Siemens, abonat la stat cu 21 de miliarde de dolari

Siemens se asteapta sa obtina comenzi de stat 21 de miliarde de dolari de la variate guverne ale lumii, in cadrul eforturilor de a relansa consumul mondial, scrie Wall Street Journal.

Compania ar putea primi 8 miliarde de dolari numai din planul de stimulare economica de 787 miliarde de dolari din SUA. Siemens se asteapta ca guvernele mondiale sa cheltuie 623 miliarde de dolari in urmatorii 3 ani pentru infrastructura, din totalul de 2,7 trilioane de dolari consumate la nivel global. In SUA, Siemens crede ca poate concura pentru proiecte de 110 miliarde de dolari.
Compania vrea sa fie un mare jucator pe piata cladirilor verzi, instaland panouri solare, instalatii de caldura, aer conditionat si sisteme de iluminat eficiente. In SUA, Siemens are 69.000 de angajati. In primul trimestru, compania si-a tras bine- mersi un profit net de 962 milioane de dolari.

Firma e la mare batalie cu General Electric, pentru titlul de „gigantul verde”. GE si-a tras deja pana acum mai multe contracte cu9 guverne straine, din Irak pana in China, in vreme ce un alt contract de 250 de milioane de dolari cu Petrobras, gigantul brazilian al petrolului a fost semnat recent. GE si-a tras anul trecut un profit de 18 miliarde de dolari, in miezul crizei, si are comenzi de 172 de miliarde de dolari in infrastructura. 

Bioxidul de carbon din atmosfera e la maximul ultimilor 800.000 de ani

Nivelul de CO2 din aer este la maximul ultimelor 800.000 de ani [i este in crestere rapida, spune Kevin Parker, seful diviziei Deutsche Bank Asset Management, citat de Bloomberg.
El mai precizeaza ca stiinta arata ca daca trendul nu este inversat, incalzirea globala va aduce disfunctionalitati severe ale economiilor si societatilor.

Gazele cu efect de sera au ajuns la 3,64 trilioane de tone iar nivelul creste lunar cu 2 miliarde de tone metrice, potrivit Massachusetts Institute of Technology.

Deutsche Bank Asset Management a lansat primul „ceas”, care masoara gazele cu efect de sera in timp real. Aparatul, este de fapt un display de 23 de metri instalat in New York, langa Madison Square Garden. Displayul foloseste 40.960 diode cu un consum electric mic.


Banca a anuntat anul trecut ca isi va reduce anual emisiile cu 20% pana ce va ajunge la zero emisii in 2013. Deutsche Bank are in administrare active din domeniile „verzi” de 4 miliarde de dolari.

Cine e interesat de cat carbon respira, clic aici.

Gheata polara se topeste mai rapid decat estima ONU acum 2 ani

Banchizele polar se topesc mai rapid iar nivelul ocaenului creste mai puternic decat Organizatia Natiunilor Unite preciza acum doi ani, potrivit unui studiu realizat de 10 universitati si citat de Bloomberg.

Nivelurile globale ale marii vor creste cu un metru pana in 2010, cu 69% mai mult fata de cea mai neagra predictie facuta in raportul ONU din 2007. Noile descoperiri mai arata ca gheata din Groenlanda se subtiaza cu 179 miliarde de tone pe an.
Nivelul oceanelor creste cu 3,1 milimetri pe an din 2000 incoace, dar ritmul de urcare va creste. De asemenea, temperatura apei oceanelor creste cu 50% mai rapid decat predictia, ceea ce face sa se absoarba mai multa caldura in adancuri.

Suntem condamnati
„Trebuie sa actionam imediat si puternic”, spune Hans Joachim Schellnhuber, director la Institutul pentru Studiul Impactului Climei din Potsdam. 
Peste 6 luni, negociatorii a 192 de natiuni se vor intalni la Copenhaga pentru a ajunge la un consens in privinta luptei contra incalzirii globale. Un studiu al lui Nicholas Stern, economistul sef al guvernului britanic arata ca se poate evita cel mai grav impact prin costul a doar 1% din produsul intern brut, in vreme ce ne-facutul ar putea duce la pagube de 20% din PIB-ul lumii. Pana in 2050, cand populatia globala va fi de 9 miliarde de rataciti pe planeta asta, emisiile de gaze pe cap de vita furajata trebuie sa scada pana la 2 tone pe an, in vreme ce actualmente acestea se afla la 20 de tone pe ins.

Speculatorii incep sa parieze din nou pe leu

Investitorii ar trebui sa profite de leu si sa vanda coroanele cehesti, spune Michail Diamantopoulos, manager de portofoliu la Investec Asset Management, citat de Bloomberg. Investec manageriaza 5,5 miliarde de dolari in tarile Europei de Est.

Ce zice mai exact Investec? Pai investitorii sa se imprumute in Cehia, unde rata dobanzii de referinta e mai mica, si sa plaseze banii in Romania si sa castige din diferenta de dobanda.
Dobanda de referinta este de 9,5 puncte procentuale cu 8 puncte peste cea din Cehia.

Diamantopoulos spune ca cehii vor mai taia dobanda cel putin o data in acest an din cauza scaderii severe a activitatii economice, in vreme ce in Romania o scadere substantiala nu este asa probabila, deoarece BNR apara leul.

Senatorii americani si-au pierdut banii pe Wall Street

Ura cu care senatorii americani s-au napustit asupra directorilor de institutiile de credit americane pretinzand apararea interesului platitorilor de taxe poate avea si o cauza ascunsa. Multi dintre acestia au pierdut bani pe Wall Street, conform Bloomberg.

Republicanul Orrin Hatch, din Utah raporta in 2007 actiuni valorand intre 50 si 100.000 de dolari la Wachovia Corp. La momentul cand banca a fost preluata de Wells Fargo, detinerile sale valorau doar 30.000 de dolari. Jon Kyl, republican de Arizona a vandut 150 de actiuni la AIG in 17 octombrie, iesind in pierdere cu 4.144 dolari. A mai pierdut 5.019 dupa vanzarea a 330 actiuni la Freddie Mac si 3.775 dolari pe 200 actiuni la Fannie Mae, la 2 saptamani dupa preluarea controlului de catre stat.

Teresa Heinz Kerry, nevasta fostului candidat la prezidentiale John Kerry sia vandut actiunile la AIG, intr-o tranzactie evaluata intre 475.000 si 1,3 milioane de dolari, la doua zile dupa nationalizarea din 18 septembrie 2008. Anul trecut, valoarea era de 2 milioane de dolari. Nancy Pelosi, presedinta Camerei Reprezentantilor a raportat si ea ca barbat-su a pierdut 1 milion de dolari in actiuni AIG. Al doilea democrat din Senat, Richard Durbin, din Illinois, si apus toata increderea in Buffett, cumparand actiuni la Berkshire Hathaway in valoare de 98.046 dolari dupa ce a vandut alte titluri de 116.000 dolari. George Voinovich, republican de Ohio a cumparat si el actiuni la compania lui Buffett, ca si Blanche Lincoln.

Conflict de interese

Kay Hutchinson, senatoare republicana din Comitetul de Comert detine actiuni cu valori intre 152.000 si 380.000 la companii cu care comitetul a avut de a face. Astfel, 50-100.000 de dolari sunt bagati in AT&T, 101.000-250.000 in General Electric, companie ce detine 80% din NBC Universal.

O companie a lui Cindy McCain, nevasta lui Jonh McCain, pierzatorul in cursa cu Obama a primit 337.493 dolari de la o subsidiara, King Aviation in ultimii doi ani. In aceasta perioada, McCain a avut campania de alegeri in partid si tara iar stafful sau a platit King Aviation cu 507.126 dolari pentru uzul avionului. In campanie. Bani stransi din donatii si sponsorizari, pe care McCain i-a dat companiei nevestei sa se imbogateasca.

Bancile au scos 8,7 miliarde de dolari din Romania in a doua jumatate a lui 2008

Expunerea totala a bancilor straine in Romania a ajuns 121,09 miliarde de dolari la finele lui 2008, mai putin cu 2,8 miliarde de dolari comparativ cu sfarsitul lunii septembrie 2008, potrivit datelor furnizate de Bank of International Settlement(BIS), supranumita banca bancilor centrale.

Comparativ cu prima jumatate a lui 2008, expunerea bancilor straine in Romania a scazut cu 8,7 miliarde de dolari, conform raportului BIS, citat de actmedia.eu.

Austria are cea mai mare expunere in Romania, de 42,11 miliarde de dolari la finele lui decembrie 2008, fata de 43,7 miliarde de dolari la 31 septembrie 2008.
Bancile franceze au 15,79 miliarde de dolari in Romania la 31 decembrie 2008, fata de 16,5 miliarde in primele 9 luni din 2008.
Pe locul trei se afla bancile italiene, cu 12,88 miliarde de dolari, in scadere fata de 13,38 miliarde de dolari la 30 septembrie anul trecut.

Deripaska se ia la cearta cu Putin din cauza crizei

Oleg Deripaska, cel mai lovit oligarh rus de criza si fost detinator al unei averi de 40 de miliarde de dolari, l-a luat la suturi economice pe premierul Vladimir Putin.

Bloomberg transmite ca Deripaska a spus ca guvernul (aka Putin) ar trebui sa faca mai mult pentru a imbunatati economia daca vrea ca afacerile sa aiba succes. Mi exact, oficialii ar trebui sa ajute companiile (aka oligarhii) sa supravietuiasca din moment ce economia scade pentru prima oara intr-o decada. Productia industriala a scazut cu 17,1% in luna mai fata de luna mai a lui 2008. „Guvernul ar putea mai bine sa stimuleze cresterea iar noi vom conduce compania noastra” a fost auzit Deripaska spunand pentru televizunea AP.

Deripaska l-a criticat pe Putin in timpul unei vizite la GAZ, companie a lui Deripaska ce face vehicule comerciale usoare la fabrica din Nizhny Novgorod. „As vrea ca guvernul sa repare economia” a mai spus el. Putin, 56 de ani, l-a criticat deschis pe Deripaska, 41 de ani- casatorit cu fiica lui Eltin, avertizand ca statul ar putea sa nationalizeze intreprinderile unde investitorii privati au esuat. Presedintele Dmitry Medvedev, succesorul lui Putin a spus ca proprietarii care opresc productia din cauza scaderii vanzarilor ar trebui „educati” de guvernatorii locali si ajutati sa isi reorganizeze biznisul pentru a putea face profit.

„Faceti ca mii de oameni sa fie ostatecii ambitiilor voastre, a lipsei de profesionalism si posibil a lacomiei” le-a spus Putin lui Deripaska si altor oligarhi care detin fabrici in nord-vestul orasului Pikalyovo in 4 iunie. In Rusia muncitorii mai multor fabrici au organizat proteste in masa din cauza somajului tehnic, a lipsei de comenzi, a neplatii salariilor la timp. Toate acestea afecteaza credibilitatea lui Putin si erodeaza partidul Rusia Unita in sondaje, exact ceea ce se teme Putin. Este pentru prima oara cand un oligarh il critica deschis pe Putin, mai ales dupa ce premierul rus a alocat la finele lui 2008 50 de miliarde de dolari pentru salvarea oligarhilor cu probleme. Intre timp, Putin a schimbat macazul din cauza criticilor populare. Oligarhii l-au schimbat si ei. Inclusiv presedintele Medvedev a criticat modul in care Guvernul manuieste economia prin criza.

Ca atare, statul rus pune presiune pe oligarhi pentru a imparti povara sociala a somajului, aflat la cea mai inalta rata in 8 ani, cu mai mult de 600 de orase industriale ruse dependente de fabrica vreunei companii pentru caldura iar bugetele municipalitatilor dependente de acestea pentru venituri. Iar oamenii pentru locurile de munca. Un rus dintr-o suta este legat economic de imperiul economic al lui Deripaska.

GAZ va produce masini Opel intr-o afacere in care canadienii de la Magna (unde Deripaska a avut actiuni) si banca rusa de stat Sberbank au preluat producatorul german. German Gref, directorul Sberbank a spus la un forum de la Sankt Petersburg ca scaderea economica a incetinit rapid iar declin in viitor este putin probabil. In primul trimestru economia rusa a scazut cu 9,8%, mai mult decat estimarile oficiale si cel mi mult in ultimii 15 ani.

Deripaska este cel mai mare imprumutat privat din Rusia, companiile lui avand de renegociat datorii de 20 de miliarde de dolari, inclusiv catre Barclays si BNP Paribas. Rusal, cel mai mare producator mondial de aluminiu are termen pana la 28 iulie sa renegocieze 7,4 miliarde de dolari datorie. Banca de stat VEB a fost de acord sa extinda un imprumut de 4,5 miliarde de dolari acordat anul trecut. Vedomosti zice ca Deripaska ar putea avea dobanzi mai mici la imprumuturile bancare decat da ArcelorMittal la obligatiunile emise luna asta.

Verbund va construi in Romania o ferma eoliana de 200 MW

Verbund, cea mai mare companie de utilitati din Austria, a anuntat ca va realiza o ferma eoliana de 200 MW in Romania, potrivit Bloomberg.
Turbinele vor fi amplasate langa Constanta si vor produce primul MWh in 2011 a precizat Bargit Cserny director al Verbund. Cserny a refuzat sa spuna care este valoarea investitiei.

Stresul ne albeste dar ne protejeaza de cancer

Firele albe de par sunt semne de stres, expunere la chimicale, radiatii sau imbatranire. Totusi, parul grizonat vine cu un beneficiu major: protectia la cancer, spun cercetatorii japonezii citati de Bloomberg.

Radiatiile sau chimicalele albesc parul prematur pentru ca celulele stem din foliculii parului se maturizeaza si ei prea devreme. Ceea ce afecteaza abilitatea de a produce melanina noua, pigmentul care da culoare parului si pielii.

Celulele stem ale unui soarece iradiat au incetat sa se mai reproduca. Ceea ce ar putea fi o modalitate de a preveni reproducerea celulelor al caror ADN a fost afectat de toxine sa devina canceros, spune David Fisher, seful departamentului de dermatologie de la Massachusetts General Hospital, spital afiliat la Harvard Medical School.

Fisher spune ca este un mecanism de protectie si ca vestea buna e ca daca oamenii albesc, probabil se afla intr-o situatie mai buna decat sa nu aiba respectivele celule stem.
Descoperirile pun la incercare teoriile despre cum corpul incearca sa se protejeze cand sufera pagube de la radiatii sau alte toxine a spus autoarea studiului, Emi Nishimura, care a plecat acum la Kanazawa University in Japonia.

Oamenii sunt expusi constant la o serie de agenti toxici care pot afecta ADN-ul, de la chimicalele de acasa la cele industriale, radiatiile ultraviolete de la soare, razele X, radiatiile absorbite de corp in timpul zborurilor la altitudini inalte cu avioanele. Ceea ce inseamna ca imbatranirea prematura sau in general are legatura cu acumularea de ADN afectat. Ceea ce inseamna ca mediul nu e prea periculos.
Asa ca data viitoare cand vedeti oameni carunti pe strada aduceti-va aminte ca e din cauza poluarii si aruncati hartiile la cos!

Noroc cu criza asta care ieftineste aspirinele. Reuters arata ca se intesifica presiunile pe pretul medicamentelor, potrivit Bayer. Fenomenrul se intampla mai ales in regiunile unde pacientii trebuie sa isi plateasca singuri medicamentele si nu prin sisteme de sanatate. Piata, insa tot va creste cu 2-3% anul asta, pentru ca deh, poluarea de mai sus, saracia si suprapopularea planetei fac sa fie multi bolnavi...

UBS redefineste semnificatia de „100% protejat”

Daca tu imi imprumuti mie 100 de lei si eu scot un document legal in care scrie mare si gros ca imprumutul are o „protectie garantata 100% a principalului” daca imi lasi banii 15 ani, te-ai simti destul de sigur ca in 2024 ai primi banii inapoi, nu?

Chestii de genul au vandut bancile si bancile de investitii in anii trecuti. In 2008, Citigroup a vandut note in valoare de 211 milioane de dolari cu promisiunea ca sunt „protejate” zice Bloomberg aici.
Falimentara Lehman a vandut si ea acelasi lucru. Cum afacerea merge, „banca bogatilor” UBS a vandut si ea. Numai ca inovatia a fost ca a vandut note emise de Lehman. Bineinteles cu promisiunea de protextie 100%, mai spune Bloomberg in alta parte. Investitia era legatade un index al monedelor din Asia. Daca indexul cadea, UBS proteja banii. Bancile de investitii au vandut produse structurate de genul acestor note de 50 de miliarde de dolari in 2005, 70 de miliarde de dolari in 2006 si 120 de miliarde de dolari in 2007. Cam jumatate au fost cumparate de oameni simpli.

Acum New Hampshire Bureau of Securities Regulation (Biroul de Valori Mobiliare al statului New Hampshire) a inceput un proces catre UBS spunand ca a recomandat investitii riscante fara a preciza riscul. Oricum, investitorii deja trecusera tone de plangeri la Financial Industry Regulatory Authority (Autoritatea de Reglementare a Industriei Financiare) , plangandu-se ca au fost pacaliti de brokerii UBS.
Intre timp, Lehman a luat apa la bord si s-a scufundat. Un client a facut o plangere ca a investit 165.000 de dolari in aceste produse care performau precum actiunile, dar erau protejate la pierderi „100%”. Acum, norocosii investitori isi pot recupera doar 9 centi la fiecare dolar investit, atat cat se tranzactioneaza instrumentele Lehman de asigurare la pierderi. Acum oamenii lasati cu ochii in soare se chinuie isi recupereze 8 miliarde de dolari din notele "sigure" vandute de Lehman.

In raspunsul dat doamnei petent, UBS spune ca ar fi trebuit sa fie clarvazatoare pentru a anticipa falimentul Lehman. UBS mai are si tupeul sa spuna ca daca nu belesti ochii!... stiti expresia. Pe scurt, spune ca in „pre-prospect” a spus clar ca notele erau nesecurizate.
Ascultati aici ce spune: „Inceputul pe prima pagina a pre-prospectului pentru investitiile initale ale petentului descrie, cu bold si caractere de 14 ca „notele Lehman Brothers Holdings sunt legate de un index global”. Pagina mai spune ca „notele nu sunt depozite ale Lehman si nu sunt asigurate de FDIC (Corporatia Americana de Stat de Asigura Depozitele Bancare)”.

Acuma, ce sa creada omul simplu investitor? Afacereza din 2 fraze sau faptul ca peste tot scria ca sunt 100% protejate. Mai ales ca pa prima pagina de 4 ori scria asta?
Daca e asa, am si eu ceva produse financiare de vandut cu 100% protectie la Bancorex, Banca Internationala a Religiilor, FNI, Caritas ? Se baga cineva?

Ce vraji(eli) a facut Franklin Templeton, administratorul de la Fondul Proprietatea

Ca orice institutie financiara care se respecta, Franklin Templeton, proaspat uns drept administrator peste cele 3 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea, are la activ o gramada de scandaluri, procese si conflicte de interese.

De exemplu, in 2004, intr-un amplu scandal legat de industria fondurilor mutuale din SUA, procurorul general al statului California a lansat o investigatie de frauda printre marile nume din State. Inclusiv Franklin Templeton, o unitate a Franklin Resources. Acuzatiile: niste mizilicuri cum ar fi fraudarea investitorilor prin necomunicarea catre acestia ca Franklin platise brokerii pentru a recomanda clientilor sa investeasca in fondurile sale.
Franklin a scos 18 milioane de dolari.

Intr-un caz separat, dar tot din 2004, Franklin a admis ca a pus 3 angajati pe liber pentru operatiuni de timing cu piata, zic Los Angeles Times si Associated Press. Nu ca n-ar fi vizibil conflictul de interese. Astfel, in Massachusetts, secretarul de stat William Galvin a dat in judecata tot in 2005 compania pentru a permis unui bogatan din Las Vegas sa cumpere si vanda des unitati de fond la fondurile mutuale administrate de Franklin Templeton in schimbul bagarii a 10 milioane de dolari intr-un fond speculativ al Franklin. Pe romaneste mita.

La acel moment scandalul a fost asa de mare incat California Public Employees Retirement System, cel mai mare fond de pensii din SUA a vrut sa isi mute banii de la Franklin. Care manageria 780 de milioane de dolari pentru CalPERS. Industria fondurilor a fost asa de zguiduita in acel an, ca investitorii au retras 54 de miliarde de dolari din Putnam, un sfert din activele manageriate. Daniel Calugar a bagat rapid si scos rapid 45 de milioane de dolari desi prospectele fondului interziceau acest fapt. Intr-un alt proces, tot de atunci, Franklin Templeton a acceptat sa dea alte 50 de milioane de dolari tot in aceeasi linie, dupa ce a aprobat la vreo 30 de insi sa faca acelasi lucru, zice Oakland Tribune.
Ulterior proprii clienti ce investeau in fondurile mutuale administrate de Franklin Templeton au dat in judecata compania.

Fraudele de „market timing” se refera la situatiile cand investitorii profita de avantajul inchiderii pietelor de capital externe si de folosirea stirilor noi pentru a cumpara actiuni inainte de a creste. Market timing-ul nu este ilegal dar este interzis in cadrul fondurilor mutuale deoarece speculatorii-timeri iau profitul de la investitorii pe termen lung.
Ulterior, dupa ce Franklin s-a inteles sa compenseze investitorii ca sa renunte la proces, statul Massachusetts i-a dat in judecata pentru ca nu si-au recunoscut vina...

La „performante”, Franklin Templeton a fost a doua companie din ale carui fonduri mutuale investitorii au retras cei mai multi bani in 2008, zice Bloomberg. Pe primul loc s-a situat Fidelity, cu retrageri de 40 de miliarde de dolari, urmat de Franklin cu 21,5 miliarde de dolari si Legg Mason cu 21 miliarde.
In fapt, Franklin a avut atat de bine grija de activele investitorilor incat in anul fiscal ce s-a terminat pe 31 martie activele sale scazusera cu 34%, pana la 391 miliarde de dolari. Declaratia lui Michael Kim, analist la Sandler O’Neil din New York, este revelatoare: „Frankin pierde active mai rapid decat competitorii sai , cum ar fi T. Rowe Proce Group”.

Culisele rapirii fiului vicepresedintelui de la Rosneft

Se ia un junior: Mikhail Stavsky jr. Se ia de pe strada. Juniorul este fiul lui Mikhail Stavksy cel mare. Stavksy este vicepresedinte al Rosneft, gigantul rus de stat in domeniul petrolului. Stavksy jr are, conform presei ruse, cand 17, cand 18, cand 19 ani si a fost saltat direct de pe strada in lumina zilei.

Ziarul Novaya Gazeta zicea recent ca rapirea s-a intamplat la miezul zilei de 13 aprilie iar adolescentul a fost luat pe sus chiar in fata Institutului Rus de Petrol [i Gaz. Niste surse din Comitetul de Investigatie spun ca rapitorii l-au fortat pe junior sa urce intr-un BMW negru si au disparut imediat.

Si totusi, cine ar fi indraznit sa rapeasca o ruda a unui oficial asa inalt dintr-o companie unde chiar vicepremierul Igor Sechin este presedinte al consiliului de administratie?
Presa rusa spune ca rapirile de rude sunt in mod frecvent asociate cu dispute de afaceri.
Intamplator, Rosneft planuieste la intalnirea sa anuala a actionarilor din 19 iunie sa renunte la o prevedere anterioara care cerea ca presedintii companiei sa aiba cel putin 10 ani de experienta in domeniul petrolier rus. Miscarea ar putea pava drumul spre a putea fi dat afara Sergei Bogdanchikov, care a lucrat pentru companie din 1993 si inlocuirea lui cu un executiv ce sa nu fie din zona petrolului, un oficial al Guvernului sau chiar un strain.

Stavsky a fost numit vice la Rosneft in 2005. Inainte de asta a fost vice la Sibneft, compania de petrol a miliardarului Roman Abramovich.

Numirea lui Sechin in 2004, pe atunci seful administratiei prezidentiale, la sefia CA Rosneft a adus vii speculatii in presa ca va incerca sa scoata afara aliatii lui Bogdanchikov din companie.
„Sa rapesti pe cineva din echipa vicepremierului Sechin? Inseamna ca organizatorul nu este nici macar un general siloviki. Tinteste mai sus. Nu-i este frica de nimeni si este sigur pe sine” a spus o sursa pentru Novaya Gazeta. Ziarul mai zice ca Stavsky ar fi primit o cerere de rascumparare de 50 de milioane de euro. Dar sora juniorului, Natalia zice ca nu exista asa ceva. O sursa din directoratul Politiei spune ca victimele rapirilor nu sunt oameni „obisnuiti” si ca rudele lor angajeaza firme private de securitate (a se citi racheti- nr) sau actioneaza prin firme de asigurari (a se citi ca dau banii).

Ziarul mai publica si o lista cu alte 8 cazuri de afaceristi sau rude ale acestora rapiti pentru rascumparare in ultimii ani, spunand ca unii inca nu au fost eliberati desi banii s-au platit. Totusi, ultima oara cand a fost rapit cineva asa inalt este anul 2002, cand Sergei Kukura, un executiv de la LUKoil a fost retinut pentru cateva zile.

Denis Shilin , un mafiot rus actualmente ascunzandu-se in Uruguay si cu legaturi cu serviciile secrete ar putea sa fi orngazniat multe dintre rapirile din Moscova. Shilin a fost retinut in 2005, dar eliberat in mod misterios in urmatoarea zi. Shilin ar fi protejat de oficiali siloviki, scrie ziarul citand surse din FSB. Andrei Aleshyn, fost ofiter de politie din fortele de lupta impotriva crimei organizate a fost acuzat recent de rapiri cu scopul obtinerii de recompense, scrie Kommersant.

Chistoace si pungile fac jumate din poluarea marilor

Resturile de tigari si plasticul constituie aproape jumatate din gunoaiele care polueaza o parte a marilor lumii, fiind un mare pericol pentru pasarile marine si mamiferele de pe coaste sau ape, arata un studiu al United Nations Environment Program, citat de Bloomberg.

Circa 40% din resturile din Marea Mediterana sunt legate de fumat iar in Ecuador, prostioarele astea contabilizeaz` 50% din resturile din apropierea coastelor. Partea cea mai grava e ca aceste gunoaie sunt si cele mai multe si sunt si se pot preveni complet, zice Vikki Spruill, presedinte la Ocean Conservacy, un grup ce militeaza pentru apararea mediului.

Impactul este nimicitor: animale salbatice moarte, sufocarea ecosistemelor, plaje care arata oribil si descurajarea turismului.
Resturile marine omoara anual 1 milion de pasari de apa si 100.000 de manifere, potrivit
U.S. National Oceanic and Atmospheric Association. Regiunile din estul Asiei sunt cele mai poluate, in frunte cu China, cu populatia sa de 1,3 miliarde de omuleti galbeni, din care 60% fumeaza, conform datelor ONU.

Si mai periculoase pentru viata salbatica sunt pungile de plastic care se sparg eventual in bucati mici, care apoi sunt mancate de vietati, otravind lantul trofic. In Marea Nordului, intre Marea Britanie si Norvegia, 95% din fulmari, o pasare asemanatoare pescarusilor au plastic in stomac, spune UNEP. Planeta produce anual 225 milioane de tone de plastic, iar pungile din acest material ar trebui interzise, spune Achim Steiner, care e director la UNEP. Asta pentru ca exista alternative.

Era reactoarelor cu thoriu a sosit

E timpul sa ne gandim la thoriu ca un inlocuitor al uraniului. Inca din 1950, thoriul a jucat un rol secundar ca si combustibil nuclear, partial ca si o consecinta a mariajului dintre industriile civile si programele nucleare militare.

In ultima vreme, s-a observat, insa ca incepe sa se termine, scrie Wall Street Journal. Si daca toata lumea cam vrea sa indeplineasca tintele de mediu impuse de Comisia Europeana, sau sa lupte cu incalzirea globala cu energie nucleara, uraniul se va termina mai curand decat am astepta.

Romania mai face 2 reactoare la Cernavoda pana in 2014 si alte 4 la a doua centrala nucleara pana in 2020. Dar uraniul ne ajunge pentru 2 reactoare pana in 2017. Dupa care urmeaza sa importam. Acum se poarta discutii cu Iordania dar se doreste ca tara noastra sa ia in concesiune o mina de uraniu si prin alte state. Africa de Sud, Swaziland si Kazahstan sunt pline de uraniu. Programe nucleare au inceput si Slovacia, Ungaria, dar si Italia si Marea Britanie, state care se oprisera. Intre timp, Rosatom, holdingul rus de stat din domeniul atomic a iesit la cumparaturi in strainatate si achizitionat mai multe active in domeniu, printre care in Mongolia.

Alte companii au semnat contracte sa furnizeze uraniu chiar in SUA. Ceea ce a transmis un semnal foarte grav americanilor. Daca pana acum doar estul Europei era in ghiara rusa si intra incet-incet si vestul, inceperea dependentei de catre SUA fata de Rusia e un semnal foarte negativ. Ceea ce inseamna gasirea de noi surse. Publicatia aminteste ca thoriul este mult mai abundent decat uraniul si mai usor de extras. Nu are aceleasi probleme de deseuri ca si uraniul sau plutoniul. Dar e mai scump.

Senatorii americani Orrin Hatch si Harry Reid sunt mari sustinatori au thoriului si au promovat doua modificari ale legislatiei pentru a intra din nou in centrul programului nuclear american. Thoriul nu intra in fisiune ca uraniul dar trebuie sa fie amestecat cu uraniu sau plutoniu pentru a declansa reactiile. Cateva state, SUA, India, China, Olanda si Germania au reactoare experimentale pe thoriu dar nicio aplicare la scara mare nu s-a realizat.

Obama a decis sa se inchida depozitul de la muntele Yucca, ceea ce face ca problema depozitelor sa fie foarte importanta. Obama n-a fost timid in a-si lauda politica de independenta energetica iar rezervele masive de thoriu ar insemna scaderea importurilor din Rusia. Asta ca sa nu schimbam dependenta de Gazprom cu cea de Rosatom.

SUA investigheaza cazurile de inside trading de la Lehman Brothers

Securities and Exchange Commission (- Comisia Valorilor Mobiliare din SUA) investigheaza daca informatiile despre promovarea sau retrogradarea unor companii de catre Lehman Brothers la categorii superioare sau inferioare de rating au fost folosite ilegal de catre angajati ai bancii de investitii si altii, potrivit unei scrisori a sentoruluiCharles Grassley, citata de Wall Street Journal.

Acuzatiile au fost formulate de Edward Parmigiani, un fost analist al Lehman care acoperea sectorul industriei de semiconductori si au fost depuse la o curte de arbitraj intr-o problema despre forta de munca, potrivit scrisorii lui Grassley, care face parte din Comitetul de Finante, catre Financial Industry Regulatory Authority (Finra), un alt organism de reglementare.
Grassley a intrebat Finra daca a facut o investigatie in urma acuzatiilor.

Analistii au trimis rapoartele catre grupul intern responsabil cu comunicarea ratingurilor inainte ca aceste schimbari sa fie aprobate de forurile Lehman. De exemplu, in 2005, analistul Parmigiani a trimis grupului un raport in care upgrada Amkor Technologyu Inc. Intre data trimiterii raportului si publicarea lui, actiunile Amkor au urcat cu 12%, potrivit scrisorii. Alta data, un analist a spus ca „trebuie sa mearga inapoi la birou si sa inceapa sa sune clientii deoarece Lehman va retrograda sectorul marfurilor chimice la ora 2:15 azi”. De asemenea, un director al Lehman l-a avertizat pe Parmigiani sa nu retrogradeze Chip Pac Ltd, deoarece Lehman era angajata in aranjarea si suportul unor tranzactii cu actiuni sau obligatiuni.

Scrisoarea sugereaza ca angajatii Lehman au violat regulile de separare diviziilor de cercetare si de investitii.

Energia solara ar putea alimenta un sfert din consumul Terrei in 2050

Centralele solare amplasate in deserturi, care sa foloseasca oglinzi care sa concentreze razele soarelui, au potentialul de a genera un sfert din electricitatea planetei in 2050, conform unui studiu efectuat de Greenpeace si alte grupuri care militeaza pentru protectia mediului.

La cercetare au mai contribuit European Solar Thermal Electricity Association (ESTELA) si the International Energy Agency's (IEA) SolarPACES group.
Raportul spune ca investitiile in centrale solare vor ajunge la 2 miliarde de euro in acest an. Pentru ca energia solara sa fie 7% din necesitatea de energie a lumii in 2015 trebuie ca investitiile sa ajunga la 21 de miliarde de euro. Ca solarul sa ajunga la 25% din necesitatile anului 2050 trebuie investitiii de „doar” 174 miliarde de dolari. Sub acest scenariu, centralele solare vor avea o capacitate instalata de 1.500 GW pana in 2050.

Costurile sunt si ele pe masura: pentru a produce un kWh, costurile de generare sunt intre 0,15-0,23 euro, peste combustibilii fosili sau alte regenerabile si ar putea scadea la 0,10-0,14 euro pana in 2020.