribuie sub forma de bonus directorilor si angajatilor, potrivit Wall Street Journal.

JP Morgan a platit si ea lui James Dimon, directorul ei „doar” 19,7 milioane de dolari, in scadere cu 43% fata de 2007. Dimon a primit 1 milion de dolari salariu si a mai fost recompensat si cu actiuni si optiuni de cumparare de actiuni in valoare de 18,3 milioane. Bonus n-a luat.
Site-ul tmz.com a prezentat imagini de la o petrecere extravaganta din Los Angeles pentru directorii de la Northern Trust, una din bancile ce au primit bani de la Trezorerie. Northern Trust, banca din Chicago, a platit milioane de dolari pentru petrecere

In urma fotografiilor, Wells Fargo si Morgan Stanley au decis sa renunte la petreceri similare in Las Vegas si au anuntat ca reduc cheltuielile cu partidele de golf. ABC News a a prezentat recent cum Ken Lewis, presedintele Bank of America a calatorit cu unul din cele 9 avioane private ale bancii pentru a da explicatii in legatura cu un alt scandal, cel al bonusurilor de 3,6 miliarde de dolari acordate angajatilor Merrill Lynch, pe care Bank of America a achizitionat-o.

Dintr-o categorie apropiata, fugarul Thomas Qualls a fost prins in Montreal. Qualls a fost presedinte la Garden City si la firma International Foreign Exchange Inc, care investea bani in monedele diverselor state si se juca cu cursurile valutare. El fusese condamnat pentru frauda efecutata prin mail si obstructia justitiei dupa ce a disparut in noiembrie 2008. Investitorii l-au acuzat ca a folosit 165.000 de dolari din banii lor pentru a-si plati o croaziera, sa-si duca la veterinar cainele. Alti bani au mers pe “adult entertainment and products”. Ati inteles, da?

Parazitii capitalismului au adus criza

Falimentul Lehman Brothers a fost adus de vanzarile de actiuni in lipsa si fara acoperire.
Cu active de 639 miliarde de dolari si datorii de 613 miliarde de dolari, cel mai mare faliment din istoria lumii ar fi putut fi evitat daca autoritatile americane ar fi miscat un deget in reglementarea uneia dintre „artele negre” ale Wall Street-ului.

In lupta de supravietuire de anul trecut, circa 32,8 milioane de actiuni ale companiei au fost vandute dar nu si transmise in posesie la modul fizic. O ancheta derulata in cadrul Securities and Exchange Commission (SEC- Comisia Americana de Valori Mobiliare) si publicata de Bloomberg arata ca cele 32,8 milioane de actiuni tranzactionate fara a se vinde fizic ceva au fost de 57 de ori mai mari fata de varful de 567.518 actiuni Lehman tranzactionate dar neintrate in posesie fata de maximul din 2007, din 30 iulie.

SEC a mai legat astfel de operatiuni de strategiile de a manipula pietele. O tranzactie esuata este cea care nu se deconteaza in 3 zile. „Avem un alt cuvant pentru asta in Brooklin” a spus Harvey Pitt, un fost presedinte al SEC. „Cuvantul este frauda” spune el.
SEC a primit din ianuarie 2007 pana in iunie 2008 vreo 5.000 de plangeri despre tranzactii in lipsa fara acoperire dar niciuna n-a dus la intarirea reglementarilor, se arata intr-un raport transmis ieri de David Kotz, inspector general al SEC.

De doua ori anul trecut, sute de mii de tranzactii esuate au coincis cu zvonuri despre Lehman Brothers. Atat speculatia ca Barclays va cumpara banca pentru o suma cu 25% fata de valoarea din acel moment al actiunilor cat si cea ca fondurile Pimco si SAC au renuntat sa faca tranzactii cu Lehman s-au dovedit false. Cand directorul Lehman, Richard Fuld a spus unei comisii a Congresului ca speculatorii care pariau impotriva Lehman au dus banca de investitii la faliment. Membrii n-au inghitit asta. Totusi, modul de actionare arata acelasi tipar si in cazul Lehman si al Bear Stearns, care a fost cumparata de JP Morgan in mai. Ted Kaufman, senator democrat de Delaware arata ca vanzarile in lipsa au pus benzina pe foc pe actiuni. El vrea ca speculatorii care pariaza impotriva unei companii sa fie obligati sa rascumpere actiunile la acelasi pret la care le-au imprumutat.

Speculatorii practic imprumuta de la actionarii de drept ai unei companii un numar de actiuni, le vand la pretul pietei, dupa care le rascumpara la cotatii mai mici si le inapoiaza proprietarului. Profitul facut intre timp din diferenta de actiuni le ramane in buzunar. Totusi, daca actiunile cresc, ei ajung pe pierderi. Tranzactiile in lipsa fara acoperire sunt cele in care speculatorii practic nu s-au imprumutat actiunile respective cand deja ei le-au vandut, practica ce devina evidenta atunci cand titlurile respective trebuie date noului proprietar si tranzactia decontata. Astfel de operatiuni pot genera ordine de vanzare nelimitate, coplesind cumparatorii si ducand preturile in jos, spune Susanne Trimbath, expert in tranzactii si presedinte al STP Advisory Services, o firma de consultanta din Omaha, Nebraska.

Tranzactiile in lipsa fara acoperire au ajuns la 7,4 miliarde de dolari in 2007 de la 838,5 milioane de dolari in 1995, sustine Trimbath, care a examinat datele National Securities Clearing Corp, o subsidiara a Depository Trust& Clering Corp.
Esuarile pentru Bear Stearns au fost si ele mai mari in 2008. Acestea au ajuns la 1,2 milioane de actiuni in 17 martie, o zi dupa ce JP Morgan a anuntat ca va cumpara banca de investitii pentru 2 dolari pe actiune. Numarul de esuari a fost triplu fata de varful din anul anterior, de 364.171 din 25 septembrie 2007. Fuld a spus ca vanzarile in lipsa fara acoperire, impreuna cu zvonurile neacoperite au avut un rol in caderea imperiului financiar.

Trimbath spune ca tranzactiile esuate sunt corelate cu scaderi ale cotatiilor si ca acestea au fost de ajuns sa provoace numai ele scaderi intre 30 si 70% din declinul actiunilor Bear Stearns si Lehman Brothers. Esuarea la a da in posesie actiunie echivaleaza cu emiterea de noi actiuni fara acordul firmei.
Lehman avea 687,5 milioane de actiuni tranzactionate pe bursa, fiind a 131-a din cei 6.873 companii publice. Desi tranzactiile in lipsa fara acoperire nu sunt ilegale daca sunt efectuate din greseala, daca sunt folosite pentru a umfla profiturile se cheama ca esti pasibil de a sta in inchisoare.
Din 2006, bratul regulator al bursei din New York a amendat cel putin 4 companii pentru astfel de practici, cea mai mare amenda primind-o JP Morgan, de 400.000 de dolari, fara a-si recunoaste dar nici a infirma vina. Alte 3,6 milioane de dolari si respectiv 1,2 milioane de dolari au fost amenzile firmelor de brokeraj ale lui Scott, respectiv Brian Arenstein. De asemenea, nici ei nu au recunoscut vina, dar nici nu au infirmat-o.

Din cele 5.000 de ponturi legate de tranzactii fara acoperire, doar 123 a dat SEC pentru investigatii. Pitt se mira de ce SEC n-a luat nicio masura pentru ca tot ceea ce trebuia sa faca era sa oblige pe speculant sa arate ca are dreptul de a da actiunea respectiva. Un studiu din 1986 al lui Irving Pollack a aratat ca regulile permit brokerilor sa amane indefinit „livrarea actiunilor”. In cazul nostru, Pollack zice ca e frauda.

Numarul de tranzactii cu actiuni pe care vanzatorii n-aveau voie sa le vanda a crescut imens inainte ca traderii sa afle ca Barclays vrea sa preia banca la un pret cu 25% sub cel de piata. Era 30 iunie. Cumpararea n-a existat niciodata. In ziua precedenta de tranzactionare, 27 iunie, numarul tranzactiilor esuate a crescut la 705.103, de la 30.690 in 26 iunie, o crestere de 23 de ori. In ziua zvonului a ajuns la 814.870 de actiuni nelivrate. Cotatia s-a scufundat cu 11% si era cu 70% sub nivelul de acum un an. In urmatoarele 6 zile dupa zvonul cu Barclays, numarul actiunilor nelivrate a ajuns la 1,4 miliarde. Apoi, in 10 iulie a picat zvonul ca SAC Capital Advisors si Pacific Investment Management si-au oprit afacerile cu Lehman

Ambele au negat. Actiunile bancii au picat cu 27% in 10 si 11 iulie.
Cum bancile si asiguratorii au rescris in minus 969,3 miliarde de dolari din activele lor, speculatorii au avut nenumarate ocazii sa faca tranzactii in lipsa si pariind impotriva companiilor. In 21 mai, David Einhorn, managerul fondului speculativ Greenlight Capital a anuntat ca shorteaza actiunile Lehman si ca are motive bune pentru calculele lui. Acum n-a comentat, dar specialistii sai in comunicare au anuntat ca Einhorn respecta legea si imprumuta intai actiunile si apoi face tranzactiile.

La 17 septembrie, 2 zile dupa ce Lehman a solicitat protectie in fata creditorilor, numarul tranzactiilor esuate a ajuns la 49,7 milioane, fiind 23% din totalul tranzactiilor de pe bursa.
Ziua urmatoare, SEC a interzis shortarea institutiilor financiare. Apoi, numarul companiilor unde era interzisd sa shortezi a ajuns la 1.000. In 19 septembrie, SEC anunta ca investigheaza o posibila manipulare a pietei.
Interzisul, care a durat pana la 17 octombrie nu a oprit shortarea. In perioada, tranzactiile in lipsa au fost 24,7% din totalul tranzactiilor cu titluri Morgan Stanley, Merrill Lynch si Goldman Sachs. In 2008, vanzarile in lipsa au fost 37,5% din totalul tranzactiilor. „Nu este un sir de firimituri, este o urma este ca o pista de avion”, a spus Pollack. „O poti vedea de la mila. Cereti prin ordin federal e-mailurile. Apoi vedeti cine a imprastiat zvonuri false si a shortat actiunile si veti avea manipulatorii”.
Daca la Lehman au vandut in lipsa si au pariat pe cadere, indeosebi fonduri speculative, mai exista cazuri.

Altul este Morgan Stanley, si asta pentru ca fondul sau,  Morgan Stanley Fin Svs B detinea la 30 august 2008 3,22% din Lehman Brothers. Mai multe mari grupuri financiare prezente pe Wall Street, intre care Merrill Lynch & Co, Citigroup Inc, Deutsche Bank AG si UBS AG, au mizat pe prabusirea Morgan Stanley, la doar doua zile dupa falimentul Lehman Brothers, potrivit Wall Street Journal, citat de Reuters.
Investitorii au folosit contracte de transfer al riscului intre doua parti (credit default swap-CDS) pentru a amplifica temerile privind situatia gigantului financiar american.
Totodata, un zvon fals privind anularea unei linii de credit a Morgan Stanley, in valoare de 25 de miliarde de dolari, deschisa la Deutsche Bank, a dat startul unui sir de speculatii impotriva grupului financiar.
Un purtator de cuvânt al UBS a precizat ca banca nu discuta speculatiile pietei sau zvonurile. Reprezentantii Deutsche Bank, Merrill Lynch si Citigroup nu au comentat.

In urma problemelor de pe piata financiara americana, dar si a speculatiilor privind problemele grupului, Morgan Stanley a devenit o tinta pentru preluarea de catre alte institutii financiare la doar câteva zilede la falimentul bancii de investitii Lehman Brothers la 15 septembrie.
Ziarul The Independent da si el o lista cu speculatorii care au facut bani pariind impotriva Halifax Bank of Scotland (HBOS), care a ajuns sa fie preluata cu ajutorul statului de Lloyds. In cele din urma Lloyds a ajuns si ea nationalizata partial iar datoriile lor au fost preluate de statul britanic.

Filmul petrecerii extravagante de la Northern Trust

Northern Trust, banca din Chicago, a platit milioane de dolari pentru o petrecere in Los Angeles. Ce s-a intamplat? Banca a adunat si a transportat cu avionul cateva sute de persoane, clienti si angajati si i-a cazat in cele mai „fancy” locatii. Mai mult de o suta de persoane au stat la Beverly Wilshire in Beverly Hills, o alta suta a stat la Loews Santa Monica Beach Hotel. Alte persoane au fost cazate la Ritz Carlton in Marina Del Rey iar altii la Casa del Mar in Santa Monica.

Miercurea trecuta, banca a dat o mare cina la Ritz, urmata de un concert al grupului Chicago. Joi, Northern a inchiairat un hangar in Aeroportul Santa Monica si a mai dat o cina, urmata de concertul Earth, Wind& Fire. Sambata, institutia a avut intreaga House of Blues din West Hollywood, rezervata pentru petrecerea sa privata. Meniul contine somon si filet de Angus. Delicatese de bancheri.. Dupa care a urmat un concert al lui Sherryl Crow. De asemenea, a mai fost un cocktail fabulos la Loews. Iar femeile invitate au primit toate bijuterii de la Tiffany and Co.

Despre costuri, companii nu zice nimic, dar reporterii au aflat ca numai trupa Chicago a primit 100.000 de dolari. Alti 50.000 de dolari s-au dus numai pe rezervarea House of Blues. Reprezentantii lui Sheryl Crow n-au raspuns, iar Earth, Wind& Fire a admis ca a primit bani, dar n-a spus cat. Cat despre turneul de golf, un reprezentant al PGA a spus ca Northern Trust a semnat un cec gras pentru eveniment, suma ce acopera o parte din cheltuielile de 6,3 milioane de dolari. Multi dintre invitatii Northern au mers la turneul de golf... cu limuzine Mercedes ce-i asteptau la hoteluri. Cum sa nu fie asta o nesimtire? Pai banca a dat afara 450 de insi in decembrie, 4% din forta sa de munca. Si mai este ceva extraordinar: Guvernul federal a dat Northern Trust 1,6 miliarde de dolari fara ca banca sa ceara un cent! Reprezentantii bancii spun ca banii pentru eveniment nu vin din sumele date de stat.

 Frederick Waddell, directorul bancii a primit in 2008 8 milioane de dolari in salariu, bonusuri si actiuni, potrivit MarketWatch. Asta fata de cele 6 milioane de dolari platite in 2007. La mai mult! Site-ul tmz.com a prezentat imaginile de la petrecerea Los Angeles a Northern Trust.
Membrii Congresului american au cerut bancii sa dea inapoi banii folositi pentru extravaganta impricinata.

Dar, precum spunea Thomas jefferson, „o mica rebeliune, ici si colo, e un lucru bun”.

Am prins bancile ca au bani si nu dau credite

Toata lumea zice pe toate gardurile ca daca luam 20 de miliarde de euro imprumut, doua treimi din bani vor merge la BNR ca sa ajute rezerva valutara. Mai apoi Banca Nationala ar reduce rezervele minime obligatorii, care in baza unor protocoale cu bancile, nu vor scoate banii din tara. Deci vor ajunge in creditare, deci economia isi va relua pulsul. Oare asa sa fie?

Pai la ultima reducere a rezervelor minime (la lei, de la 20% la 18%), guvernatorul Mugur Isarescu a lasat in piata vreo 2 miliarde de lei. S-a vazut asta in creditele date de banci? Nu, ca toata lumea, patronate, sindicate, companii, ministri chiraie ca nu e deblocata creditarea.
Acum se zice ca banii de la FMI vor turna gaz pe foc si economia va dudui cat sa nu fie recesiune. Asa sa fie?

Presupunerea 1: nu e lichiditate in piata si ministerul de Finante ia o gramada de bani in tarcul sau in fiecare saptamana pentru a-si finanta operatiunile (salarii la stat, pensii, sa dea bani catre fiecare minister). Deci din aceasta cauza nu mai exista pe piata interna destui bani ca bancile sa-i dea drept credite firmelor si populatiei. In aceasta ipostaza, acordul cu FMI si viitorii bani vor debloca creditarea si ne vor apara leul de speculatorii cei rai care vor sa-si umple pe spinarea noastra buzunarele sparte de investitiile proaste in imobiliarul si derivatele toxice din SUA. Deci e de bine.

Presupunerea 2: e lichiditate in piata iar bancile nu vor ele sa dea credite pentru ca mediul economic e prea dureros si riscant, astfel ca prefera doar sa crediteze statul prin certificate de trezorerie si titluri de stat. Gheorghe Pogea, ministrul de Finante a spus ca oricum bancile nu dau credite pentru ca nu vor. Ehh, aici situatia se complica. Daca e lichiditate in piata, avalansa de lei ar insemna ca „BNR a dat drumul la iepuri in padure”. Si, ca atare, fiind multi lei in piata ce se va intampla? Pai leul se va deprecia fata de leu si dolar, pe modelul cererii si ofertei. Unde e putina cerere si multa oferta, valoarea produsului oferit scade. In cazul nostru, leul.

Care este situatia actuala? Pai, BNR a sterilizat marti si miercuri lichiditatile din piata prin operatiuni de reverse repo cu rascumparare la 5 zile si cu dobanda de 10%. Mai intai marti, BNR a atras 1,25 miliarde de lei care atarnau pe curs. Miercuri a atras alte 662 milioane de lei. Deci e lichiditate in piata...

In ultima perioada, BNR a realizat aproape exclusiv operatiuni repo, prin care injecta lichiditate in piata in contul titlurilor de stat detinute de banci.
Astfel, BNR a decis sa introduca, incepand cu luna februarie in calculul dobanzii de referinta publicata de BNR. Prin operatiunile de tip repo, se vindeau unele titluri de catre institutiile de credit la banca centrala, cu angajamentul rascumpararii la o alta data.

Bancile germane ascund conturi de Fiscul elvetian

Anumite banci germane, intre care Deutsche Bank (foto sediu) si Dresdner, ajuta cetateni elvetieni sa isi ascunda activele lor de Fiscul elvetian, potrivit cotidianului german Tages Anzeiger.

Dezvaluirea vine „in momentul cand razboiul fiscal intre Germania si Elvetia a atins punctul culminant”, potrivit AFP. Autoritatile din Germania deruleaza o ancheta care investigheaza peste 1.000 de contribuabili, de la oameni de afaceri la fosti parlamentari, suspectati ca au pacalit fiscul. Germania se contreaza cu Elvetia, dar si cu Austria si principatul Lichtenstein, suspectat ca nemtii au ascuns 4 miliarde de euro in grupul bancar LGT, detinut partial de familia regala din Lichtenstein.

Tages Anzeiger spune ca o filiala a Deutsche Bank, situata la Lorrach, situat in Germania dar aproape de granita comuna, ofera clientilor elvetieni posibilitatea de a le deschide doua conturi, unul oficial, declarat autoritatilor elvetiene, si unul ascuns. In acelasi oras, o filiala a Dresdner Bank propune aceleasi servicii, cu un cont care are „doua fete”, una alba si alta neagra, mai explica ziarul respectiv. Reporterii publicatiei s-au prezentat drept potentiali clienti.
Aceste informatii vin sa puna gaz pe foc in conflictul dintre cele doua tari, Germania acuz~nd „paradisurile fiscale” ca din cauza conturilor secrete, cetatenii sai scapa de impozite.

Reteta evaziunii
Cel mai cunoscut caz este cel al lui Klaus Zumwinkel, directorul executiv al Deutsche Post, acuzat de o evaziune fiscala de peste 10 milioane de euro in Lichtenstein.
Averile, de obicei sunt ascunse prin fundatii personale. In Lichtenstein, cadrul juridic permite fondatorului sa profite personal sau in familie. Impozitele pentru fundatii sunt minimale, fiind scute de impozitul pe avere si profit. Se plateste doar un impozit anual pe capital, care se ridica la 0,1% din acesta, dar minimum 1.000 de franci elvetieni. Dupa evaluarile Sindicatului Fiscal German, pe teritoriul statului Liechtenstein, se afla nu numai nenumarate fundatii, ci si 80.000 de firme de casuta postala. Pentru a deruta si mai mult controlorii fiscali, capitalul fundatiilor este uneori redepus pe un cont elvetian.
Elvetia, liderul mondial in ceea ce priveste gestionarea averilor private, considera ca a facut deja concesii pe aceasta tema, platind anual impozite tarilor de origine ale cetatenilor UE cu conturi in Elvetia, potrivit acordurilor bilaterale. Confederatia elvetiana a relaxat sacrosantul secret bancar si a abandonat distinctia dintre frauda, care este delict penal si evaziune fiscala, care nu este penala.

Investigarea bogatilor
Si SUA s-au luat de bancile elvetiene. Autoritatile americane investigheaza 19.000 de conturi offshore. International Herald Tribune preciza recent ca UBS, supranumita „banca bogatilor” a recunoscut implicarea in ascunderea datelor fata de Internal Revenue Service (IRS- Fiscul american). Procurorii suspecteaza ca intre 2002 si 2007, UBS a ajutat mai multi americani sa ascunda 20 de miliarde de dolari, lasandu-i sa se sustraga de la taxe anuale de 300 de milioane de dolari. IHT precizeaza ca o parte din clientii bancii au fost anuntati sa distruga dovezile si sa depoziteze ceasurile, bijuteriile si obiectele de arta cumparate cu bani ascunsi in conturi sigure. Banca i-ar mai fi incurajat sa uzeze de carti de credit elvetiene astfel inc~t Fiscul american sa nu urmareasca achizitiile.

Bancherii ocolesc limitarea bonusurilor

Citigroup si Morgan Stanley vor sa ocoleasca restrictiile de acordare a bonusurilor pentru managementul institutiilor financiare, promovate de administratia Obama si exploreaza modalitati prin care sa continue platile.
Executivi ai celor doua banci discuta majorarea salariilor de baza, potrivit Wall Street Journal.
Citigroup deja a stabilit 25 de executivi care vor avea limitari ale bonusurilor, insa restrictiile nu se aplica angajatilor fara functii, care aduc mari venituri, precum si bancherilor de investitii. Citigroup a primit 40 de miliarde de dolari iar Morgan alte 10 miliarde.

Wells Fargo (foto sediu) care a primit si ea 25 de miliarde de dolari a anuntat saptamana trecuta ca a crescut salariile de baza pentru directorul general John Stumpf si altor doi executivi. Stirea vine in momentul in care SUA au fost cuprinse de furie la auzul vestii ca angajatii diviziei de produse financiare complexe, de la AIG vor primi bonusuri de 165 de milioane de dolari. Divizia a produs anul trecut pierderi de 40,5 miliarde de dolari. Totalul bonusurilor la AIG ajunge la 1,2 miliarde de dolari.

Recent si PNC Financial, care a primit de la stat 7,7 miliarde de dolari (din care cu 5,2 miliarde dolar a cumparat banca National City) a anuntat si ea recent ca a platit directorului general James Rohr compensari de 14,6 milioane de dolari in 2008, inclusiv actiuni de 3 milioane de dolari In 2007, PNC i-a dat lui Rohr un pachet total de 18,5 milioane de dolari. Pachetul pe 2008 a inclus 1 milion de dolari in salariul de baza, 7,1 milioane de dolari in actiuni, optiuni de a cumpara actiuni de 2,9 milioane de dolari. Alte 3,4 milioane de dolari au sosit in schimbarea valorii pensiei asigurate. De 39.975, Rohr a primit voie sa mearga cu avionul pe banii firmei iar de 158.283 de dolari a avut o asigurare premium.

Obama a spus acum doua zile ca bonusurile sunt „o insulta” si a cerut AIG sa nu le acorde. De asemenea, a cerut limitarea bonusurilor la 500.000 de dolari. Procurorii au anuntat ca vor cita in luna martie asiguratorul care a primit 173 de miliarde de dolari de la stat.

Cum sa oprim misecuvenismul romanesc

La impartirea cascavalului anti-criza, toti au cerut bani in Romania. Misecuvenismul de tip romanesc e diferit, insa de cel american. Daca la ei institutiile financiare sau companiile cer bani in ultima instanta ca sa nu incapa in controlul statului, sa-si pastreze investitia si numai cand chiar au nevoie inainte de a ajunge in faliment, la noi misecuvenismul se manifesta chiar prin companii care sunt pe profit dar tot vor sa se adape de la suvoiul public debani (Azomures, Dacia). Si asta pentru ca au impresia "ca li se cuvine" ca tot poporul sa sufere si sa le dea bani pentru ca ei sa aiba profit doar prin prisma ca au cateva mii de angajati in tara si ca au facut investitii. Dar au facut investitii pentru noi? Au impartit profitul cu cei de pe strada?

Daca in SUA toti se scandalizeaza de bonusurile si veniturile gigantilor salvati cu bani publici, la noi toate gaurile din economie vin cu pretentii de "mi se cuvine" doar pentru ca sunt de stat si pentru ca inchiderea ar aduce multi someri. Asta desi sunt vai si amar de regiile si companiile respective, dar deh! nu vrea nimeni sa faca un efort care in mod ultim le va aduce beneficii chiar lor, dar si restului de populatie din tara (Regia de Activitati Nucleare, Compania Nationala a Huilei).

O alta specie de misecuvenism demn de semnalat e ca acum nu mai vin patronii sa ceara, ci vin sindicalistii sa bata cu pumnul in masa, exemplu Mechel Targoviste, unde misecuvenismul vine de la sindicalisti si doar pe motiv ca sunt multi angajati la combinat si reprezinta o forta. Dar ia adaptati-va mai baieti la piata interna, ca anul trecut mai mult s-a importat decat s-a exportat otel! Poate ca asa e mai de efect, mai usor de manipulat presa.
Alte cazuri sunt cele de misecuvenism al firmelor, in care acestea au scos profituri in 2008 datorita conjuncturii economice mondiale si a preturilor mari la metale (Alro, Arcelor Mittal Hunedoara) iar acum ca totul scade, si pretul si cererea vor sa suporte tot salariatii, desi profitul lor a venit numai din inchideri de capacitati si concedieri colective, nu din investitii, dupa cum acuza sindicalistii. 
Si ne mai enerveaza o specie de misecuvenism, cel energetic de productie, transport sau distributie, unde societatile fac prea putin sa se restructureze si vin si stau cu mana intinsa sa le dea majorari de preturi Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie, fara sa se gandeasca ca prin asta afecteaza exact populatia si firmele, adica exact aia care trebuie sa le dea bani. Si bineinteles, nu renunta la profit...

Ceea ce inseamna ca Keynes este un dobitoc iar teoriile lui nu se aplica in Romania, unde "investitiile in infrastructura ca masura anti-criza" taie din instinctele de supravietuire economica ale companiilor, care raman apoi cu handicapul mental "ca trebuie sa le dea statul". Cum nu vii tu Milton, Doamne!...


O serie de companii de stat sau private care au probleme economice si au solicitat sprijin din partea statului si-au permis in ultimele luni cheltuieli inutile pentru bonusuri, achizitii, excursii.
Capitalismul de tip gaunos din SUA in care managerii cu o m~na cereau miliarde de dolari de la stat si cu cealalta faceau risipa pe tot felul de extravagante are si corespondent carpato-damboviteano- pontic.


Ultimul caz este cel al Azomures. Compania vrea sa-si premieze administratorii cu un milion de euro pentru activitatea din ultimii zece ani, motiv pentru care a pus deoparte circa 4,35 milioane de lei. Azomures a inregistrat in 2008 un profit net de 50,57 milioane de lei la venituri totale in valoare de 1,35 miliarde de lei (366,8 milioane euro), in urcare cu 47,6% fata de 2007. Desigur, se poate int~mpla oricui sa-si dea bonusuri in timp ce cei 2.500 de angajati ai combinatului din Targu Mures au fost in somaj tehnic in perioada decembrie 2008- februarie 2009, ca urmare a lipsei de comenzi si a dificultatii de valorificare a produselor. Intamplarea face ca Azomures sa fi solicitat Guvernului subventia agricultorilor pentru achizitionarea de ingrasaminte chimice. Numai ca, Ilie Sarbu, ministrului Agriculturii, preciza in urma cu doua saptam~ni ca nu exista aprobata de Comisia Europeana nicio forma de sprijin pentru achizitionarea de ingrasaminte. Ulterior, compania a anuntat ca decizia repornirii combinatului a fost „gresita” iar conducerea se declara „amagita” de guvernanti.

Cazul Merrill Lynch
|n SUA, banca de investitii Merrill Lynch, care a inregistrat in 2008 pierderi de 27,6 miliarde de dolari si a primit o infuzie de 10 miliarde de dolari de la stat. A scapat de faliment dupa ce Bank of America a preluat-o dar conducerea a acordat bonusuri in valoare totala de 4 miliarde de dolari, din care cei mai bine platiti zece angajati au avut bonusuri totale de 209 milioane de dolari. Ulterior presa a aratat ca autoritatile au facut presiuni pentru ca Merrill sa fie preluata, in vreme ce dupa aceasta operatiune Bank of America a mai primit o infuzie de urgenta de alte 20 de miliarde de dolari.

Recompensa pentru dealeri
Dar Azomures nu este singura. In luna noiembrie, Dacia a organizat o deplasare la Rio de Janeiro unde a cheltuit 290.000 de euro pentru a „recompensa” performantele obtinute de cei mai buni dealeri. Dacia a dus la Copacabana 82 de persoane, din care una era director comercial la companie. Excursia se intampla in momentul in care vanzarile din noiembrie au scazut cu 55% fata de cele din noiembrie 2007 si reprezentantii companiei se vaitau de cum le afecteaza taxa auto din iulie vanzarile si cum ne invadeaza rablele din vest. Desigur, Dacia a primit in luna decembrie 2008 de la Guvern un ajutor de stat de 15,4 milioane de euro. Mai mult, si Renault, firma- mama a solicitat garantii de stat pentru un imprumut de 100 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii si ajutoare de stat 70 de milioane de euro pentru centrul de la Titu si furnizorii Dacia si Nissan din Romania. Cazul celor doua companii nu este nicidecum singular.

Luxul AIG
AIG a fost salvata in ultimul moment de catre autoritatile americane in ziua de 15 septembrie 2008 cu un imprumut de urgenta de 85 de miliarde de dolari. |ntre timp, pachetul a ajuns la 180 de miliarde de dolari. Dar nu toti acesti bani au fost folositi pentru salvarea colosului asigurarilor. |n SUA a existat un scandal monstru imediat dupa salvarea de catre stat, deoarece conducerea AIG a petrecut timp de un week end la un complex de lux din Monarch Beach din California. Camerele au costat 200.000 de dolari, m~ncarea „doar” 150.000 iar tratamentele spa alti 23.000. Per total, nota de plata a fost de 440.000 de dolari. |n Rom~nia, societatea civila nu zice nimic iar organizatiile non-guvernamentale tac malc.

La stat se sta
In toamna anului trecut, Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN) a fost ajutata de stat prin marirea fondului de salarii cu 6,2 milioane de lei. Regia produce apa grea pentru centrala de la Cernavoda si detine o termocentrala de 200 de MW la Halanga, care produce curent electric si alimenteaza cu caldura Turnu Severin. Iar regia este parazitata, dupa cum a recunoscut chiar Adrian Olaru, directorul RAAN. „|n ultimii patru ani s-au facut angajari de personal nejustificate, in conditiile in care nu s-au mai facut investitii care ar fi necesitat aceasta masura. Regia are la ora actuala datorii foarte mari, iar aceste reduceri de personal vin pe fondul unor masuri care se impun pentru redresarea activitatii”, a completat directorul. Dumitru Nebeja, vicepresedintele Federatiei Energetica si presedintele Sindicatului Liber Independent (SLI) de la Termocentrala Hal~nga a recunoscut si el ca exista in cadrul regiei persoane care nu-si fac treaba. Ca atare conducerea a cerut reducerea cu 20% a unor drepturi ale, cum ar fi renuntarea la 20% din cota de energie electrica si termica, de care beneficiaza toti energeticienii din Rom~nia. Salariatii n-au fost de acord. Dar se va face o analiza a fiecarui salariat si vor exista concedieri.
RAAN are 4.050 de angajati si datorii de 200 de milioane de lei. Pe langa ROMAG-PROD, Combinatul de Apa Grea, regia mai include si Romag TERMO, care asigura consumul de abur tehnologic si energie electrica pentru sucursala ROMAG-PROD. |n plus, RAAN mai include si Institutul de Cercetari Nucleare din Pitesti si Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucuresti.

Restructurare pe paine
Americanii de rand si membrii congresului SUA s-au indignat cand Rick Wagoner, directorul general al grupului General Motors a calatorit la Washington cu avionul companiei pentru a cere bani astfel incat compania sa nu intre in faliment. GM a anuntat pierderi record, de 30,9 miliarde de dolari in 2008 si a primit de la stat 13,4 miliarde de dolari. Ulterior, grupul a renuntat la anumite privilegii, si a hotarat vinderea a 2 din cele 5 avioane si restructurarea prin concedierea a 47.000 de salariati. A prezentat la noi RAAN vreun plan pentru a ajunge pe profit si renuntare la anumite privilegii?

Concedii medicale de 700 de ani
RAAN nu este singurul tocator de bani publici unde resursele nu sunt bine gestionate. Pentru cel mai mare datornic al statului, Compania Nationala a Huilei (CNH) cu 2,9 miliarde de lei la bugete, din care penalizarile fiind 2 miliarde de lei, Comisia Europeana a aprobat acordarea de subventii totaliz~nd 1,29 miliarde de lei in perioada 2007- 2010. In luna noiembrie Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei si Finantelor anunta inceperea unui control privind „eficienta cheltuirii banilor” din aceasta subventie.
Asta in conditiile in care anul trecut, conducerea CNH anunta ca minerii din Valea Jiului au acumulat numai in 2007 peste 700 de ani de concedii medicale, in timp ce numarul zilelor de repaus medical rezultat din accidentele de munca era de 20 de ori mai mic. Datele arata ca in 2007 CNH a platit 264.762 de zile de foi de boala, din care doar 13.214 fiind rezultate din accidente. Conducerea companiei spune ca aceste concedii medicale prelungite afecteaza de doua ori compania. Pe de o parte, productia este afectata daca echipele de munca nu sunt complete, ceilalti mineri prezenti sunt obligati sa suplineasca absenta colegilor lor bolnavi, aspect ce este foarte greu de realizat. Pe de alta parte, cheltuielile cu minerii aflati în foi de boala sunt mult mai mari, acestia castigand mai multi bani pentru o luna de concediu medical decat pentru una lucratoare. Oare nu a zis Obama ca in State se va plafona castigul anual al directorilor de la bancile salvate la 500.000 de dolari? Nu s-au indignat americanii cand au aflat ca managerii de la falimentata Lehman Brothers au primit bonusuri de cateva sute de milioane de dolari in ultimii 10 ani desi era pe pierderi? Oare la noi CNH nu e mentinuta cu subventii tot de noi?

Limuzina, bat-o vina
Un alt exemplu este Tarom, unde, potrivit Hotar~rii de Guvern 877 din 2008, castigul mediu salarial din companie este de 4.648 lei pe angajat si care a realizat in 2008 o pierdere preliminata de 28 de milioane de lei. Salariul mediu pe tara este de 1.260 de lei conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Nici CFR Marfa nu s-a dat in laturi. Presa a relatat ca aceasta companie a cheltuit 60.000 de euro pentru o masina de lux in 23 ianuarie 2009, cumparata de seful interimar Calin Gratian din bani publici. CFR Marfa a fost profitabila in 2007, c~nd a avut un profit net de 13 milioane de lei, dar a ajuns pe pierderi de 14 milioane de lei in 2008.
CFR Marfa are nevoie de ajutor din partea Guvernului din cauza crizei care a condus la scaderea traficului feroviar cu 50%, a declara in 13 martie pentru NewsIn, Gheorghe Popa, presedintele Federatiei Nationale Miscare Comercial.
„Această societate (nr. CFR Marfa) nu a beneficiat de sume de la bugetul de stat din 1998, de la înfiintare. În schimb, CFR Marfa a contribuit an de an cu sume importante la bugetul de stat”, a spus Gheorghe Popa. Fara sprijin guvernamental si în lipsa revigorarii traficului feroviar de marfa, societatea poate intra în colaps financiar cu consecinte grave si asupra companiei de infrastructura (CFR Infrastructura- nr), care ar pierde o suma importanta de venit, reprezentand taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), sunt de parere reprezentantii celor sapte sindicate CFR, care s-au întalnitcu ministrul transporturilor Radu Berceanu.
Din aceasta categorie, Citigroup, unde statul american a pompat 45 de miliarde de dolari a anunta fara nicio remuscare cumpararea unui avion pentru conducere, de numai 50 de milioane de dolari. Dupa ce opinia publica a fost oripilata, gigantul financiar a anulat comanda. |n Rom~nia, nu.

Pe cine sa credem despre criza?

Nu stiu altii cum sunt dar eu nu cred multi analisti despre criza, efecte, durata si ce trebuie sa facem pentru a o trece. Cei de la agentiile de rating par fi mana in mana cu bancile de investitii si fondurile speculative, care vor sa isi recupereze pierderile de pe pariurile imobiliare si derivatele toxice pe spinarea statelor in curs de dezvoltare. Agentiile da rating au marile contracte cu gigantii financiari si din moment ce colosii n-au bani, ei nu au bani. Bancile comerciale nici ele nu sunt usa de biserica pentru ca au pariat pe creditare iar consumismul s-a intors impotriva lor. Acum incearca sa isi pastreze influenta si bonusurile tot pe spinarea clientilor, ceea ce se observa in cresterea dobanzilor, oprirea robinetului de bani pentru economie si creditarea doar a statului si a instrumentelor garantate de stat. Buffett a dat-o si el in bara, Berkshire fiind stransa de gat de investitiile proaste.

Ca atare pe cine sa credem? Eu il cred pe tot cuvantul pe „Dr. Doom”. A prezis criza cu ceva vreme inainte sa se intample. Este profesor de economie la Universitatea din New York si il cheama Nouriel Ruoubini. Ei bine, ce zice el? Conform Bloomberg, el zice c` deocamdata guvernele lumii sunt cu un pas in spatele crizei si ca fac „prea putin si prea tarziu”. „Guvernul e mereu sub curba” zice el cu subinteles.
Desigur, situatia poate fi imbunatatita de politicile adecvate. Care ar fi acestea? Ca guvernele sa preia controlul asupra bancilor insolvente, sa le curate de toate toxicitatile din ele si apoi sa le revanda investitorilor privati. Mai trebuie si ca G7, grupul celor mai industrializate si G20, ce include si cele mai importante state in curs de dezvoltare, sa „actioneze impreuna pentru a iesi din aceasta mizerie”.

Partea cea mai importanta: economia globala ar putea ori sa creasca 0,5% in acest an, ori sa scada 1%, dar va recupera cu o crestere de 1% in 2010. Roubini zice ca economiile emergente, inclusiv China si India, vor incetini rapid, dar ca „deja vedem semnele inceputrilor unei aterizari dure”. Semne modeste de recuperare vede si Jamie Dimon (video), "demonul" de la conducerea JP Morgan, care a reusit sa mentina banca pe profit desi a inghitit si Bear Stearns si Washington Mutual.
„Devine un cerc vicios intre cerere, furnizare si sistemul financiar” a spus Roubini, care a fost consilier la Trezoreriz SUA din 2000 pana in 2001. Consumatorii si companiilor isi taie cheltuielile pentru a supravietui crizei, facand contractia si mai severa. Chiar si daca ar exista banci numai cu active bune, ele tot n-ar imprumuta in astfel de conditii. Daca nu luam masurile cuvenite, recesiunea in forma de U s-ar putea schimba in cea mai periculoasa, cea in forma de L.

Dr Doom a mai spus ca lumea a trecut pe langa „topirea globala financiara” in septembrie dupa falimentul Lehman Brothers, salvarea pe ultima suta de metri a Merrill Lynch de catre Bank of America, punerea perfuziei cu bani la AIG si transformarea Goldman Sachs si Morgan Stanley in banci comerciale. Dar acest lucru nu se mai poate intampla acum pentru ca toata lumea a stabilit ca nu vor fi lasate sa se duca pe copca institutii sistemice.

De exemplu, in Rusia, gigantul constructiilor Inteko a cerut garantii de stat de 1,4 miliarde de dolari spunand ca este neputincioasa in a-si refinanta spirala datoriei in care a ajuns. Kommersant spune ca Yelena Baturina ofera o parte din activele companiei daca statul o va salva. Intamplator ea este cea mai bogata femeie din Rusia si nevasta primarului Moscoveri, Yury Luzhkov. Anul trecut avea conform Forbes 4,2 miliarde de dolari avere, dar acum si-a pierdut o mare portie. Foarte multe datorii ale Inteko si-a facut atatea datorii dupa ce a cumparat pachete de actiuni la ... Gazprom, Sberbank si Rosneft. In 2006, participatiile valorau 3,15 miliarde de dolari. Acum...
Pe de alta parte Inteko are datorii de 970 de milioane de dolari catre banci, in marea majoritate Sberbank, Gazprombank, Bank of Moscow si VTB. Si mai are nevoie si de 428 de milioane de dolari capital de lucru. Pentru acestea are nevoie de noi imprumuturi care sa fie garantate de stat. Inteko la randul ei va garanta statului cu proprietati imobiliare, pamant si proiecte aflate in curs de dezvoltare. Desigur, Baturina a fost mereu acuzata ca si-a folosit pozitia sotului pentru a primi contracte, dar nu-i asa ca e o institutie sistemica?

Ca o ironie a crizei, SUA se vede acum nevoita sa faca ceea ce faceau comunistii, adica sa nationalizeze institutii pentru a arata ca face ceva in economie si pentru a si face, altfel ar fi un semnal foarte prost si s-ar distruge tara. Rusia trebuie sa se comporte ca o capitalista adevarata si sa nu nationalizeze nimic pentru ca asta ar fi un semnal foarte prost pentru investitori iar plecarea tuturor ar fi dezastru national.

Care pe care: Vama Rusa vs Bank of New York Mellon

Am trait s-o vad si pe asta: ciocnirea titanilor falimentari. SUA s-a bazat pe imperiile financiare si pe imobiliarele sale si ambele au picat. Rusia s-a bazat resursele sale si pe oligarhii de carton si acum toate s-au prabusit.

Ciocnirea colosilor cu picioare de lut pune fata in fata doi fomisti de bani: Vama Rusa si Bank of New York Mellon. Ziarul Kommersant spune ca in 17 mai 2007, Serviciul Federal al Vamilor din Rusia a dat in judecata Bank of New York Mellon (BNY) pentru spalari de bani in cazul exporturilor ruse de la finele anilor 1990. Daunele cerute au fost de 22,5 miliarde de dolari.

Acum, Vama Rusa vrea o intelegere amiabila cu Bank of New York pentru doar 800 de milioane de dolari. „Pentru a rezolva aceasta disputa, Serviciul Federal al Vamilor din Rusia sugereaza tinerea unei intalniri de munca pentru a discuta atingerea unei intelegeri amicale in aceasta problema” spune Konstantin Chaika, vicepresedinte al Vamii Ruse intr-o scrisoare obtinuta de ziar. Sursele spun ca Vama a fost fortata sa treaca la proces la insistentale lui Sergei Sobyanin, vicepremier si sef al secretariatului general al guvernului, caruia premierul Vladimir Putin l-a pus personal sa rezolve problema.

„Este o decizie politica, chiar logica in perioada crizei. Mai mult BNY Mellon nu are niciun cont pe teritoriul Rusiei care ar putea fi sechestrat in cazul in care Vama va invinge in instanta” mai zice Kommersant. Steven Marx, un avocat american ce deserveste partea rusa, spune ca legea permite compensatii de 3 ori mai mari decat suma spalata ilicit. Iar banca americana si-a recunoscut implicarea in spalarea a aproape 7,5 miliarde de dolari.

La inceputul anilor 2000, mai multe state au acuzat BNY Mellon de implicare in evaziune fiscala si spalari de bani. Banca a dat afara ceva staff responsabil de transferurile din Rusia.
In Rusia, problema legata de BNY Mellon a fost Incombank, candva a doua banca rusa ca marime, intre timp decedata la finele anilor 1990.

Toata povestea arata mai multe lucruri. In primul rand, coruptia generalizata in ambele sisteme, atat rus cat si american. Ceea ce explica de ce au picat ca mustele cand a venit criza: pentru ca foarte mult era umflat artificial, si imobiliarele si produsele financiare complexe si pretul gazelor si petrolului si cel al metalelor. Al doilea lucru relevant e mentalitatea autoritatilor ruse. Dupa ce si-au dat seama ca n-au ce bunuri sa sechestreze pe teritoriu rus au cam lasat balta procesul. Pentru ca, trebuie s-o recunoastem, intre 22,5 miliarde de dolari si 800 de milioane de dolar e o diferenta ca de la fosta capitalizare a Gazprom la actuala.

Atomul bate gazul

Rusia vrea sa tina gazul iranian departe de Europa inca 10 ani cel putin. Dupa proverbul „divide et impera”, statul rus scoate de pe harta energetica Iranul. Putina lume stie ca programul nuclear iranian este executat de catre Atomstroiexport, companie rusa de stat care face o centrala nucleara in Iran. Zilele trecute, Sergei Kiriyenko, presedintele Rosatom, corporatia ce detine majoritatea actiunilor la Atomstroiexport a anuntat oficial ca centrala nuclearoelectrica de la Busher este ... gata. Aflata in sudul Iranului, centrala trebuia sa fie gata inca din 2006 conform intelegerii din 1998, dar data a fost amanata de cateva ori. Kiriyenko a anuntat, potrivit Ria Novosti, ca vor incepe procedurile de pornire a centralei. Conform contractului ruso-iranian, expertii rusi vor opera primul reactor al centralei si au o sarcina de a invata si pe altii.

Manouchehr Mottaki, ministerul de Externe iranian spune ca primul kilowatt de curent electric va fi pornit in prima jumatate a acestui an. In decembrie 2007- ianuarie 2008, Rusia a furnizat combustibil nuclear sub controlul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica a ONU. Iranul s-a obligat sa returneze combustibilul folosit in Rusia. Centrala fusese inceputa in 1975 de companii germane, care s-au oprit din lucru dupa embargo-ul impus de dupa 1979, dupa Revolutia Islamica.

Ca un facut, amiralul Mike Mullen, seful Statului Major Interarme al armatei americane a declarat ca Iranul are suficient uraniu pentru a produce o bomba nucleara. Oficiali ONU citati de Financial Times au declarat ca Iranul a acumulat mai mult de o tona de uraniu slab imbogatit la uzina de la Natanz. Daca aceasta cantitate de uraniu este prelucrata in continuare, din ea se pot obtine mai mult de 20 de kilograme de uraniu imbogatit, adica suficient pentru o bomba.

Acum, Rusia a anuntat ca doreste sa semneze cu Iranul un contract de furnizare de combustibil nuclear pe 10 ani. Ceea ce va face foarte putin probabila furnizarea de gaz natural iranian catre Europa din cauza opozitiei Israelului si SUA, care acuza Iranul de incercare de a produce arma atomica. Situatia e perfect convenabila Rusiei, pentru ca astfel primul furnizor de gaze din lume (Rusia) blocheaza furnizarea gazului celui de-al doilea stat din lume dupa rezerve (Iranul) sub aspectul realizarii unui serviciu.

Pe langa aceasta prima observare, avem de a face cu o ofensiva nucleara rusa pe plan mondial, astfel ca daca la un moment dat nu vom mai avea nevoie de santajul gazului rus, vom avea de santajul uraniului rus. In ultima vreme, Rosatom a semnat un acord de cooperare cu Agentia Mongola pentru Energie Nucleara si Minerit in Uraniu pentru a pune de o companie mixta care sa dezvolte depozitele de uraniu din Mongolia si Rusia. Surse neoficiale spun ca se va dezvolta mina de uraniu Dormod din Mongolia, cu posibilitatea ca japonezii de la Marubeni sa intre in proiect. Ria Novosti chiar spune ca investitorii privati rusi nu sunt atrasi de rezervele de uraniu mongole din cauza costurilor prea mari, dar ca Rosatom are nevoie de uraniu din cauza crizei de uraniu.Dupa datele din era sovietica, Mongolia are 62.000 de tone metrice de uraniu drept rezerve. La momentul actual, productia la Dormod ar costa 80 de dolari pe kilogramul de uraniu, dar Mikhail Stiskin, analist la Troika Dialog spune ca actualmente uraniul se tranzactioneaza la contractele pe termen lung cu 154 de dolari pe kilogram sau 112,3 dolari pentru contractele spot.

Actualmente, Rusia are nevoie anual de 15.000 de tone metrice de uraniu, dar produce doar 3.400 de tone metrice, restul fiind acoperit din rezerva de stat. Potrivit Institutului rus pentru minerale, in 2020, nevoia Rusiei va fi de 28.000 de tone metrice
Rusia a produs in 2007 1.16 miliarde kWh, 165 fiind produsi din nuclear, 67% din gaze naturale si carbune si 18% din hidro. Rusii au calculat si au aratat ca ar iesi mai in plus daca vor vinde gazul consumat de termocentralele interne in UE iar energia in loc sa fie produsa pe cale nucleara. 60% din gazele vandute de Gazprom pe piata interna au ars in termocentrale. In 2006, Rosatom a anuntat ca vrea ca 23% din energia consumata in 2020 sa fie produsa nuclear, procentul urmand sa ajunga la 25% in 2025. Rusia are acum 31 de reactoare nucleare cu o capacitate totala de 21.743 MW.


Rusia vrea sa dea in folosinta cate doua centrale de 1200 MW pe an din 2011 pana in 2014 si cate 3 pe an pana in 2020, cu un total de 31.000 MW.
Rusia construieste pentru bulgari o centrala la Belene, a semnat si cu Turcia pentru alta iar Belarus vrea si ea o centrala nucleara rusa.