Rusia da cu o mana si ia cu doua

Data stelara 8 ianuarie 2009. Brod. Bosnia. Exemplul perfect. Pentru a arata cum mana Rusiei se tranforma in gheara. Dupa un razboi balcanic dintre 1992 si 1995, Bosnia era distrusa. Bosnia a primit apoi ajutoare internationale de 14 miliarde de dolari, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Ce credeti c-a „ajutat” Rusia? Pentru un mizilic de 475 de milioane de dolari a investit in .... modernizarea singurei rafinarii bosniace, cea de la Brod si in alte cateva active energetice. Punct ochit, punct lovit! Astazi, in Bosnia, unde rata somajului e cam 40%, redeschiderea rafinariei pare un semn bun si da speranta pentru industriile locale, neglijate pana acum. Zarubezhneft, companie de stat rusa, este noul proprietar. Bosanski Brod, de langa granita cu Croatia, „respira economic” din nou, cu 4.000 de muncitori din populatia de 25.000 lucreaza la rusi.

Desi Rusia are probleme enorme acasa la ea cu economia, asta n-o opreste sa investeasca in active energetice. Finantata dintr-un imprumut al Russian Developement Bank, investitia din Bosnia a modernizat rafinaria, o fabrica de ulei de motor de langa orasul Modrica si lan]ul de distribudie de benzina si motorina. Vladimir Dmitriev, seful bancii creditoare a recunoscut candid ca „e o decizie economica si politica” si ca „demonstreaza interesul geopolitic pe care-l avem in Balcani”. Premierul Putin insusi a dat ok-ul pe proiect.

Bosnia importa tot ce era benzina si motorina sau alt combustibil petrolier. Acum e de asteptat ca rafinaria sa acopere toata productia, estimata la 1,5 milioane de tone anual, ba chiar va exporta o data ce va produce la capacitatea de 4,2 milioane de tone pe care o are.
Tarile din zona- Croatia, Serbia, Muntenegru si Macedonia- au nevoie de 10 milioane de tone de petrol anual, zice Emir Ceric, fost director general al rafinariei din Rijeka, detinuta de compania croata INA, la randul ei controlata de ungurii de la MOL. Cumpararea rafinariei de la Brod vine dupa ce Gazprom s-a inteles cu Serbia sa treaca cu gazoductul South Stream pe acolo, sa faca un depozit de gaze la Pancevo, iar GazpromNeft sa cumpere de doua ori mai ieftin fata de piata. In esenta, cu vro 400 de milioane de euro 51% dintr-o companie evaluata la 2 miliarde de euro. Cine pariaza cu mine ca Bosnia va sprijini South Stream?

Si pentru a vedea cum se manifesta bunatatea ursului rosu, avem cateva date statistice: circa 100.000 de locuinte chiar din Bosnia au ramas in frig o data cu taierea gazelor spre Europa prin Ucraina, alti 80.000 de oameni din Novi Sad, al doilea oras ca marime din Serbia, nu mai primesc gaze, fiind afectate si alte orase. Un spital din Serbia a fost inchis, precum si mai multe centre de sanatate. In Bulgaria, cel putin 65.000 de locuinte au ramas fara incalzire, iar unele magazine au anuntat ca au epuizat stocurile de radiatoare electrice.
Bulgarii fac si eu South Stream, un oleoduct pe traseul Burgas-Alexandropolis si chiar si o centrala nucleara de 4 miliarde de euro la Belene. Pe care o construieste concernul de stat rus Atomstroiexport. Concluzia: daca iti dai infrastructura energetica Rusiei nu te scuteste nimic de a fi prima victima. Ceea ce sper eu e ca Romania sa nu renunte la Nabucco si nici sa dea acordul Gazpromului de a trece cu South Stream prin zona exclusiva a Marii Negre ce apartine Romaniei fara niste discutii si tratative serioase din care sa obtinem ceva satisfacator din punct de vedere economic, nu cum am privatizat Petrom sau Distrigazurile sau Electricele.

„Monstruletul” Zarubezhneft construieste cu fratii tovarasi vietnamenzi intru gandire de la Petro Vietnam o rafinarie de 1,3 miliarde de dolari. E clar ca cine are infrastructura energetica controlata de o companie rusa de stat vireaza spre o anumita ideologie si discurs „nuantat”. Petrovietnam mai are cu Zarubeznheft inca o colaborare fructuoasa pentru exploatarea campurilor de la Nenet din Rusia, unde ar fi 78 de milioane de tone de petrol. Compania rusa are 51%, iar jointul restul. Deja Petrovietnam si Zarubezhneft mai opereaza si o alta companie mixta, Vietsovpetro, care produce 150.000 de barili pe zi petrol din campul vietnamez Bach Ho, cel mai mare din tara. Si, cireasa de pe tort, de curand, aceeasi Zarubezhneft a semnat un contract pentru a moderniza sistemul cubanez de conducte.