Rusia se foloseste de minoritatile sale din statele europene pentru a destabiliza micile democratii abia infiripate. Serviciile sale secrete se amesteca in viata mai multor state, le provoaca probleme prin manipulari, ca mai apoi sa aiba cu ce replice Uniunii Europene cand aceasta critica Rusia despre drepturile omului la ea acasa.
Exemplu. Se ia un presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. El s-a declarat, vineri, ingrijorat de recenta asasinare a unor ziaristi si militanti rusi pentru drepturile omului, insa premierul rus, Vladimir Putin, i-a replicat recomandand ca UE sa se ocupe de incalcarea drepturilor in Europa, relateaza AFP.
„In randurile opiniei publice europene, exista o anumita ingrijorare in urma evenimentelor recente din Rusia, in legatura cu moartea unor ziaristi si militanti pentru drepturile omului”, a declarat Barroso, la incheierea unei intrevederi avute la Moscova cu Putin.
El s-a referit in principal la asasinarea, la 19 ianuarie, a avocatului Stanislav Markelov, specializat in domeniul crimelor comise in Cecenia, si a ziaristei Anastasia Baburova, de la bisaptamanalul Novaia Gazeta.
Barroso a adaugat ca discutat si cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, despre probleme legate de respectarea principiilor statului de drept in Rusia.
Putin a raspuns insa cerand UE sa se ocupe de incalcarile drepturilor omului in Europa, apreciind ca problemele ruse si europene in acest domeniu nu trebuie tratate separat. "Nu suntem multumiti de felul in care este tratata problema minoritatilor rusofone in tarile baltice. Stim ca exista incalcari ale drepturilor imigrantilor in tarile Europei. Cunoastem starea sistemelor penitenciare din unele tari europene. Si noi avem astfel de probleme", a spus el. "Speram ca aceste probleme din Europa si Rusia vor fi discutate ca un ansamblu", a adaugat Putin.
Ca sa vedem ce e cu statele baltice, sa-l auzim pe Jaanus Rahumagi, presedintele comisiei pentru servicii secrete din Parlamentul eston. El a declarat marti ca ambitiile Rusiei de a reveni in fosta zona de influenta a URSS constituie o amenintare pentru independenta Estoniei, spune tot AFP.
„Situatia in care se afla Estonia la sfarsitul acestui deceniu ii ameninta independenta. Mijloacele folosite de Rusia pentru a-si atinge obiectivele din ceea ce se cheama 'apropiata sa vecinatate' sunt mai profesioniste si mai diversificate decat in urma cu zece ani”, a spus el.
„Daca urmarim cum se comporta acum Rusia, putem vedea clar ca Estonia nu este singura care se afla in cercul tarilor in care Rusia vrea sa-si sporeasca influenta”, a subliniat oficialul.
„Insa atitudinea Kremlinului fata de Estonia seamana si mai mult cu un ultimatum lansat in calitate de 'proprietar si stapan'”, a mai declarat Rahumagi.
Fosta republica sovietica, Estonia si-a redobandit independenta in 1991 si de atunci relatiile sale cu Rusia sunt dificile. Ele au devenit si mai tensionate in aprile 2007, cand s-au inregistrat ciocniri intre fortele estone si membrii minoritatii ruse, ce constituie un sfert dintre cei 1,3 milioane de locuitori ai Estoniei, tara care a aderat la NATO si UE in 2004.
Cum intra serviciile secreta in scena. Pai, in Estonia a izbucnit in toamna anului trecut unul dintre cele mai mari scandaluri de spionaj din ultimele decenii. Contrasponajul a arestat unul din responsabilii de care ani de zile a depins integritatea secretului de stat. Fostul sef al serviciului de securitate al Ministerului Apararii, Gherman Simm, este acuzat de transmiterea de informatii secrete catre Rusia, informatii ce tin de cooperarea Estoniei cu UE si NATO. Accesul lui Simm la informatiile secrete NATO era nelimitat, motiv pentru care prejudiciul pe care l-ar fi adus ar fi fost unul „considerabil”.
Comentand cazul lui Simm, un alt politician eston, europarlamentarul Tunne Kelam, declara anul trecut ca tactica Rusiei este „de a-si extinde influenta in toate statele membre UE, pentru a recastiga controlul asupra fostelor republici sovietice si pentru a slabi UE".
„Cum Rusia pare a dispune de resurse nelimitate in acest moment, impresia mea este ca a lansat o campanie masiva de a influenta in plan intern statele membre, abordand oficiali inalti, oferindu-le si chiar platindu-le bani”, a explicat europarlamentarul eston Tunne Kelam, in varsta de 72 ani, care este o figura prominenta a disidentei estone din era sovietica si un critic deschis al politicilor lui Vladimir Putin.
In acest context, mai e vreun dubiu de ce o europarlamentara frantuzoaica cere ca Rusia sa intre la Nabucco? Avand in vedere ca statele-cheie ale Uniunii Europene, Germania, Franta si Italia isi exprima dubii fata de nevoia de a construi Nabucco, a avertizat Andrew Monaghan, un cercetator al NATO Defense College din Roma. Germanii de la E.ON realizeaza gazoductul Nord Stream pe sub Marea Baltica, italienii de la Eni contruiesc South Stream alaturi de Gazprom. Din Franta, grupul petrolier Total dezvolta zacamantul de la Shtockman din Arctica alaturi de rusi, Gaz de France Suez va exploata un zacamnt din Marea Caspica in timp ce Electricite de France are proiecte comune in domeniul electricităţii cu companii de stat ruse. Dar ce se intampla cu statele „neprietene”? Pai de exemplu cu Marea Britanie: Shell a fost fortata sa predea actiunile la Sahalin 2, TNK BP a fost zguduita de scandaluri si „controale” ale autoritatilor pana a vandut un zacamant de gaz Gazpromului si a cedat controlul catre magnatii rusi apropiati de Kremlin, Rusia refuza sa-l predea pe criminalul lui Litvinenko, iar bombardierele ruse au facut niste zboruri de intimidare prin Marea Nordului. Sa (s)forati bine!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu