Romania, pe val

Romania dispune de un potential energetic brut anual al valurilor de 27.000 de kilowatt ora pe metrul liniar de tarm la Marea Neagra pe linia ce uneste punctele de 15 metri adancime. Tot acest potential nu este exploatat, desi progrese s-au facut.

Fluxul de energie bruta a valurilor care matura zona costiera a Romaniei este de 27.000 kwh pe metru, intr-un an, pe linia ce uneste punctele de 15 metri adancime, 22.000 de kwh pe an pe metru la linia de 10 metri adancime si de 8.200 kWh pe an pe fiecare metru din linia de adancime de 5 metri, potrivit estimarilor cercetatorilor de la Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina- GEOECOMAR. La un calcul simplu, pentru cei 244 de kilometri de tarm, avem un potential anual neexploatat de 6.588.000 MWh, sau 6,58 TWh, mai mult de 10% din totalul consumului intern dintr-un an. Pe aceleasi linii de adancime puterile specifice maxime dezvoltate de valuri, sunt de 140 kW/m, 105 kW/m si respectiv, 64 kW/m. Cea mai mare cantitate de energie bruta a valurilor, de circa 70 %, este concentrata in spectrul valurilor cu inaltimi cuprinse intre 0,5 si 3,5 iar durata medie anuala a acestei categorii de valuri este de circa 150 zile.

In Romania s-au efectuat masuratori si observatii asupra valurilor din zona litoralului de peste 4 decenii, iar fondul de date este centralizat in bazele de date ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie, Institutului National de Cercetare- Dezvoltare Marina Grigore Antipa, si respectiv Institutului National de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina- GEOECOMAR.

Cu toate aceste studii, atunci cand s-a dorit trecerea la exploatarea acestei energii, experimentarile s-au soldat cu esecuri. “|n faza de experimentare in natura a modelelor de captare a energiei valurilor, nu s-a ales calea incercarilor treptate, de mers din aproape in aproape, mai intai cu instalatii mici, incepand de la mal spre larg in zone adapostite si neexpuse valurilor mari. Modul in care a fost conceputa cercetarea tehnologiei de captare a energiei valurilor Marii Negre, bazata pe instalatii mamut in faza de experimentare, cu utilaje grele de punere in opera, a fost deosebit de costisitoare si s-a soldat cu esec”, au precizat pentru Jurnalul National surse din cadrul GEOECOMAR.

PROIECTE. De-a lungul timpului au avut loc, insa si succese, cum ar fi brevetul numarul 79184 din 1981 al Institutului de Cercetari si Proiectari Electrotehnice, numit „masina motrica pentru utilizarea energiei valurilor”, autor Gheorghe Olaru, experimentata cu succes. De asemenea, exista in privinta zonei costiere si problema eroziunii plajelor, la care solutia avansata a fost cea a digurilor captatoare de energie, brevetata in 1986. |n esenta, inginerii Constantin Iulian, Gheorghe Luca si Petru Dan Lazar, detinatorii brevetului recomanda montarea acestor diguri captatoare de energie in larg, paralel cu tarmul. Digurile vor produce energie preluand-o pe cea a valurilor. Ei precizeaza ca un metru de dig captator, impreuna cu echipamentul de producere de energie ar costa 150.000 de euro. Potrivit estimarilor, la un echipament de captare cu un randament de 40%, demonstrat deja în Laboratorul de Hidraulica a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, energia captata ar fi de ordinul a 5.600 kWh/m pe an, adica 5,6 MWh. Un singur kilometru de astfel de dig ar putea produce 5.600 MWh anual si va proteja si plaja.
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei nu a primit, insa, nici o notificare pentru valorificarea energiei Marii Negre pana acum.

AVANS. Daca la noi aceste inventii si solutii nu au fost folosite, alte state au luat in serios energia care poate fi produsa de mari si oceane, deoarece acestea ocupa 70% din suprafata globului, iar energia acestora are cea mai mare densitate dintre toate energiile regenerabile. European Energy Renewable Council estimeaza ca pana in 2050 capacitatea instalata a centralelor care folosesc energia valurilor la producerea energiei electrice o sa ajunga la 200.000 de MW.

In Franta exista centrala de la Rance, cu o puterea instalata de 240 de MW pentru cele 24 de turbine, inaugurata de Charle de Gaulle in 1966 si care foloseste energia mareelor. Cel mai mare proiect in domeniu apartine Marii Britanii, unde cele 200 de turbine din estuarul Severn vor avea un total instalat de 8.640 MW, si vor produce 5% din necesarul energetic al tarii timp de 120 de ani. Costul este si el pe masura, 15 miliarde de lire sterline, aproximativ 22 miliarde de euro. De asemenea, se estimeaza ca 10% din energia produsa in Scotia va fi produsa din surse marine incepand cu anul 2020, cu o rata anuala de crestere de 100 MW instalati.

Bajbaiala statului a ucis Bear Stearns si Lehman Brothers

 

Lucrarile de mantuiala nu se intampla numai la noi. Institutiile americane care trebuiau sa supravegheze piata si s-o protejeze au impins Bear Stearns pe marginea prapastiei si au lasat Lehman Brothers sa moara desi aceasta ceruse de nenumarate ori sprijinul.

Securities and Exchange Comission (Comisia Federala Americana de Valori Mobiliare- nr) este autoritatea care trebuie sa supervizele bursele, actiunile listate, obligatiunile, sa elaboreze regulamentele si sa le puna in aplicare. Si exact ea a fost prima care nu a pus in aplicare propriile reguli. Un raport cutremurator dat publicitatii in data de 25 septembrie in urma unei investigatii interne arata ca SEC stia de ani buni ca Bear Stearns era supraincarcata cu o concentratie periculoasa de obligatiuni garantate cu ipoteci toxice, desi regulamentele interzic acest fapt. Ba chiar ar fi trebuit ca SEC sa intervina, insa autoritatea nu a actionat in fata semnelor palpabile.

„Lasa-ma sa te las”
Avand informatii critice despre stabilitatea pietei, SEC a derulat intalniri, a trimis memorii si a facut putin spre nimic. „A devenit constienta de numeroasele steaguri rosii dinainte de colapsul Bear Stearns” potrivit raportului in cauza. |nainte de martie 2008, cand Bear Stearns a fost vanduta catre JP Morgan Chase in ultimul ceas pentru a evita falimentul, SEC cunostea ca banca de investitii acumulase atatea obligatiuni ipotecare incat depasea limitele de concentrare decise chiar de SEC. Dar agentia si-a dat binecuvantarea. Desi regulamentele SEC cereau ca Bear Stearns trebuie sa foloseasca auditori externi pentru a face un anumit audit critic despre managementul riscului, agentia si-a dat acordul ca angajatii Bear sa faca munca, intr-un conflict clar de interese. Divizia de piete a SEC preciza intr-un raspuns catre inspectorul general ca datele erau „inexacte si fara fundamentare empirica”
SEC a mai inchis ochii o data. |n august 2007, David Nelson, directorul regional al SEC din Miami a inchis un proces despre pretul obligatiunilor umflate, proces care se desfasura de 4 ani. |n cadrul acestuia Bear Stearns chiar se oferise sa dea 500.000 de dolari pentru a cadea la pace. |n final Nelson a declarat ca a a existat o presiune de la bosii SEC din Washington, care cereau „relevanta” cazurilor vechi. |n 2002, Bear Stearns cota lunar valoareac activelor Westernbank Puerto Rico, care la un moment dat s-au umflat pe baza aprecierilor pozitive pana la 64 de milioane de dolari. Dupa care, peste noapte, portofoliul a scazut cu 21 de milioane de dolari.

Armaghedonul financiar
Autoritatile au ignorat chiar si strigatul de ajutor din partea Lehman Brothers. |n luna iulie, Richard Fuld, seful Lehman a avut discutii cu Federal Reserve, banca centrala americana pentru a se transforma din banca independenta de investitii in banca comerciala. Dar nu a primit unda verde, spre deosebire de Goldman Sachs si Morgan Stanley care au obtinut rapid acordul in octombrie. Henry Paulson, secretarul de stat al Trezoreriei americane a vorbit cu Fuld foarte des in perioada aprilie-septembrie. La una din aceste intalniri Paulson i-a spus ca Lehman va trebui sa isi gaseasca un partener care sa ii ofere sprijin financiar deoarece banii platitorilor de taxe nu vor mai fi folositi. Opinia publica era deja scandalizata de ajutorul de 29 de miliarde de dolari dat la cumpararea Bear Stearns de catre JP Morgan in martie si de cele cate 100 de miliarde de dolari pentru nationalizatele Fannie Mae si Freddie Mac.

L-a respins pe Buffett
|ntre timp a batut la portile lui Warren Buffett. Care a spus da. |nsa dupa ce compania pierduse 70% din capitalizare, adica 30 de miliarde de dolari, Buffett ar fi cumparat actiuni preferentiale de 5 miliarde de dolari si care i-ar fi adus anual 9%. Dar care ar fi trebuit sa fie rascumparate la 40 de dolari bucata. Ceea ce nu i-a convenit lui Fuld, care a respins oferta. sase luni mai tarziu, Goldman Sachs a acceptat conditii si mai dure pentru 5 miliarde de dolari cu 10% dobanda. Ulterior a fost refuzat de General Electric, HSBC si Citic, cea mai mare banca de investitii a Chinei. Korea Developement Bank (KDB) a ramas interesata. |n august, KDB s-a oferit sa cumpere 25% din Lehman la 22 de dolari actiunea. La inceputul lui septembrie mai oferea doar 8 dolari. Dupa care coreenii s-au retras.

De trei ori nu de la Fed
Fuld s-a dus la Timothy F. Geithner, presedintele Fed New York si voia sa imprumute bani prin facilitatea broker- dealer a Fed. Ben Bernanke, presedintele Fed i-a spus ca activele Lehman nu indeplinesc criteriile, ba chiar banca centrala americana a ridicat garantiile colaterale pe care le cerea ca sa imprumute Lehman. Asta desi Fuld amenintase ca falimentul va aduce un „Armaghedon financiar”. In 12 septembrie Fuld s-a intors iarasi catre investitori. Bank of America se retrasese si nu mai ramasesera decat Barclays si Nomura. Japonezii au spus ca nu se pot misca foarte rapid. Duminica, 14 septembrie se ajunsese la un acord: un consortiu de banci ar fi trebuit sa cumpere active toxice de 55-60 de miliarde de dolari prin credite garantate de stat iar Barclays ar fi cumparat Lehman pentru 5 dolari pe actiune.

Dar FSA, regulatorul bancilor britanice a refuzat ca Barclays sa treaca peste acceptul actionarilor sau ca banca sa garanteze datoriile Lehman. Afacerea a cazut. In acel moment doar garantarea temporara a datoriilor de catre autoritatile americane mai putea evita falimentul. N-au garantat nici in ultimul ceas. Birocratia a invins. Lehman este cel mai mare faliment din SUA cu datorii de 613 miliarde de dolari si active de 639 miliarde de dolari. In 15 septembrie 158 de ani de istorie s-au dus pe Apa Sambetei. Indicele Dow Jones a picat 504 puncte, cel mai mare declin de la atentatele din 2001 producand o reactie in lant prin scumpirea creditelor interbancare, cresterea dobanzilor, reducerea consumului si aducand in final recesiunea mondiala. Armaghedonul financiar a sosit, Fuld a avut dreptate.

Chavez ramane fara bani

Daca in vara, la 147 de dolari barilul de petrol, dictatorul venezuelean Hugo Chavez era foarte vocal impotriva americanilor, acum ii taie pe „imperialistii” saraci de la banii pentru incalzire.
Da, ati citit bine! Citgo, compania americana de rafinare a petrolului, detinuta de PDVSA, compania de stat venezueleana din domeniu, a anuntat recent ca isi va suspenda programul social prin care dona bani intr-un fond pentru cei cu venituri mici. Joseph Kennedy, directorul companiei, a anuntat ca guvernul din Venezuela a citat scaderea preturilor la petrol drept cauza. Din banii sau pacura donata de Citgo, se incalzeau 400.000 de familii din 16 state.
Expertii citati prin presa vremii zic ca Chavez si-a cheltuit banii pe diverse chestii ce nu i-au folosit, cum ar fi armament rus sau sustinerea "revolutiei socialiste" dand benzina la pret de nimic la el in stat, subventionand-o practic din castigurile exporturilor.
In ultimul an, Citgo donase 100 de milioane de galoane de petrol/pacura in total sau cate 100 de galoane fiecarei familii eligibile. Citgo a fost fondata de catre Kennedy in 1979 dupa criza petroliera, si avea scopul reducerii costurilor cu incalzirea pentru batrani si saraci. Unchiul lui Joseph Kennedy a fost nimeni altul decat presedintele american John Fitzgerald Kennedy. Inceputa in 2005, campania Citgo de a da combustibili de incalzit a atras critici pe motiv de propaganda.

Intre momentul din vara, cand Chavez simtea petrol prin vene si forta banului data de baril, si momentul actual, cu barilul la 40 de dolari, Chavez a vandut dintre rafinariile Citgo din SUA pentru 2,65 miliarde de dolari ca sa faca rost de bani. In toamna lui 2008, NuStar Energy a platit 55 de milioane de dolari pentru rafinariile Citgo ce produceau asfalt la o capacitate combinata de 110.000 barili pe zi. Acestea erau situate in Paulsboro (New Jersey) si Savannah (Georgia). Apoi a urmat vanzarea pentru 2,1 miliarde de dolari a cotei de 41& din rafinaria de 270.000 de barili pe zi Lyondell Houston, din Texas. PDVSA mai vrea sa vanda si terminalul petrolier Borco din Bahamas, cu o capacitate de 20 de milioane de barili, ca si pachetele sale de actiuni in conductele Colonial (15,8%) si Explorer (6,8%). Chavez a urmarit atunci mai multe lucruri. Intai de toate a facut rost de bani. Apoi, activele vandute erau special calibrate pentru prelucrarea si depozitarea petrolului greu, venezuelean asa ca noii proprietari sunt hotarati sa mentina livrarile de la PDVSA.

NuStar a fost de acord sa extinda un contract de 7 ani de 42.000 de barili pe zi la 75.000 de barili pe zi, cu posibilitatea prelungirii pe alti doi ani. La fel, vanzrea rafinariei Lyondell a fost facuta cu un contract de 230.000 de barili pe zi. Dar Chavez vrea sa diversifice, ca nu cumva punerea sub sechestru a activelor americane sa il faca neputincios. In paranteza fie spus, in vara lui 2008, niste companii americane pe care Chavez le-a dat afara au incercat retinerea rafinariei dar au pierdut procesul la instantele inteernationale. PDVSA are procese cu Exxon Mobile, Eni si ConocoPhillips. De remarcat ca Venezuela face pasi opusi fata de sauditii de la Saudi Aramco, ce au cumparat prin compania Motiva active statii de carburanti iar brazilienii de la Petrobras vor si ei sa cumpere active americane. Totusi, urma venezueleana in SUA este imensa, cele trei rafinarii care i-au mai ramas (in Louisiana, Texas si Illinois) avand o capacitate de 650.000 de barili pe zi.

Si oare unde ar vrea Chavez sa rafineze petrolul? Pai, in cursul vizitei la Moscova de acum cateva luni, Chavez a aruncat cu petrol si gaz in stanga si dreapta. Mai intai, PDVSA, gigantul de stat venezuelean, a semnat un acord de cooperare cu TNK-BP pentru explorarea zacamantului Ayacucho-2 din delta Orinoco. Gazprom a semnat o afacere pentru Ayacucho-3. Lukoil a prins din placinta cu aceeasi PDVSA un memorandum pentru explorarea Junin-3, tot din statul latin. Cand vicepremierul Igor Sechin fost la Caracas, Gazprom si-a asumat investitii de 850 de milioane de dolari in statul sud-american. Tot atunci, un consortiu format din Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft, Surgutneftegaz sid TNK-BP au spus ca vor sa realizeze o rafinarie de 6,5 miliarde de dolari pentru procesarea petrolului venezuelean. In septembrie, Venezuela a mai anuntat si un plan de 19,6 miliarde de dolari de a construi 3 terminale de gaze naturale lichefiate (LNG) unde ultimul e realizat cu ... Gazprom.
In iunie 2006, Chavez a invitat Gazprom sa participe la construirea conductei Venezuela – Argentina.

La Minsk, Belarus si Venezuela au semnat pentru dezvoltarea Petrolera BeloVenezolana, un joint venture intre …. Belorusneft si PDVSA. Petrolera BeloVenezolana va primi alte 3 campuri petroliere in Venezuela si si-ar putea dubla capacitatile anuale in cativa ani pana la 2 milioane de tone metrice.

In China, a semnat in septembrie pentru construirea 3 rafinarii in China si a unui joint venture de rafinare in Venezuela. Chinezii au primitara si ei un contract de dublare a cantitatii de petrol livrata zilnic, de la 250.000 de barili in 2008 la 500.000 in 2010 si la 1 milion in 2012. Pentru ca degeaba sta pe o mare de petrol, daca nu are cum sa-l rafineze...

Chiar si lovita de criza, Bank of New York Mellon tot umbla cu banii a 130 de Romanii

Supermarketul finaciar sta sa cada. Bank of New York Mellon este cea mai mare banca din lume dupa valoarea activelor lasate sub custodia sa ca depozitar, arata exact masura dezastrului. Rezultatele prezentate public arata ca valoarea acestor active aflate in custodia sa a scazut cu 13%, pana la 20,2 trilioane de dolari, in timp ce activele investite au pierdut 17%, pana la 928 de miliarde de dolari. La un produs intern brut de 120 de miliarde de euro al Romaniei, si cu un curs de 4,3 lei, banca respectiva are grija de vreo 130 de Romanii...

Activele unde State Street este depozitar s-au depreciat si ele cu 21% in 2008, pana la 12 trilioane de dolari. Banca, cel mai mare manager din lune care are grija de bunuri ale institutiilor, spune ca activele investite au pierdut 27%, pana la 1,44 trilioane de dolari. Actiunile State Street se afla la minimul ultimilor 25 de ani.
Bancile- custode pastreaza inregistrarile, urmaresc performanta si imprumuta intrumente financiare catre investitori institutionali precum fonduri mutuale, de pensii sau speculative. Atat State Street, cat si BNY Mellon manageriaza de asemenea fonduri mutuale si conturi pentru institutii si bogati ai lumii.
Pierderea din obligatiuni legate de ipoteci a fost de 6,3 miliarde de dolari la State Street din instrumentele cu venit fix si de 3,6 miliarde de dolari din obligatiuni. La BNY Mellon, pierderile din instrumentele cu venit fix au ajuns 4,1 miliarde de dolari. BNY se asteapta ca pierderile obligatiuni sa fie mai mici dupa ce piata isi va reveni si va anunta pierderi pe acest segment de doar 208 milioane de dolari in trimestrul al patrulea.

Roubini: Sistemul financiar din SUA este „practic insolvent”
Sistemul financiar american este „practic insolvent” a declarat ieri Nouriel Roubini, profesor la Universitatea din New York dupa ce pierderile totale ale crizei ar putea totaliza 3,6 trilioane de dolari, sau 3.600 de miliarde de dolari. „Daca este adevarat, sistemul bancar american este practic insolvent deoarece porneste cu un capital de 1,4 trilioane de dolari” a spus Roubini la o conferinta in Dubai. „Aceasta este o criza sistemica bancara”. Profesorul, care a prezis sosirea crizei economice a spus ca bancile vor avea nevoie de mai multe fonduri decat cele 300 de miliarde deja date de catre Guvernul federal si ca noile fonduri vor dilua si mai mult pachetele de titluri ale actualilor actionari.

Zi „neagra”
In ziua investirii lui Barack Obama ca presedinte Bank of America a picat cu 29%, Citigroup a scazut cu 20%, JP Morgan s-a prabusit 21%, Wells Fargo cu 24% iar PNC Financial Group cu 42%, potrivit Bloomberg. La alte doua banci din New York, State Street si Bank of New York Mellon investitorii au evaporat o valoare combinata de 13,8 miliarde de euro din capitalizare. Dintre acestea, State Steet Corp New York a intrat intr-un picaj financiar cu 59%, picand pe bursa 9,3 miliarde de dolari dupa ce a anuntat ca pierderile din detinerile de obligatiuni au urcat cu 90% iar cele din fondurile de investitii cu 63%.
Scaderea a determinat investitorii sa vanda in cantitati mari si titluri ale Bank of New York Mellon, care a pierdut 17%, ducand valoarea actiunii la minimul ultimilor 14 ani.

Tatal Omidu’ a ghicit scumpirea

Da, stiu, sunt un geniu iar voi muritori patetici, inclusiv tu ala care scrii pe blogul lui Dan Popa si apoi te citezi pe tine, va trebui sa-mi faceti o statuie.
Asa cum zeul vostru in nemarginita-i intelepciune a zis aici in 7 ianuarie, ca in urma crizei gazului se va scumpi benzina ca urmare a cererii sporite de petrol pentru producerea de pacura la nivel european unde statele inghetau la fasaitul tevii de gaz, exact asa s-a intamplat.

S-a intamplat ca intr-o zi de 14 ianuarie, subsidiara din Romania a grupului rus Lukoil sa creasca, cu pana la sapte bani pe litru pretul benzinei si al motorinei. Apoi, ca in profetia omului – molie, in data de 16 ianuarie, si Petrom si Rompetrol au scumpit combustibilii. Petrom cu 6 bani pe litru, iar Rompetrol cu 3 bani pe litru.

Va rog, fara autografe! Poate doar in pauza dintre doua sape pe plantatie sa va dau voie sa imi stergeti bocancii de namolul de capitala europeana si capitalism de doi bani. Intre timp, oracolul din Omaha- Scornicesti e chemat la datorie.
Avertisment: din cauza reducerii cu 20% a fondurilor pentru cristalul in care ghicesc, predictiile or sa fie cu 20% mai bune.
Hail! Pentru cine se stie, le urez o moarte lenta, dar sigura !

Rusia pofteste la active strategice cu pret de chilipir

Dupa celebrul dicton „ce-i al meu e al meu si ce-i al tau e al meu”, Rusia vrea sa puna mana pe un activ strategic economic. Gigantul aerian Aeroflot, companie detinuta majoritar de stat, vrea sa preia ... CSA, pe traducerea tuturor Czech Airlines. Ministerul de Finante ceh va scoate la mezat cei 92% din compania care zboara catre 104 destinatii din 44 de state, dupa cum spune Vedomosti. Bineinteles, totul se face impotriva intereselor actionarilor minoritari ai Aeroflot, care face oferta desi e plina de datorii.

Mikhail Poluboyarinov, vicepresedintele Aeroflot a spus ziarului in cauza ca Aeroflot planuieste sa faca o oferta, dar n-a vrut sa spuna cat ar da ca oferta.
In schimb, cehii au anuntat ca a primit oferte din partea a 10 companii. Un purtator de cuvant al Aeroflot a spus ca va depune oferta intr-un joint venture impreuna cu un partener financiar. Desigur, nu m-ar mira sa fie VEB, banca rusa de investitii a statului, sau Sberbank, cea mai mare banca rusa aflata in proprietatea statului sau chiar GazpromBank.

Yelena Sakhnova, un analist la VTB Capital evalueaza compania ceha la 800 de milioane de dolari, ceea ce insemna ca pentru 92%, Aeroflot ar da 735 de milioane de dolari. Dar, aceasta nu este ultima suma, pentru ca de aici s-ar reduce datoria firmei cehe, care este destul de mica, dar nu insignifianta si nici publica. Oleg Panteleyev, editor sef la Aviaport.ru a spus ca CSA este cel mai valoros activ pe care Aeroflot a pus ochii vreodata datorita bunei pozitii in Estul Europei. In ultimul an, traficul de pasageri a crescut cu 2,2%, dar a scazut cu 1,3-4,6% in perioada Octombrie-Noiembrie.

Totusi, National Reserve Corporation, banca detinuta de miliardarul alexandr Lebedev detine 28% din actiunile Aeroflot si nu sprijina ideea ca gigantul rus sa cumpere 92% din compania ceha. „Noi credem ca in actualele conditii dificile este nerezonabil ca sa impovaram compania (Aeroflot) cu noi datorii” zice Lebedev. Desigurm miliardarul a propus Aeroflot ca daca are nevoie de o companie europeana, sa cumpere nemteasca Blue Wings, unde Lebedev detine un pachet de actiuni. Cum decizia statului rus, care detine 51% din Aeroflot este cat se poate de clara, Lebedev vrea sa scape de titlurile sale la Aeroflot, si a oferit procentele sale la schimb pentru cele 25,5% detinute de Guvernul rus la compania rivala S7, plus o diferenta de 375 de milioane de dolari. Asta pentru ca ii e clar ca rusii nu vor cumparari de companii pentru a face profit, ci pentru control si noi mijloace de a face presiuni. Nu de alta, dar Cehia este acum la presedentia UE pentru 6 luni... Aeroflot este „un activ strategic, un port drapel al Rusiei” zice Roydel Stewart, analist la Alfa Bank.

Dar stiti cine conduce Aeroflot? Pai presedinte al consiliului de administratie este Igor Levitin, ministrul rus al Transporturilor, iar directorul general este Valery Okulov, ginere al fostului presedinte rus Boris Yeltsin. Desigur, pentru a vedea cat de politica este decizia de a cumpara CSA trebuie sa spunem ca Roydel Stewart zice ca Aeroflot are prea multi angajati pentru a lucra eficient. In paranteza fie spus, ilustra necunoscuta S7 a licitat acum o luna pentru Austrian Airlines, dar austriecii s-au pus la adapost incredintand compania catre Lufthansa. Atat Aeroflot, cat si S7 sunt pline de datorii, Aeroflot avand de dat creditorilor 608 milioane de dolari, iar S7 vreo 411 milioane, dupa cum zice Uralsib Financial Corp.

Desigur, Aeroflot este profitabila in esenta sa. Dar sa vedem cum. Pe prima jumatate a lui 2008 a avut un profit de 72 de milioane de dolari, iar la 9 luni era de 227 de milioane de dolari, mai mult fata de prognozatul 191 milioane. Oare ce se schimbase atat de mult? Pai a fost vara si s-a calatorit mai mault. Si a fost FAS, care este autoritatea rusa anti-monopol a inceput o „investigatie” asupra companiilor care produceau si distribuiau carburanti pentru aviatie pe motiv de preturi mari la kerosen. Investigatia a inclus LUKoil, TNK BP, dar si GazpromNeft- bratul petrolier al Gazprom, Surgutneftegaz- unde Vladimir Putin are actiuni sau Rosneft, cel mai mare producator rus de stat. Desigur, TNK BP si Gazprom Neft au fost gasite in afara legilor competitiei, dar Surgutneftegaz nu.
Ulterior, in noiembrie, Aeroflot a convenit cu companiile petroliere preturi fixe. Si evident mici. Directorul general Valery Okulov zicea atunci ca acordul „va fi o metoda eficienta pentru ca compania sa fie mai flexibila in planificarea cheltuielilor de combustibil si va oferi un grad de siguranta impotriva fluctuatiilor preturilor”.

Mai pe sleau, ca la Ministerul Programarii din vremuri de trista amintire, profitul este directionat dinspre petrol catre aviatie. Care Aeroflot beneficiaza in 2009 si de plati 300 de milioane de dolari dintr-un total de 500 de milioane de dolari anual, colectati anual de la companiile aviatice din UE pentru zboruri peste Siberia. Comunicatele spun ca discutiile despre aceste „taxe” se vor relua dupa ce Rusia va accede la Organizatia Mondiala a Comertului. Intre timp, isi permite, ca nimeni n-are ce sa-i faca. Restul de 200 de milioane de dolari sunt dati catre Federal Air Navigation Authority (Rosaeronavigatsia) si Federal Air Traffic Agency (Rosaviatsia). Ce mai conteaza ca taxele acestea dau avantaje competitive pe piata rusa, dupa cum zice Boris Rybak, seful companiei de consultanta aviatica Infomost. Ce, aici e democratie?

Oligarhii otelului sunt datori vanduti

 

... lui Putin. Premierul rus ii salveaza si asa isi extinde influenta peste mari si tari, controland apoi active ce isi vor arata importanta dupa trecerea crizei.
Rusii simpli cara in spate salvarea oligarhilor otelului, gandita de catre Putin. Roman Abramovich, proprietarul producatorului de otel Evraz, Alexei Mordashov- stapanul Severstal, Igor Zyiuzyn- bascanul de la Mechel si Dmitri Pumpiaski- bossul de la TMK sunt principalii beneficiari ai unei masuri de Putin, prin care se cresc taxele vamale pentru importul de otel sau tevi de otel. Conform legii, tarifele pentru otelurile folosite in constructii cresc de la 5 la 15%, in timp ce acelea pentru tevile folosite in industria extractiva de petrol si gaze vor creste la fel.

Masura tinteste cresterea comenzilor pentru gigantii otelului, care se confrunta acum cu ameteli financiare din cauza crizei. Concomitent cu aceste masuri, Putin a scazut cu 5% tarifele la importul de tabla groasa de 0,35 mm, mai putin lata de 60 de cm si continand mai putin 2,5% nichel, pentru a da un avantaj competitiv producatorilor auto locali.

Graba lui Putin de a trece la protejarea oligarhilor otelului este explicata de o stire de ultima ora ce arata ca Roman Abramovich, fiind cam stramtorat, si-a trimis emisari in Arabia Saudita si Dubai pentru a gasi cumparatori pentru clubul de fotbal Chelsea Londra, pe care l-a cumparat in 2003 cu 60 de milioane de lire sterline. La acel moment isi asumase datorii de alte 80 de milioane de lire, iar intre timp a investit 500 de milioane de lire. Pe langa asta, faptul ca Abramovich sta rau cu lichiditatile o arata si faptul ca banca rusa de stat Vneshekonombank (VEB) a acordat grupului siderurgic Evraz, detinut de el, un imprumut de 1,8 miliarde de dolari in noiembrie. Vedomosti zice ca datoriile Evraz Group totalizau 10,24 miliarde de dolari la finele lui septembrie, din care cele pe termen scurt sunt de 4,14 miliarde de dolari, din care 2,2 miliarde de dat in 2009. Din acesti bani, Dmitry Smolin, analist la Uralsib zice ca 800 de milioane de dolari sunt pentru finantarea cumpararii IPSCO, un furnizor de otel de top din Canada si SUA. Cum activele IPSCO au fost puse gaj, Putin ar putea ajunge stapan pe ele folosind oligarhii si nefacand nimic. Evraz e detinut in proportie de 72,9% de Lanebrook Ltd, detinuta de Roman Abramovich si partenerii sai Alexander Abramov si Alexander Frolov. Dar cu o capitalizare de doar 1,65 de miliarde de dolari mai nimeni nu imprumuta Evraz, desi la finele lui septembrie anunta vanzari mondiale de 17,1 miliarde de dolari.

Alexei Mordashov are si el probleme, Severstal cerand de la VEB o finantare de 325 de milioane de dolari pentru a-si plati Eurobondurile in februarie. Mechel are si ea datorii de 4,4 miliarde de dolari, din care pe termen scurt cere de la VEB un imprumut de 2 miliarde de dolari pentru a-si plati preluarea Oriel, o companie miniera si de procesare a cromului si nichelului cu sediul la Londra Circa 1,5 miliarde de dolari trebuie dati pana in aprilie-mai, zice Novye Izvestia. OAO Novolipetsk, patronata de Vladimir Lisin are si ea o datorie de 3,3 miliarde de dolari, din care 1,3 miliarde de dolari trebuie dati pana in octombrie 2009 si a anuntat ca cere finantare de la VEB. TMK-ul lui Pumpiaski cere si el 1 miliard de dolari este pentru finantarea partii ce i se cuvine din achizitia IPSCO, furnizor cumparat impreuna cu Abramovich. Din acest miliard, 3-400 de milioane de dolari sunt deja asigurate.

Falimentarul Pumpiaski este exact cel care voia acum o vreme sa cumpere echipa Steaua Bucuresti. Si oricat de dinamovist sunt eu, e foarte bine ca gheara lui Putin nu se vede inca in Ghencea. Intr-o tara ultra-majoritar pro-occidentala si cu mari resentimente impotriva Rusiei, cumpararea Stelei ar fi fost o buna lovitura de imagine pentru Putin. Iar el ar fi folosit-o exact cum o foloseste GeeGee Becali in scop politic, numai ca la un nivel mult mai mare si fara bufonerii. Pentru a vedea mai exact cum cum se fac afacerile si achizitiile in stil KGB nu trebuie decat sa vedem cum miliardarul rus Alexandr Lebedev, cu o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari, fost KGB-ist si el ca si Putin a cumparat acum doua zile ziarul londonez „Evening Standard”, ce are o istorie de 181 de ani. The Times povesteste cum, indirect Lebedev l-a ajutat pe Abramovich sa cumpere in 2003 Chelsea, cand ZAO National Reserve Bank a cumparat cu 140 de milioane de dolari actiunile lui Abramovich de operatorul aerian Aeroflot, jumatate din suma cu care 3 luni mai tarziu prelua echipa engleza. ZAO National Reserve Bank detine participatii serioase la Aeroflot (30% din gigant- fiind cel mai mare actionar privat), dar si la Sberbank- cea mai mare banca de stat, Gazprom si Inter RAO UES, cel mai imortant producator national de electricitate.

Facand o paranteza, pe langa cresteri de taxe la otel si la masinile noi si scaderea la importurile de tabla, Rusia a reusit performanta de a-si pune Japonia in cap, pentru ca taxa anti-auto afecteaza in special Toyota, ce avea mari vanzari in zona Vladivostok. Protectionismul inceput de guvern incepe deja „sa dea roade” prin manifestatii de strada in Orientul Indepartat si cu aparitia de steaguri ale Japoniei la mitingurile din Vladivostok, semn clar a ceea ce cred oamenii. Si a faptului ca incep sa regrete „imperiul japonez” din al doilea razboi mondial, populatiile siberiene si cele asiatice neavand nici in clin nici in maneca cu poporul rus iar patriotismul pe model Putin nu prea tine pe acolo.

Ca o lovitura finala, Banca Centrala a Rusiei a anunat ca devalorizeaza treptat rubla, aceasta ajungand cu 20% sub nicelul de acum 2 luni. Pe de o parte asta da un imbold teribil exporturilor si in acelasi timp usureaza presiunea pe rezerva valutara cu care s-a tinut rubla sus. In 2008 au iesit din Rusia 130 de miliarde de dolari, iar potrivit Wall Street Journal, sustinerea ei a facut ca Banca Rusiei sa arda 150 de miliarde de dolari din august pana la finele lui 2008. Numai cele 2 saptamani din 2009 au mai gaurit alte 12-14 miliarde de dolari...

VEB a acordat bani si altor oligarhi ca sa-si sustina afacerile: 4,5 miliarde de dolari catre RusAL-ul lui Oleg Deripaska, 2 miliarde de dolari pentru Alfa Group a lui Mikhail Friedman.
Desi are la dispozitie 16,2 miliarde de dolari din fondurile statului 50 de miliarde de dolari din rezervele Bancii Centrale pentru ajutarea oligarhilor, Vladimir Dmitriyev, presedintele VEB a declarat ca a primit aplicatii totalizand 100 de miliarde de dolari.

Schroeder e ochiul lui Putin in TNK- BP

 

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder va fi cooptat in echipa directorilor de la compania petroliera TNK-BP pe post de director independent, a anuntat British Petroleum.
„Actionarii TNK-BP au decis sa numeasca 3 directori independenti, inclusiv fostul cancelar german Gerhard Schroeder in consiliul de administrati restructurat al TNK-BP. Ceilalti independenti sunt James Leng, presedintele Rio Tinto (cea mai mare companie miniera din lume- anglo-australiana) si Alexander Shokhin, presedintele Uniunii Industriasilor si Antreprenorilor din Rusia” a anuntat BP intr-un comunicat.

Numirile celor 3 directori „independenti” au venit dupa ce timp de un an compania TNK- BP, al treilea jucator petrolier din Rusia a fost hartuita de autoritatile si actionarii din aceasta tara. BP detinea 50% din compania mixta, in timp ce grupul rus AAR (Alfa-Access Renova) are jumatatea cealalta. Cei 4 oligarhi ce constituie acest AAR sunt Mikhail M Fridman, presedintele si inima grupului Alfa Group, Viktor F Vekselberg- patronul Renova Group, magnatul Len Blavatnik de la Acces Industries si Alex Knaster, mama si tata la Pamplona Capital Management.

Dupa ce in 2008, autoritatile ruse au trimis mii de hartiute de cu amenzi de 2-3-10-15 dolari, intr-un final BP au cedat cu nervii si au platit o amenda de 1,44 miliarde de dolari, pe acelasi calapod ca la caderea Yukos. Numai ca scenariul n-a fost la fel, banii au fost platiti, asa ca nici Gazprom si nici Rosneft n-au intrat in actionariatul companiei. Si nici oligarhii rusi agreati de Kremlin nu castigasera puterea din bocajul de 50-50 procente. Presiunile au continuat. Si dupa ce procurorii au deschis niste „anchete” in legatura cu violarea licentelor privind unele campuri din vestul Siberiei, unde explora filiala Rospan International, si dupa amenintari ca acelasi lucru se va realiza si pentru cel mai mare camp gazifer detinut, cel de la Kovykta, din estul Siberiei, BP a mai clacat o data. Campul respectiv a fost vandut, catre Gazprom, evident. Si la un pret de 700-900 de milioane de dolari, desi valoreaza intre 2 miliarde de dolari si 3,6 miliarde de dolari, dupa cum zice Stratfor. Exact dupa modelul presiunilor cu Shell si campul Sahalin-2. Dar presiunile au continuat si BP a cedat si mai mult: a promis un numar egal de directori ai grupului AAR cu al BP si inca 3 independenti.

Iar TNK- BP are voie sa se extinda in Venezuela si vrea si in Asia Centrala, concurand exact cu BP, in folosul oligarhilor rusi.
Fostul director general Robert Dudley a parasit Rusia in iulie dupa ce a fost hartuit de actionarii rusi iar autoritatile nu i-au mai prelungit viza de munca.

Acum, Gerhard Schroeder, presedinte de onoare al Gazprom si presedinte al companiei de proiect Nord Stream AG, care face un gazoduct pe sub marea Baltica pana in Germania (cu Gazprom, E.ON, BASF si Gasunie) este „directorul independent”. Nu de alta, dar la ultima conferinta la Bucuresti din 12 noiembrie, unde l-am vazut, vorbea de parca era mai mult ambasadorul Rusiei, nu fost cancelar german. De exemplu: „Fara Rusia nu vom reusi sa rezolvam niciuna dintre problemele actuale. Avem nevoie de sprjinul Rusiei cand vorbim de dezarmare, schimari climatice, Orientul Mijlociu. Si Rusia s-a schimbat, nu mai este acel negociator slab, iar acesta este meritul lui Putin de redresare a Rusiei. Daca vom reusi sa integram Rusia vom reusi sa trecem de problemele actuale” sau „orice tara are nevoie de relatii bune cu Moscova, dar nu vad nici o sansa de renegociere a pretului la gaze”.

Viitorul suna bine, nu?

Competitivitate cu Stafie

Criza, criza, criza.. Peste tot. Chiar si la Ministerul Economiei. Aceasta a fost ajunsa de criza internationala, desi in urma cu cateva luni niste politicieni ne aratau ca asa putem cumpara apartamente ieftine in SUA.
In incercarea de a afla politicile energetice si industriale ale Ministerului Economiei, am ajuns pe site-ul institutiei cu pricina, pe www.minind.ro. Ultima modificare a site-ului a fost operata fix la14 ianuarie 2009 la ora 09:44:49, ora Dambovitei.

In stanga sus, sub titulatura pompoasa de conducere, accesam si gasim in primul rand pe ministrul Adriean Videanu, cu declaratii de avere si de borduri. Pardon, interese. Mai jos, organigrama ne prezinta pe Tudor {erban, secretar de stat pe probleme de Energie, Petrol si Gaze. Fara avere si fara interese. Mai jos, avem pe Constantin Claudiu Stafie, si el secretar de stat, dar pe Politica Industriala si Competitivitate. Fara declaratii de avere si interese. Si fara poza. Pai daca nimeni nu l-a vazut pe Stafie, cine sa-i faca poza? Dupa modelul “Sex cu Nadine” vom beneficia si de “Competitivitate cu Stafie” in acelasi mod. Adica deloc.

Nu de alta, dar de pe urma sa putem avea un avantaj, de pe lumea cealalta putea sa faca o sedinta de Guvern cu economistii Milton Friedman si John Maynard Keynes sa ne arate cum iesim din ca... criza.
Dezavantajul e ca nimeni nu-l poate vedea cand bantuie la locul de munca, decat cand mai sperie cateodata vreo femeie de serviciu singura, speriata si care da cu mopul dupa industria si energia romaneasca. Asa ca nu poate beneficia de pontajul zilnic al condicii. Ceea ce inseamna ca lucreaza gratis!

Adevarul e ca la cat de moarta e industria, numai un Stafie o poate conduce...

Putin i-a santajat cu gazul intai de toate pe rusi

Economia rusa bazata pe monopolul sau controlul resurselor naturale (petrol, gaze, carbuni, metale) da semnele falimentului. Vladimir Putin, premierul rus s-a pacalit pe el insusi si nu vrea sa arate. Si in proces i-a pacalit si pe rusii simpli. In 2003, Putin instaura un fel de „pact” social prin care ii imbarbata pe rusi ca-si vor vedea din nou lustrul gloriei pierdute si pornea la recucerirea finantelor si economiei mondiale.

Pana in anul de gratie al crizei, Rusia a facut o rezerva de cam 573 de miliarde de dolari din imensele taxe de export la gaze si petrol. Care taxe au sufocat productia de hidrocarburi iar companiile, inclusiv gigantii de stat Gazprom, Rosnef sau Zarubezhneft sa lase ma moale cu explorarea si extractia din noi campuri. Cum barilul de petrol, dupa care se invarte Pamantul, a scazut de la 147,5 dolari pe baril in 11 iulie 2008 la 38 de dolari, companiile ruse, si asa angajate cu enorme credite, obligatiuni si planuri s-au vazut in incapacitate de plata. Gazul n-a fost nici motiv de facut bani, si nici motiv de mandrie. Acum, companiile trebuie sa exporte mai mult ca sa faca aceiasi bani. Dar exista in lume si o criza financiara, asa ca in mod normal clientii economisesc. Iar Gazprom si Rosneft simt cum li se topesc picioarele. Daca acum un an, fiecare european simtea in ceafa respiratia celor doua structuri, acum acesti banii din gaze naturale si petrol nu ajung pentru salvarea economiei nationale.

Rusiei intentioneaza sa dea industriei auto acum ajutoare de 6,5 milioane de dolari de la VEB, banca nationala de dezvoltare a Rusiei. Vladimir Dmitriyev, presedintele VEB enumera recent cine sta la coada pentru bani: Fabrica de Motoare de la Yaroslavl- care vrea 398 milioane de dolari, Sollers (ce produce masini Fiat, Isuzu, SsangYong si UAZ in Rusia)- cere 163 de milioane de dolari, Kamaz – cel mai mare producator de camioane- solicita 54 de milioane de dolari. General Motors are si ea 3 fabrici in Rusia. GM are o companie mixta cu AvtoVAZ unde produce Chevrolet Niva la fabrica din Togliatii iar in enclava baltica Kaliningrad asambleaza modele Chevrolet, Cadillac si Hummer. In noiembrie a mai deschis o fabrica la Sankt Petersburg. Ford si Renault au si ele fabrici in Rusia, Toyota a deschis o fabrica in decembrie trecut iar Hyundai, Suzuki si Nissan contruiesc acum uzine in nord-vestul tarii. Ba chiar Rusia a impus majorarea taxelor vamale la masinile importate, ceea ce ii mai pune niste piedici in ideea de a adera la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

Fragilitatea Rusiei se vede si din faptul ca exporturile de armamant, unele dintre cele mai mari din lume bat cu indarjire pasul pe loc. De exemplu, Fortele Aeriene Ruse au primit inapoi din Algeria 34 de avioane de lupt` MiG29 SMT si MiG 29 UBT, pe care aAlgeria le-a refuzat.Rosoboronexport, monopolul rus de export al armelor avea un contract de 1,3 miliarde de dolari in martie 2006, ca parte a unui acord de cooperare militara de 8 miliarde de dolari.


Economia rusa este atat de in pericol in baza sa ca VEB preia acum actiuni de zor la foarte multe companii pentru a face injectii de capital. In 29 decembrie a anuntat ca va cumpara actiuni la producatorul de energie OGK-1, pentru 587 de milioane de dolari, dupa ce privatizarea sa a esuat pentru ca UES, compania integrata de electricitate a cerut 5 miliarde de dolari pe OGK-1. Banii ii sunt neaparat necesari pentru a construi noi grupuri in 2009. OGK-1 are peste 300 de milioane de dolari datorie. De asemenea, furnizorii de electricitate rusi sunt amenintati cu falimentul, precum arata The Moscow Times. Numai distributiile de energie au nevoie de 1,1 miliarde de dolari ca refinantare a imprumuturilor scadente in ultimul trimestru al lui 2008 iar consumatorii, industriali in principal, intarzie din ce in ce mai mult plata. Numai distribuitorul Vologda are 474 de procese ca sa-si recupereze datoriile. La producatorii OGK-2 (controlat de Gazprom) si Mosenergo peste 80% din echipamente sunt expirate ca durata de viata. Moscow Integrated Power Company, controlat cu 84% de autoritatile locale, a anuntat ca va suspenda investitiile de 7 miliarde de ruble si va cauta refinantare pentru 6 miliarde de ruble, adica peste 400 de milioane de dolari. In plus, grupul Sintez, detinut de senatorul rus Leonid Lebedev a pierdut intr-o curte de arbitraj la Londra un proces de 1,4 miliarde de dolari cu nemtii de la RWE referitor la producatorul rus TGK-2.

Si totusi, cu atatea probleme in sectorul energiei electrice, Inter RAO, compania integrata rusa de stat, a anuntat ca va cumpara in urmatorii 2 ani de 5,5 miliarde de dolari alte companii in America Latina, Asia si Africa. 
Gazprom a cerut de la stat un imprumut de 3,6 miliarde de dolari pentru 2009 pentru a-si finanta companiile de electricitate, OGK-2, OGK-6 si TGC -1. Si totusi, Gazprom Neft, bratul petrolier al gigantului, a cumparat in noiembrie 50% din Tomskneft pentru 3,7 miliarde de dolari. Si nu pentru ca ar avea cine stie ce nevoie, dar le-a cumparat de la Rosneft, celalalt gigant de stat din sectorul petrolier, care are si el nevoie disperata de bani pentru a-si plat imprumuturile. In iulie, Roseft vanduse cealalta jumatate din Tomskneft catre VEB...

Gazprom a oprit gazul catre Europa de 7 zile, pentru care a pierdut aproape un miliard de dolari. Principalele state lovite: Bulgaria, unde statul face cu Gazprom gazoductul South Stream, oleoductul Burgas-Alexandropolis iar Atomstroiexport le construieste o centrala nucleara de 4 miliarde de euro la Belene. Alti loviti: Serbia- ce a dat rusilor de la Gazprom Neft compania de stat petroliera NIS la pret de nimic si face South Stream, Bosnia- unde Zarubezhneft detine rafinaria de la Brod, Austria- unde OMV detine in comun cu Gazprom (50-50% hubul gazifer de la Baumgartden), Ungaria- unde ieri s-a declansat prima alarma de poluare asupra Budapestei din cauza folosirii pacurii in locul gazului, desi MOL participa la South Stream, Grecia- care participa la South Stream, Slovacia- prin care trec conductele de tranzit ruse, Cehia- care detine presedentia Uniunii Europene. Fostele state comuniste privesc de obicei cu ochi buni „pe fratii rusi”, insa acum situatia s-a schimbat total dupa cum arata International Herald Tribune. In Serbia s-au ars in demonstratii steaguri ale Rusiei. In Bulgaria se reconsidera politica externa.

Dar asta nu-l opreste pe Putin sa vizeze tot mai multa infrastructura energetica. Intr-un interviu dat postului tv german ARD, Putin spune ca Gazprom ar participa la privatizarea Naftogaz. Iar Viktor Iuscenko, presedintele ucrainian exact asta spune ca urmareste Rusia. La momentul urmator, Viktor Yanucovich, fost premier pro-rus si liderul Partidului Regiunilor a cerut demisia Guvernului si demiterea lui Iuscenko. Ca sa se inteleaga clar ca nimic nu e intamplator, pe alt coridor energetic, in Georgia, Kakha Dzaganiya, membru al Partidului Muncitorilor (pro-rus bineinteles) l-a acuzat pe presedintele Mikheil Saakashvili ca a furat 90 de milioane de dolari din buget. Banii ar fi fost destinati asigurarilor medicale pentru oamenii cu venituri mici, dar au intrat pe mana Irao, compania de asigurari a fratelui lui Sakashvili. Presedintele georgian a ramas inca in functie desi Rusia a invadat Georgia in august pe motiv de agresiune asupra Osetiei de Sud si Abhaziei. Motivul real este ruta coridoarelor energetice. Prin Georgia trece oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan si gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum, unde ar trebui sa se conecteze cu Nabucco. Iar Putin zice ca dupa ce l-a sunat pe presedintele Traian Basescu, acesta i-a impartasit ideea ca Ucraina e vinovata!!!... 

Cristian Sima, presedintele WBS a mai spus si el la Realitatea TV aseara ca la bursa de marfuri de la Chicago in decembrie pretul gazului a scazut pentru ca niste intermediari sa cumpere gazul cu livrare in 2 luni la pret de chilipir. Imediat in 1 ianuarie, pretul a urcat iar speculatorii si-au marcat niste profituri de 350 de milioane de dolari. Intamplator, intermediarii erau rusi, ceea ce arata ca stiau ce planuia Putin cu criza... Imediat Securities and Exchange Comission (SEC) s-a autosesizat si a inceput o investigatie. Bineinteles a blocat platile.
Iar problema cea mare a Gazprom este ca nu are unde depozita pentru mai mult de 10 zile productia calculata pentru exporturile prin Ucraina, care sunt de peste 350 de milioane de metri cubi zilnic.

Partea cea mai frumoasa e ca, desi cu economia in bete, chelului tichie de margaritar ii trebuie. Astfel ca si putinii bani pe care ii produce Rusia, ii da pe tot felul de fantezii. Staful General al Armatei ruse a anuntat ca nu va renunta la testele cu rachete balistice intercontinentale Bulava, desi in 23 decembrie, un test a esuat. Precedentul test a avut loc pe 28 noiembrie, cand racheta lansata de pe submarinul Dmitry Donskoi din Marea Alba a lansat racheta ce a ajuns pana in peninsula Kamchatka la 6.700 de kilometri distanta. Bulava poarta 10 focoase nucleare si poate atinge tinte aflate la 8.000 de kilometri. Trebuie sa intre in dotarea armata a Rusiei exact in acest an.

Rusii mai vor sa faca un set record de misiuni in spatiu in 2009, cu un total de 39 de lansari ale RosKosmos, fata de 26 in 2007 si 27 in 2008. Se doresc 4 misiuni cu oameni la bord, in loc de 2, si 6 lansari de nave Progress catre Statia Spatiala Internationala (ISS), in loc de 4. Sistemul Glonass de sateliti are 19 sateliti, din care 16 operationali, 2 in mentenanta si 1 ce va fi retras. Dar are nevoie de 18 sateliti pentru servicii continue de navigatie deasupra teritoriului rus si 24 pentru a furniza servicii in toata lumea. Circa 2,6 miliarde de dolari vor fi alocati pentru sateliti. Pana in 2011, numarul acestora trebuie sa ajunga la 30.

Rusia da cu o mana si ia cu doua

Data stelara 8 ianuarie 2009. Brod. Bosnia. Exemplul perfect. Pentru a arata cum mana Rusiei se tranforma in gheara. Dupa un razboi balcanic dintre 1992 si 1995, Bosnia era distrusa. Bosnia a primit apoi ajutoare internationale de 14 miliarde de dolari, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Ce credeti c-a „ajutat” Rusia? Pentru un mizilic de 475 de milioane de dolari a investit in .... modernizarea singurei rafinarii bosniace, cea de la Brod si in alte cateva active energetice. Punct ochit, punct lovit! Astazi, in Bosnia, unde rata somajului e cam 40%, redeschiderea rafinariei pare un semn bun si da speranta pentru industriile locale, neglijate pana acum. Zarubezhneft, companie de stat rusa, este noul proprietar. Bosanski Brod, de langa granita cu Croatia, „respira economic” din nou, cu 4.000 de muncitori din populatia de 25.000 lucreaza la rusi.

Desi Rusia are probleme enorme acasa la ea cu economia, asta n-o opreste sa investeasca in active energetice. Finantata dintr-un imprumut al Russian Developement Bank, investitia din Bosnia a modernizat rafinaria, o fabrica de ulei de motor de langa orasul Modrica si lan]ul de distribudie de benzina si motorina. Vladimir Dmitriev, seful bancii creditoare a recunoscut candid ca „e o decizie economica si politica” si ca „demonstreaza interesul geopolitic pe care-l avem in Balcani”. Premierul Putin insusi a dat ok-ul pe proiect.

Bosnia importa tot ce era benzina si motorina sau alt combustibil petrolier. Acum e de asteptat ca rafinaria sa acopere toata productia, estimata la 1,5 milioane de tone anual, ba chiar va exporta o data ce va produce la capacitatea de 4,2 milioane de tone pe care o are.
Tarile din zona- Croatia, Serbia, Muntenegru si Macedonia- au nevoie de 10 milioane de tone de petrol anual, zice Emir Ceric, fost director general al rafinariei din Rijeka, detinuta de compania croata INA, la randul ei controlata de ungurii de la MOL. Cumpararea rafinariei de la Brod vine dupa ce Gazprom s-a inteles cu Serbia sa treaca cu gazoductul South Stream pe acolo, sa faca un depozit de gaze la Pancevo, iar GazpromNeft sa cumpere de doua ori mai ieftin fata de piata. In esenta, cu vro 400 de milioane de euro 51% dintr-o companie evaluata la 2 miliarde de euro. Cine pariaza cu mine ca Bosnia va sprijini South Stream?

Si pentru a vedea cum se manifesta bunatatea ursului rosu, avem cateva date statistice: circa 100.000 de locuinte chiar din Bosnia au ramas in frig o data cu taierea gazelor spre Europa prin Ucraina, alti 80.000 de oameni din Novi Sad, al doilea oras ca marime din Serbia, nu mai primesc gaze, fiind afectate si alte orase. Un spital din Serbia a fost inchis, precum si mai multe centre de sanatate. In Bulgaria, cel putin 65.000 de locuinte au ramas fara incalzire, iar unele magazine au anuntat ca au epuizat stocurile de radiatoare electrice.
Bulgarii fac si eu South Stream, un oleoduct pe traseul Burgas-Alexandropolis si chiar si o centrala nucleara de 4 miliarde de euro la Belene. Pe care o construieste concernul de stat rus Atomstroiexport. Concluzia: daca iti dai infrastructura energetica Rusiei nu te scuteste nimic de a fi prima victima. Ceea ce sper eu e ca Romania sa nu renunte la Nabucco si nici sa dea acordul Gazpromului de a trece cu South Stream prin zona exclusiva a Marii Negre ce apartine Romaniei fara niste discutii si tratative serioase din care sa obtinem ceva satisfacator din punct de vedere economic, nu cum am privatizat Petrom sau Distrigazurile sau Electricele.

„Monstruletul” Zarubezhneft construieste cu fratii tovarasi vietnamenzi intru gandire de la Petro Vietnam o rafinarie de 1,3 miliarde de dolari. E clar ca cine are infrastructura energetica controlata de o companie rusa de stat vireaza spre o anumita ideologie si discurs „nuantat”. Petrovietnam mai are cu Zarubeznheft inca o colaborare fructuoasa pentru exploatarea campurilor de la Nenet din Rusia, unde ar fi 78 de milioane de tone de petrol. Compania rusa are 51%, iar jointul restul. Deja Petrovietnam si Zarubezhneft mai opereaza si o alta companie mixta, Vietsovpetro, care produce 150.000 de barili pe zi petrol din campul vietnamez Bach Ho, cel mai mare din tara. Si, cireasa de pe tort, de curand, aceeasi Zarubezhneft a semnat un contract pentru a moderniza sistemul cubanez de conducte.

Gazprom ne scumpeste benzina

Criza gazelor pe ruta Rusia-Ucraina face ca Gazpromul sa ne scumpeasca indirect benzina.
Nu, nu e nicio minciuna, Gazprom, desi produce gaze naturale, ne face sa scoatem mai multi bani pentru orice. Cum pretul marfurilor a ajuns la minime istorice, taica Putin a pus la cale o revolutie pentru a-si salva oligarhii stransi cu usa la plata de obligatiuni. De exemplu, pentru 2009 holdingurile ruse au de plata obligatiuni corporatiste ajunse la maturitate in valoare totala de 110 miliarde de dolari, dublu fata de cat au impreuna companiile din Brazilia, India si China. Dar Putin nu-si ajuta numai oligarhii, care oricum fac ce spune el, ca altfel n-ar fi oligarhi, ci isi ajuta chiar compania de stat Rosneft, care a contractat un credit de 22 de miliarde de dolari in 2007 pentru a cumpara activele Yukos, masura prin care a devenit chiar cel mai mare producator rus de petrol.

Schema este simpla: din datoria de 2 miliarde de dolari a Naftogaz catre Gazprom, ucrainienii au zis prin toamna lui 2008 ca au platit 1,5 miliarde de dolari. Intre timp, Gazprom tot ameninta Ucraina ca „statele din Asia Centrala i-au cerut preturi mai mari la gaze din cauza scumpirii barilului” si ca atare Ucrainei i se vor furniza gaze la 250 de dolari pe mia de metri cubi. |n ultima parte a lunii decembrie, Gazprom a jucat un teatru perfect. In principal n-a confirmat intrarea in conturi a sumei de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, a trecut la santajul pretului aproape zilnic, cadentat si tocat marunt: initial, oferta rusilor era de 250 de dolari, dupa care pretul a urcat la 370 de dolari pe mia de metri cubi, iar ulterior la 418 dolari, cat e media europeana. Apoi Alexei Miller, directorul general al Gazprom a ridicat oferta- 450 de dolari pe mia de metri cubi.

Dupa care a oprit furnizarea prin conducte. Cum in Europa sunt state mult mai dependente de gazul rus decat Romania, ca noi avem 60% productie de la Petrom si Romgaz, gen Bulgaria sau Slovacia- cu dependente de 100%, in miez de iarna incalzirea trebuie sa ser faca pe combustibili alternativi. Centralele cu gaz ard cel mai bine pacura. Petrom ne zice ca are 75.000 de tone pe care sa le vanda. Dar in toata Europa, situatia e mult mai grea. Italia foloseste cam 90% din centrale pe gaz pentru a produce atat curent cat si caldura.

Ca atare se importa pacura. In cantitati industriale. Frontline Ltd, cea mai mare companie de transport cu tancuri petroliere din lume a anuntat ca 25 de super-tancuri, fiecare putand cara cate 2 milioane de barili de titei sunt deja acontate pentru a furniza marfa in Uniunea Europeana. Si mai cauta sa inchirieze alte 10. Iar cele 35 de super-tancuri petroliere reprezinta 7% din flota mondiala de „portavioane de petrol”.

Pentru ca statele europene au nevoie sa se incalzeasca si sa produca energie electrica, petrolul trebuie transportat la rafinarii pentru a scoate din el pacura. Ca atare, pretul petrolului pe bursele internationale a crescut cu 33% de la finele anului 2008, de cand criza dintre Rusia si Ucraina s-a acutizat. De la 36 de dolari pe baril, azi este 48 de dolari pe baril. Cum intre timp, benzinarii scazusera preturile la benzina si sub 3 lei pe litru, cresterea barilului va fi o buna oportunitate sa scumpeasca atat pacura vanduta centralelor electro-termice (CET) si a benzinei. Iar acum ne aflam in menghina Gazprom- Rosneft-Gazprom Neft.

Capisci?

Cum sa trecem de criza pe modelul Gazprom?

Cum sa treaca companiile romanesti de criza? Simplu, marii exportatori romani trebuie doar sa copieze modelul de la rusi. Adica sa isi aduca in Consiliile de Administratie, sau chiar ca presedinti ai acestora oficiali de stat, si care inca indeplinesc functii in stat. De exemplu, secretari de stat, directori din ministere sau din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), principalul manager al companiilor statului. Deja AVAS a inceput sa faca asa ceva, garantand credite pentru Oltchim.

Implicarea AVAS ar aduce bancilor incredere ca banii li se vor intoarce si vor debloca imprumuturile. Bininteles banii se vor lua de la CEC sau Eximbank. Intre timp, statul va avea el singur grija sa se imprumute prin titluri de stat sa faca rost de bani pentru companiile sale si va lua chiar de la bancile din Romania sau de la institutii internationale (Banca Europeana de Investitii fiind de preferat). Ca atare, bancile isi vor pune capitalul in circulatie in 2 directii. Statul va putea cere pentru performanta economica avuta de compania luata sub tutela sa un procent de 2-3% din cifra de afaceri sau 10-15% din profit. Intre timp, va avea si un cuvant greu de spus in politicile economice ale firmei in cauza. Dacia, Ford, Draexlmaier, Pirelli, Continental, TMK Artrom, Arcelor Mittal (Galati, Hunedoara, Iasi), Mechel (Targoviste, Campia Turzii), Alro, Upetrom sunt primii care vor putea beneficia de reactia in lant.

Nu trebuie decat anul acesta si eventual celalalt dupa care revenirea pietelor la nivel mondial va misca totul. In cazul in care companiile nu trec rapid si bine iar bancile executa statul, statul executa garantia de actiuni. Si ne vom face cu combinate si fabrici deja restructurate de patronii privati, modernizate. Si gata sa faca profit in contul statului roman nu al buzunarelor private. Sau sa fie vandute iar, dar la preturi normale de data asta. Si tare as vrea s-avem inapoi Petrom, Distrigazurile, Alro, Dacia...

Model de lucru:
„Capitalismul dupa Gazprom” a intrat intr-o noua era. Rasplata pentru ca premierul rus Vladimir Putin a pus Norilsk Nickel pe lista companiilor strategice care nu vor fi lasate sa falimenteze, a venit imediat. 
Grupul, care este cea mai mare din mineritul rus si primul producator mondial de paladiu si nichel, a anuntat ca l-a numit presedinte al Consiliului de Administratie pe Alexander Voloshin, fostul sef al administratiei prezidentiale ruse si om de incredere.
Marile companii rusesti s-au nimerit ultra-indatorate cu imprumuturi straine si au obligatiuni la termen pentru 2009 in valoare de 110 de miliarde de dolari, mai mult decat dublu fata de cat aduna impreuna companiile din Brazilia, China si India. In plus, scaderea preturilor la marfuri din cauza crizei mondiale (petrol, aur, metale, carbune, grau, porumb etc) au adus gigantii rusi in genunchi.


Norilsk si-a vazut capitalizarea scazand cu 79% din mai 2008 dupa ce lipsa de transparenta si certurile dintre actionari au evaporat increderea.
Voloshin a fost nominalizat in consiliu de Vneshekonombank, sau VEB, banca de stat rusa ce are misiunea de a tine in viata oligarhii rusi pentru ca Putin insusi sa nu-si piarda influenta. VEB primise dreptul nominalizarii de la ... Oleg Deripaska, intaiul miliardar al Rusiei, al carui Rusal detine 25% din titluri. Ceva mai inainte, Deripaska folosise detinerea de 25% din Norilsk pentru a garanta un credit punte de 4,5 miliarde de euro dat prin VEB.

Alegerea lui Voloshin a fost lina imediat ce contracandidatul sau Serghei Chemezov, presedintele corporatiei de stat Russian Technologies, s-a retras. Chemezov zise ca se retrase din cauza ca e prea ocupat sa conduca cele 426 de companii din subordinea sa, inclusiv VSPMO-Avisma, cel mai mare producator mondial de titanium si AvtoVAZ, cel mai mare producator rus de masini.
Olga Kryshtanovskaya, presedinta Centrului pentru Studii Inalte din Academia Rusa de Stiinte zice ca Voloshin e alegerea prezidentului Dmitry Medvedev, in timp ce Chemezov, cu legaturi in sectorul militar si cel al serviciilor secrete e omul lui Putin. Dar nici Voloshin nu e de lepadat fiind intre 1999 si 2003 sef al administratiei prezidentiale intai pe vremea lui Boris Yeltsin si apoi a lui Putin. Din 2003 a condus UES, hodingul integrat de energie electrica al Rusiei, care intre timp a fost desfiintat ca monopol fiind spart. Kryshtanovskaya mai zice chiar ca Voloshin a fost seful lui Medvedev cand ambii au lucrat in administratia prezidentiala.

Rusii mizeaza pe faptul ca, desi statul e un prost manager, sansele de a iesi din criza sunt mai mari cand un reprezentant al statului e la bord. Bineinteles, alegerea lui Voloshin ii strica apele altui oligarh rus, Mikhail Prokhorov, patronul grupului Onexim, care a vandut cei 25% pe care ii are Rusal. Astfel, statul da doua lovituri intr-una, trecandu-l pe Prokhorov pe linie moarta, pentru ca acesta... n-a fost ales nici el la randul lui, ci a fost ales reprezentantul staului.



PS: Deripaska inca ii datoreaza lui Prokhorov 3 miliarde de dolari pentru actiunile Norilsk vandute in aprilie, pe langa cei 14% primiti la Rusal, compania lui Deripaska.


PS2: Norilsk are o capitalizare de 12,6 miliarde de dolari si se jura ca anul asta taie cheltuielile cu 23,5% in Rusia, adica 1,3 miliarde de dolari. Uralsib si Renaissance Capital estimeaza pentru acest an pierderi de 530 milioane de dolari, respectiv 329 milioane de dolari.

PS3: Vladimir Potanin, boss-ul Interros a garantat cu 18-25% din actiunile lui la Norilsk un imprumut de 3 miliarde de dolari pt holdingul sau iar presa rusa zice ca le-ar putea pierde intr-un an. Ati vazut cum se face?