Rafinaria Steaua Romana, prima victima de calibru a statului roman

Ce n-au reusit americanii, care bombardau rafinaria Steaua Romana in al doilea razboi mondial in speranta de a o inchide, a reusit Fiscul roman. Statul, prin companiile si institutiile sale a facut prima victima de calibru prin neplata datoriilor catre privati: rafinaria Steaua Romana din Campina. Americanii decolau tocmai de la baza din Benghazi, Libia, ca sa distruga rafinaria, dar aceasta si-a reluat activitatea la sfarsitul decadei. Acum, Fiscul e pe cale sa aiba succes mai mare decat aviatorii Grupului de Bombardament 389.

Mai exact, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu a rambursat companiei 40,8 milioane de lei reprezentand TVA-ul eferent perioadei august 2007- decembrie 2008. Dupa care, si Electrocentrale Oradea, detinuta de gaura neagra Termoelectrica si CET Iasi, si ea unul dintre cei mai mari datornici din tara nu si-au platit pacura livrata in 2008. O nimica toata de 9,12 milioane de lei.

Ceea ce a dus la lipsa materiei prime, rafinaria fiind oprita de la 1 ianuarie 2009. Petrom a reziliat contractul de vanzare de titei pe 2009 si a sistat livrarile in 17 februarie, dupa ce Steaua Romana nu si-a platit datoriile. Ceea ce a facut ca azi consiliul de administratie al Rafinariei Steaua Romana sa decida concedierea colectiva a 409 angajati ai societatii.
„Aceata situatie a fost generata de neplata la timp a titeiului, datorita lipsei lichiditatilor banesti, ca urmare a nerambursatii de catre ANAF a sumei de 40.810.082 lei, reprezentand TVA-ul aferent perioadei augusr 2007 - decembrie 2008. Neincasarea acestei sume a afectat grav fluxul de numerar si capacitatea de plata a societatii in relatiile cu furnizorii sai”, se mai arata in comunicatul dat de sindicatul Rafinorul.

Sindicalistii sustin ca oprirea activitatii Rafinariei Steaua Romana are consecinte in plan social, fiind afectate si familiile persoanelor disponibilizate, dar si in plan economic, efectele constand in intreruperea investitiilor de mediu si de retehnologizare, in valoare de peste 18 milioane de euro, pe care rafinaria le-a inceput in perioada 2007-2008. De asemenea, oprirea functionarii va avea influente financiare negative asupra bugetului de stat si local, rafinaria facand parte din categoria marilor contribuabili. Rafinarie exporta 40% din produse, iar 90% din costuri sunt reprezentate de achizitia materiilor prime. Sindicalistii anunt` ca, in perioada 2-4 martie, vor picheta sediul Guvernului cu salariatii care vor fi disponibilizati.

Pentru a obtine fonduri pentru continuarea activitatii, rafinaria a cerut Bancii Comerciale Romane, unde are deschisa o linie de credit de 10 milioane de lei, o majorarea a acesteia, banca analizand cererea. Omnimpex Chemicals detine 82,45% din actiunile companiei dupa ce a cumparat in 1997 titlurile de la statul roman.
Rafinaria Steaua Romana a realizat, in primele noua luni ale anului trecut, venituri totale de 395,4 milioane de lei, in crestere cu 54% fata de aceeasi perioada din 2007, si un profit net mai mare de peste 26 de ori, la 10,48 milioane de lei.

Rusia sare la gatul Nabucco

... cu ajutorul Turciei. Profitand de faptul ca in 2008, Rusia a depasit Germaniei si a devenit primul partener economic al Turciei, Moscova curteaza Ankara pentru a ingropa si mai mult construirea gazoductului Nabucco.

Ria Novosti spune ca anul trecut raporturile comerciale dintre Rusia si Turcia au ajuns la 34 de miliarde de dolari, de 8 ori mai mult fata de 2002. Trocul este simplu. Turcia in sine este o tara in curs de dezvoltare si cu mari nevoi. Cum fara ea nu se poate realiza gazoductul de 3.000 de kilometri ce trebuie sa duca gazul caspic la Baumgartden in Austria, autoritatile turce au inceput sa joace tare. Nabucco trebuie sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz. Turcia cere pentru ea 15% din aceasta capacitate.

Motiv pentru care Jose Barroso, presedintele Comisiei Europene a racnit ca vrea ca aderarea Turciei la Uniunea Europeana sa fie rupta de problemele energetice. Motiv foarte bun pentru premierul rus Putin sa declare Turcia drept o prioritate pentru politica sa externa si sa-i faca o oferta pe care nu o poate refuza. Nevoia de electricitate a Turciei a crescut anul trecut cel mai mult din lume dupa China. Jumatate din termocentralele Turciei ard gaz metan, care este importat in procent de 95%.

Rusia va construi si va opera o centrala nucleara de 20 de miliarde de dolari iar Sergei Shmatko, ministrul Energiei a spus ca Turcia revizuieste si un contract de furnizare de energie pe 15 ani, valorand vreo 60 de miliarde de dolari. Compania rusa de stat Atomstroyexport va construi centrala iar compania de utilitati OAO Inter RAO UES o va opera. Cel mai mare producator turc de carbune, Park Teknik AS este si el partener la realizarea centralei nucleare. Turcii au speculat si dorinta puternica a Rusiei de a pune piedici Nabucco asa ca a cerut pret fix la fiecare kWh pe care centrala il va produce. Rusii oferisera initial 21,16 centi pe fiecare kWh, acum au scazut la 15 centi. Pe romaneste inseamna 5.100 de lei vechi. Centrala va fi construita in 10-12 ani si va avea 4 reactoare de 1.200 MW.

Bancile se milogesc la Guvern sa faca un profit pe spinarea leului

Nesimtirea e la ea acasa in sistemul bancar. Si bineinteles nici la noi nu se poate altfel. Dupa ce ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isarescu le-a taiat macaroana si a spus ca e destula lichiditate in piata, acum au venit cu o alta ideea de a aduce lichiditate.

Isarescu tocmai a spus ca e impotriva celor care spun ca nu e destula lichiditate in piata, adica a bancherilor care spun ca ar trebui ca BNR sa reduca rata rezervelor minime obligatorii. Singura problema e ca ultima data cand a facut asta, Isarescu a dat drumul in piata la 2 miliarde de lei, bani care nu au fost creditati de catre banci mai departe in economie. Chiar si Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor spunea recent ca bancile daca ar avea mult mai multi bani tot nu ar da credite. Dar care sa fie resortul? România ar fi „de dorit” sa apeleze la un pachet de finantare de 20 de miliarde de euro, similar celui din Ungaria, având in vedere ca necesarul de finantare al economiei pentru acest an este inca incert, considera analistii ING Bank. „Pozitia autoritatilor este din ce in ce mai inclinata catre un acord FMI - UE. Având in vedere incertitudinile legate de nevoile de finantare, credem ca ar fi de dorit un pachet similar celui din Ungaria, de 20 de miliarde de euro. O decizie pentru a accepta supravegherea FMI are implicatii pozitive pentru economia româneasca atât pe termen scurt, cât si lung”, se arata intr-un raport al analistilor de la ING BAnk România.

Oare ce s-a intamplat cu Ungaria de la acordul cu FMI? Pai forintul s-a prabusit, ceea ce acum capata total sens, pentru ca Isarescu nu vrea sa dea bancilor munitie sa traga in leu, in economie. Putem lua ca exemplu chiar si Ucraina, care a primit 16,5 miliarde de euro de la FMI. Sigur, FMI a dat acei bani cu conditia ca rezervele bancii centrale ucrainiene sa nu varieze cu mai mult de o cota anume stabilita. Mai pe sleau, sa nu foloseasca banii pentru a ocroti moneda nationala. Ce s-a intamplat intre timp? Gryvna s-a prabusit.

Pe acelasi calapod noi nu dorim acord cu Fondul Monetar International. Ca sa lasam munitie si libertate de miscare lui Isarescu sa apere pielea de pe noi cu rezervele de 26 de miliarde de euro ale BNR.
Asa ca nu, multumim, bancherii sa se duca cu specula in alta parte! Mai ales aia de la Morgan Stanley si Goldman Sachs ce voiau sa ne nenoroceasca si in octombrie cu ajutorul Unicredit, ING si RBS.

De ce nu am incredere intr-o tara unde gazele sunt controlate de Gazprom

Azi am primit un comunicat. Nimic deosebit, ca doar primesc zilnic. Dar acesta imi intareste convingerea de a nu avea incredere in autoritatile unui stat unde sistemul de gaze e controlat de Gazprom. Pentru ca se ajunge la incalcari flagrante ale drepturilor omului deoarece metodele de lucru si „directia” se stabilesc in alta parte. Mai exact la FSB, fostul KGB.

Ergo:
„Cristian Busoi condamna derapajele antidemocratice din Republica Moldova
Eurodeputatul liberal Cristian Busoi condamna ferm incalcarile flagarante ale dreptului la libera exprimare din Republica Moldova, precum si comportamentul abuziv al autoritatilor moldovene.
La inceputul acestei luni, mai multi activisti pentru drepturile omului, care manifestau pasnic la Chisinau, au fost arestati sau batuti de persoane mascate, in unele cazuri chiar sub privirile indiferente ale militienilor moldoveni.

« Sunt extrem de ingrijorat de incalcarile repetate ale drepturilor la libera exprimare si manifestare in Republica Moldova. Actuala putere vrea cu orice pret sa ramana la guvernare, chiar daca aceste manifestari indeparteaza acest stat de Uniunea Europeana. Toti cei care cred in destinul european al Republicii Moldova trebuie sa aiba o reactie pe masura, asa ca voi sustine initierea unei rezolutii a Parlamentul European care sa ia atitudine fata de toate aceste derapaje», sustine Busoi.

Eurodeputatul roman, membru in Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, este un sustinator declarat al aderarii Republicii Moldova la UE, acesta organizand anul trecut, in premiera, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles o audiere publica pe tema Viitorului european al Republicii Moldova, la care au fost invitati principalii lideri ai partidelor democratice si reprezentanti ai societatii civile din Republica Moldova. Cristian Busoi - europarlamentar PNL (ALDE), membru in Comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor si in Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.

Moldovagaz este in prezent cea mai mare companie din Republica Moldova si este atat transportator de gaz metan prin conductele ce traverseaz` tara, ci si distribuitor pentru populatie. Gazprom controleaza 50% plus o actiune din Moldovagaz din luna februarie 2008 si vrea sa-si mareasca pachetul la 80%. Cu cat compania de peste Prut are datorii mai mari fata de Gazprom, cu atat mai multe actiuni vor ajunge la gigantul rus. In august 2008, datoria Moldovagaz catre Gazprom era de 1,8 miliarde de dolari, din care datoria Transnistriei era de 1,4 miliarde de dolari. Circa 35,33% din actiunile Moldovagaz sunt ale autorit`tilor de la Chisinau, iar 13,44% de catre Tiraspoltransgaz, compania separatistilor. Trebuie sa mai spun ca toate statele din Asia Centrala, pline de dictatori sunt la mana Rusiei, deoarece degeaba sunt pline de petrol si gaz cand nu au pe unde sa-l vanda decat prin conductele ruse? Sau ca Moscow Times zicea recent ca Rusia a promis 2 miliarde de dolari Kargastanului, ca sa-l faca pe Kurmanbek Bakiyev, dictatorul kargaz sa inchida baza de la Manas, unde americanii aveau 15.000 de soldati pentru operatiunile din Afghanistan?

PS: Ca tot e vorba de drepturile omului, Curtea Europeana de la Strasbourg pentru drepturile omului (CEDO) a acceptat un proces al fostei conduceri a Yukos impotriva Guvernului rus. Miza: 34 de miliarde de dolari, mai ales ca guvernul rus a fabricat probeleiar de 4 ani patronul Yukos, Mikhail Khodorkhovski executa in Siberia pedeapsa sa 8 ani. Cele mai importante active ale Yukos au sjuns la Rosneft si GazpromNeft, controlate de stat. Sa vedem cum scoate Putin camasa si de unde va plati.

Energiile regenerabile aduc pacea mondiala

Da, ati citit bine. Potrivit unui raport Erste, am zis raport nu concurs de Miss-uri, energiile regenerabile aduc pacea mondiala. Iote aici, cum se revarsa inteligenta austriaca:


„Unul dintre aspectele pozitive legate de nivelurile record atinse de pretul petrolului in ultimul an este cu siguranta discutia publica declansata cu privire la subiecte precum securitatea aprovizionarii si trecerea la sursele de energie regenerabila.

Trecerea catre sursele de energie alternative ar promova in acelasi timp pacea, deoarece ar contribui la evitarea riscului tot mai mare al unui conflict pentru resurse, pe lânga beneficiile aduse mediului inconjurator. Insa odata cu reluarea scaderii preturilor, discutia publica pe acest subiect a trecut in umbra.

Totusi, analistii Erste Group atrag atentia asupra faptului ca, cu cât pretul petrolului ramâne mai mult timp in limita a 40 USD sau mai putin, cu atât oferta va scadea mai mult si mai rapid pe viitor, deoarece programele de investitii si explorare vor fi amânate sau anulate la astfel de preturi. In acest moment, investitiile nu reprezinta nici macar 20% din volumul recomandat care ar fi necesar pentru a stimula productia, de la 86 de milioane de barili in prezent la 125 milioane de barili in 2030” zice raportul Erste.

Eu propun peTraian Oprea, directorul Hidroelectrica, pentru viitorul Nobel pentru Pace daca tot face 30% din energia tarii, basca si regenerabila!

Bancile straine trebuie sa scoata din Romania 9 miliarde de euro in 2009

In cazul in care se mira cineva de ce tot cade leul fata de euro, explicatia e simpla. De fapt sunt doua. Prima e ca Romania are o pondere foarte mica a exporturilor in Produsul Intern Brut. Vreo 30%, restul e consumul intern.

Partea cea mai urata e ca mai toti marii nostri exportatori sunt grav afectati din lipsa comenzilor externe. Arcelor Mittal, cu marile combinate de la Galati, Hunedoara, Roman sau Iasi e in pana si trimite salariatii sa se puna pe listele cu salarii compensatorii Mechel Targoviste, Campia Turzii, Ductil Steel sufera din scaderea pietei imobiliare, Alro a anuntat ca are inchisa hala 6 pe toata durata crizei, Dacia nu mai vinde asa bine, Draexlmaier e afectata de scaderea comenzilor de piese si subansamble de la Mercedes, Audi si BMW, clientii sai traditionali.

In plus, Azomures si Interagro nu mai au unde vinde ingrasamintele si au trimis oamenii acasa cu toptanul. Oltchim si petrochimia de la Arpechimul Petromului si cea de la Petromidia Rompetrolului au si ele incetiniri enorme de exporturi. Cum nu prea se exporta iar comenzile industriale au scazut peste media UE, dar de importat se importa, cursul nu are decat o directie: in jos. Fluxul de bani nu mai vine nici de la capsunari si nici investitiile straine nu prea mai curg, mai multe companii punand pe hold proiecte de dezvoltare in Romania. Ca atare, cursul se depreciaza.

Cealalta parte e ca daca in perioada de crestere economica tot au venit bani straini, acum trebuie sa si iasa. Nicolae Cinteza, Directorul Directiei de Supraveghere de la Banca Nationala a Romaniei (BNR), declara in 21 ianuarie ca 9,52 miliarde de euro sunt datorii ale sucursalelor romanesti catre bancile-mama straine. De asta au crescut atat de mult dobanzile la cei care au acuma credite de inapoiat. Ca si bancile trebuie sa dea datoria mai departe. „Am discutat cu reprezentantii bancilor din Romania si cu actionarii lor, iar reactiile lor au fost pozitive, indicand ca vor continua sa rostogoleasca imprumuturile catre subsidiarele din Romania”, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa la forumul EuroMoney de la Viena. Cat vor rostogoli, ramane de aflat.

Acum avem un semn bun. Statul nu se mai imprumuta la dobanda Lombard de 14,25% ci si la dobanzi mai mici. Un bun exemplu este ca azi, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a atras peste 1,99 miliarde lei (463,4 milioane euro) prin vanzarea de certificate de trezorerie cu discont la o luna, de circa doua ori mai mult decat anuntase, la un randament mediu anual in scadere, de 11,45%, potrivit datelor BNR.

Valoarea anuntata initial era de 1 miliard lei. Randamentul maxim acceptat de MFP pentru titlurile cu scadenta la o luna a fost de 11,50%, se arata in comunicatul transmis de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bancile au depus oferte totale de peste 2,74 miliarde lei (636,4 milioane euro), cu 37% mai mult decat suma atrasa de MFP. La licitatia anterioara, din 19 ianuarie 2009, pentru titluri de stat cu maturitate la 30 zile, ministerul atrasese peste 1,55 miliarde lei (362 milioane euro), randamentul mediu oferit fiind de 12,75% pe an. Tot luni, MFP s-a mai imprumutat cu 250 milioane lei (58 milioane euro) de la banci, prin depozite la noua zile, la o dobanda de 11,50% pe an. Ceea ce arata doua lucruri importante. Primul: ca exista lichiditate in piata, asa ca bancile daca tot raman cu banii in brate vor trebui la un moment dat sa ii bage, cu chiu cu vai, in creditarea catre economie. A doua, ca statul se imprumuta la dobanzi din ce in ce mai mici, ceea ce arata ca situatia financiara se detensioneaza. A treia: ca statul nu are nevoie de chiar asa multi bani pe cat ofera bancile din frica fata de clienti.

Statul este subventionat masiv de catre bancile comerciale, atunci când se imprumuta pe piata interna cu 11% pe an, in conditiile in care institutiile de credit achizitioneaza titluri de stat in pierdere, pentru a se putea imprumuta apoi de la BNR, a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar. „Statul este subventionat masiv pe plan intern. Este extaordinar de ieftin ca plateste randamente de 11% pe an la lei. Bancile comerciale subventioneaza statul, la emisiunile de obligatiuni, cu bani de la clienti. Putem sa intelegem ca statul roman este subventionat masiv de contribuabili", a mai declarat Baltazar, in cadrul unei dezbateri pe tema crizei economice, organizata de Societatea Academica Româna. Consultantul financiar a adaugat ca, in conditii normale, statul ar trebui sa se imprumute, „in cel mai bun caz, cu o dobânda de 17%”.

Ecuadorul trimite Repsol in mainile Lukoil

Primele confiscari de criza si-au facut aparitia dupa ce presedintele Ecuadorului, Rafael Correa, a anuntat ca autoritatile din tara sa va confisca active ale grupului spaniol Repsol si companiei franceze Perenco.

Motivul este ca acestea datoreaza statului mai multe sute de milioane de dolari, sub forma unor impozite, zice Reuters. „Întrucat nu si-au platit impozitele, am ordonat masuri coercitive împotriva Repsol si Perenco. Suntem tratati ca o colonie”, a declarat in spiritul lui Chavez Rafael Correa.
Potrivit legislatiei, statul ecuadorian are dreptul sa confiste, temporar, active, si sa blocheze conturi bancare, pentru a obliga companiile sa îsi plateasca datoriile.
Cele doua companii nu au fost înca notificate oficial si au timp sa achite datoriile, pana cand guvernul va pune în practica masurile. Repsol si Perenco detin în regiune instalatii precum platformele petroliere si folosesc în comun un oleoduct privat.

Partea cea mai interesanta e ca Ecuadorul, care e si membru OPEC, a amenintat foarte des companiile straine pentru a pune presiune pe ele, astfel incat sa semneze contracte mai bune. Guvernul a precizat ca Repsol datoreaza vreo 500 de milioane de dolari in taxe.
Repsol opereaza trei campuri petroliere in jungla Amazonului, cu o capacitate totala de 65.000 de barili pe zi. Perenco produce si ea 30.000 de barili pe zi. Saptamana trecuta, Correa, care e un socialist convins dar care are alegeri prezidentiale in 26 aprilie, a expulzat un diplomat american pentru interventia in afacerile Politiei. Repsol si alte companii dadusera deja in judecata Ecuadorul, spunand ca statul le-a violat contractele prin luarea oricarui venit peste un anumit nivel de benchmark pentru fiecare baril extras. Companiile zic ca aceasta taxare a facut ca afacerile lor in Ecuador sa fie neprofitabile.

Miscarea ajuta Ecuadorul, care are mari probleme cu plata datoriei externe. Ecuadorul trebuie sa plateasca 134 de milioane de dolari in aceste zile drept dobanda pentru notele de 2,69 miliarde de dolari, purtatoare a unei dobanzi de 10% cu maturitate in 2030. Daca tara nu va face plata, ar fi a doua oara in 3 luni cand tara intra in default. Nu mai departe de decembrie, Correa a sarit plata a 30,6 milioane de dolari pentru obligatiunile cu maturitate in 2012 si purtatoare a unei dobanzi de 12%.

In acelasi timp, mutarea ajuta enorm Lukoil, companie rusa din stat prieten al lui Correa, care a vazut ca Repsol este stransa cu usa si vrea sa cumpere cat mai mult din compania spaniola. Gigantul rus Lukoil voia inca din noiembrie 2008 sa ia 30% din compania Repsol, pentru circa 10,7 miliarde de euro. Problema e simpla, sectorul constructiilor din Spania e in plina recesiune. In aceste conditii, constructorul spaniol Sacyr Vallehermoso, actionar la Repsol, este gata sa vanda portia sa de actiuni ca sa isi rezolve finantele. Desigur, la acea data, Lukoil a inaintat oferta numai dupa ce Gazprom Neft, bratul petrolier al gigantului rus a declarat ca nu e interesat de tranzactie. Premierul spaniol Zapatero a spus atunci ca Repsol va ramane companie spaniola, un fel de refuz pentru tentativa Lukoil. Acum presa anunta ca si chinezii de la Sinopec au adulmecat prada si au inaintat o oferta. De data asta e vorba de 20% din titluri pe care Lukoil se bate cu Sinopec.

Desigur, cum ecuadorienii sunt cea mai numeroasa minoritate in Spania, e de asteptat ca Zapatero sa ia niste represalii, cum ar fi ingreunarea sosirilor sau repatrieri sau a trimiterilor de bani.

Bolivia coteste energetic spre Rusia

Rusia cucereste America de Sud pas cu pas. Profitand de faptul ca majoritatea liderilor sud-americani sunt socialisti cu retorica anti-americana, Rusia a sarit direct in barca lor.
In Venezuela deja au semnat o groaza de contracte energetice. In cursul vizitei de la Moscova de acum cateva luni, Chavez a aruncat cu petrol si gaz in stanga si dreapta. Mai intai, PDVSA, gigantul de stat venezuelean, a semnat un acord de cooperare cu TNK-BP pentru explorarea zacamantului Ayacucho-2 din delta Orinoco. Gazprom a semnat o afacere pentru Ayacucho-3. Lukoil a prins din prajitura cu aceeasi PDVSA un memorandum pentru explorarea Junin-3, tot din statul latin.

Cand vicepremierul Igor Sechin fost la Caracas, Gazprom si-a asumat investitii de 850 de milioane de dolari in statul sud-american. Tot atunci, un consortiu format din Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft, Surgutneftegaz sid TNK-BP au spus ca vor sa realizeze o rafinarie de 6,5 miliarde de dolari pentru procesarea petrolului venezuelean. In septembrie, Venezuela a mai anuntat si un plan de 19,6 miliarde de dolari de a construi 3 terminale de gaze naturale lichefiate (LNG) unde ultimul e realizat cu Gazprom.

In iunie 2006, Chavez a invitat Gazprom sa participe la construirea conductei Venezuela – Argentina. Nici in Argentina americanii nu sunt prea iubiti, dupa ce FMI-ul si Banca Mondiala au falimentat acum cativa ani economia argentiniana.

Cuba, o data cu vizita presedintelui Raul Castro in Rusia, alt acord energetic s-a semnat. Cubapetroleo, companie de stat a semnat un memorandum cu un consortiu rus format din Gazprom, Rosneft, TNK-BP, Surgutneftgaz si Lukoil. Acelasi ca si in Venezuela. Miza contractului semnat de vicepremierul Igor Sechin si presedintele cubanez al Consiliului de Ministri Ricardo Cabrisas: campurile petroliere cubaneze din Golful Mexic, exact in poarta americanilor. Cubapetroleo a anuntat in octombrie ca tara are vreo 20 de miliarde de barili in campuri marine. Deocamdata Cuba produce zilnic 60.000 de barili pe zi.

Oare se poate mai mult? Normal ca da. Oare se poate ca urmatoarea tinta sa nu fie bogata in petrol? Normal ca nu. O sursa din Kremlin a declarat pentru Ria Novosti ca in cursul vizitei presedintelui bolivian Evo Morales la Mosova, din zilele de 15-16 februarie, se vor semna contracte energetice. Gazprom si francezii de la Total, companie cu mai multe contracte rusesti, au semnat in septembrie 2008 pentru explorarea si productia comuna de gaze naturale in ... Bolivia. Expertii estimeaza investitia la 4,5 miliarde de dolari. In termeni de rezerve, Bolivia este a doua din America de Sud dupa Venezuela pentru gaze naturale. Morales spera ca productia in joint (venture, bineinteles!) sa atinga 1,34 miliarde de metri cubi. Depozitele de gaz sunt concentrate majoritar in 4 mari depozite din sud-estul tarii, la Margarita, San Alberto, Sabalo si Itau. In 2006, Morales a nationalizat industria de petrol si gaz, ca si Chavez in Venezuela. Desigur, Morales a spus deja ca se reorienteaza catre Rusia pentru a fi ajutata in lupta contra traficului de droguri pentru ca americanii nu mai baga bani. Legea boliviana cere eradicarea a 5.000 de hectare de coca anual, iar pana acum Morales spune ca autoritatile americane n-au ars nici macar o planta in tara sa in acest an, comparativ cu cele 600 de hectare pe care le-a ars el in aceeasi perioada a anului 2008. Pentru aceasta, intai de toate va cumpara niste elicoptere si avioane rusesti.

Morales l-a expulzat si el pe ambasadorul SUA pe motiv de conspiratie impotriva guvernului in septembrie 2008 iar in noiembrie a suspendat operatiunile Drugs Enforcement Administration (DEA), organismul de lupta antidrog pentru spionaj. Desigur, nici americanii nu sunt mielusei si ajuta pe rebelii din sud-estul tarii, exact zona cu petrol si gaze, in tentativa lor de a capata independenta fata de La Paz.

Marti, presedintele bolivian se vede cu Sarkozy, si el bun partener al Rusiei. Pe masa se va afla problema investitiilor franceze in litiu, care abunda in tara andina. Si culmea, francezii de la Bollore, deja si-au aratat interesul pentru exploarea litiului la Salar de Uyuni, un desert sarat de 12.000 de kilometri patrati aflat tot in sudestul Boliviei si care este casa a o treime din rezervele mondiale de litiu. O nimica toata....

Flota rusa comanda avioane ca sa tina MiG in aer

Nu, nu e vorba de avioanele romanesti MiG, care se concureaza cu Tractorul la arat pamantul, ci de cele rusesti.
Guvernul rus va comanda un numar de avioane MiG-29 KUB Fulcrum D, numai bune pentru portavioane, ca parte a ajutoarului dat de stat pentru producatorul rus de avioane de lupta, a spus vicepremierul rus Sergei Ivanov. „Statul va sprijini in toate felurile posibile, inclusiv financiar, una din cele mai mari companii ale Rusiei. Un document ce va sta la baza unui program de inzestrare recomanda cumpararea de avioane navale MiG 29 KUB pentru a le folosi pe viitoarele portavioane” a declarat Ivanov la o intalnire cu oficialii industriei aviatice la Moscova.

Corporatia MiG a avut pierderi de 300 de milioane de dolari in 2008, iar datoria sa a ajuns la 1,25 miliarde de dolari. MiG a mai fost lovita si de razgandirea Algeriei, care a rupt in iulie 2008 un contract de 1,28 miliarde de dolari, semnat in 2006. Prin acesta, statul african trebuia sa cumpere 34 MiG-29. Algerienii au argumentat prin „calitatea inferioara” iar cele 15 avioane deja date, au fost trimise inapoi in Rusia. Ivanov a spus ca ministerul Apararii va plati 690 de milioane de dolari pentru avioanele produse prin contractul algerian. Primul ministru Vladimir Putin spusese miercuri ca a semnat o rezolutie prin care a alocat 417 milioane de dolari in fonduri pentru ca MiG sa faca o majorare de capital. „Aceste masuri ne vor permite sa integram MiG in Russian United Aircraft Corporation (Corporatia Aviatica Rusa) fara a face UAC sa poarte povara datoriilor MiG” a spus Ivanov.

MiG este binecunoscuta pentru MiG 29 dar si pentru cea mai recenta serie MiG- 35 Fulcrum- F Fighter, care este un concurent cu Eurofighter Typhoon, F/A-18E/F Super Hornet, Dassault Rafale, JAS 39 Gripen si F-16 Falcon in licitatia pentru cele 126 de avioane multirol ce vor fi cumparate in viitorul apropiat de India.

Rusia are in plan sa isi creasca exporturile de arme cu 6% in 2009, pana la 8,5 miliarde de dolari, fata de 8 miliarde in 2008, desi este criza. Rusia si-a dublat exporturile din 2000 pana in 2007 aceste operatiuni, pana la 7 miliarde de dolari, ajungand al doilea exportator mondial, dupa SUA. Statele-cheie unde tehnologiile ruse sunt vandute sunt China, India, Algeria, Venezuela, Iran, Malaiezia si Serbia. Cele mai populare arme cumparate din Rusia sunt avioanele Suhoi si MiG, dar [i nave de razboi, elocoptere sau tancuri.

Dar nu numai banii sunt tinta Rusiei, ci si intimidarea. Sergei Ivanoi dadea bice in 26 ianuarie Roscosmos sa faca mai multe teste si sa inceapa productia Bulava, o racheta balistica intercontinentala ce se poate lansa de pe submarine. Ultimul test cu Bulava in rol principal a fost o tentativa nereusita de a lansa racheta sub nivelul marii de pe submarinul Dmitry Donskoy. Testul a avut loc de Colindete, pe 23 decembrie in Marea Alba si a fost al cincilea esec in 10 incercari. Ivanov a spus ca se vor face teste pana cand sistemul va fi adoptat de Fortele Armate. Teoretic, Bulava trebuie sa intre in dotare in acest an, totusi mai multe teste trebuie efectuate pana la a se lua o decizie finala, zice Ria Novosti.

Racheta Bulava (Ss-NX-30) cara pana la 10 focoase nucleare si are o raza de 8.000 de kilometri. Este proiectata a fi purtata de submarinele nucleare Borey-class Project 955. Putin a calificat sistemul drept o comopnenta cheie a fortelor nucleare ruse.

Tarom se extinde desi pierde pasageri

TICHIE DE MARGARITAR- Pe timp de criza Tarom isi mareste flota cu 10 avioane, desi numarul de pasageri si gradul de ocupare au scazut fata de 2007 iar situatia nu arata semne de imbunatatire. Compania vrea sa cheltuiasca 278 de milioane de dolari pe noi avioane. In actualele conditii, compania romaneasca ar putea ajunge pe mana rusilor de la Aeroflot, care vor sa preia cat mai multi operatori europeni, dupa maghiara Malev, rusii participand si la licitatia pentru Czech Airlines. Asta dupa ce s-au retras din cursa pentru Alitalia in vreme ce S7, o companie de stat rusa si necunoscuta pierzand recent cursa pentru Austrian Airlines in fata Lufthansa.  

In timp ce foarte multi dintre contracandidatii europeni au pierderi din cauza supra-extinderii si a scaderii gradului de ocupare, Tarom paseste pe acelasi drum, avand in plan sa isi mareasca flota cu inca 11 avioane in 2009, dupa ce acum doua saptamani a mai receptionat un Boeing 737-800 inchiriat pe o perioada de cinci ani.

Oficialii companiei declarau in toamna anului trecut ca Tarom are programate si achizitiile a 2 aeronave ATR 72-500, in vreme ce fostul ministru Orban spunea ca se cumpara, de fapt, zece si de alte tipuri. „Tarom va achizitiona, anul viitor (2009- nr), patru aeronave Airbus, patru Boeing si doua aparate ATR”, declara Ludovic Orban in data de 30 septembrie, la doua saptamani dupa colapsul Lehman Brothers si dezastrele de la AIG si Merrill Lynch. „Suntem in faza de achizitie pentru anul viitor a patru Airbus-uri, patru Boeing-uri si doua ATR-uri, determinata de previziunile ritmului de crestere a traficului de pasageri”, spunea Orban. Tarom motiva decizia de inchiriere ale celor 3 Boeing 737-800 si de cumparare a celor doua ATR -uri pe fondul cresterii substantiale a numarului de pasageri transportati. Compania vrea sa treaca prin criza majorandu-si flota pana la 30 de noi avioane pana in 2012.

„Avem un proiect de evaluare a flotei existente, pentru ca avem niste avioane vechi care consuma cu 27% mai mult combustibil decât cele din noua generatie. Este vorba de patru aparate Boeing 737-300 si sapte ATR 42. Le-a venit si lor rândul sa fie inlocuite”, a spus si Ruxandra Brutaru, noul director general al Tarom. Ea a precizat ca un aparat de tip Boeing 737-300 nou costa intre 38 si 42 milioane dolari, in timp ce un ATR nou costa in jur de 18 milioane dolari. Ceea ce inseamna ca Tarom vrea sa cheltuie 278 de milioane de dolari, plus dobanzile aferente.


Scaderi pe linie
Tarom face „economii” de criza prin marirea flotei, pe baza unor prognoze care arata cresteri pe aceste segmente, in ciuda unor rezultate recente care arata contrariul. Potrivit datelor Asociatiei Companiilor Aeriene Europene (AEA), operatorul roman a avut in perioada ianuarie- octombrie un grad de ocupare de 63,3%, in scadere cu 5,6 puncte procentuale fata de intervalul similar din 2007, conform Mediafax. Raportat la numarul de pasageri, Tarom se claseaza pe locul 24 intre cei 32 de operatori europeni inclusi in statistica. in luna octombrie Tarom a transportat 151.200 de pasageri, in scadere cu 5,6% fata de aceeasi luna a anului trecut, iar gradul de ocupare a fost de 58%, mai mic cu 8,2 puncte.

Mai mult, compania opereaza sub media europeana, care indica un grad de ocupare de 76,5%. {i rata de scadere este mai mica la nivel european fata de cea a Tarom, respectiv de 1,4 puncte procentuale, fata de 5,6 puncte la operatorul roman. Conform datelor AEA, date publicitatii in 23 ianuarie, gradul de ocupare al Tarom in noiembrie a ajuns la doar 52%.

Rusia vaneaza transportatori aerieni
Extinderea si datoriile Tarom ar trebui sa dea de gandit guvernantilor nostri, pentru ca situatia financiara a Tarom va impinge in curand compania romaneasca la cautarea unui partener extern pentru a evita falimentul. Nu de alta dar pe 2008, Tarom sigur e pe pierdere...
Plus ca statul rus vaneaza preluarea de mai multe luni preluarea de transporatori aerieni din Europa. Aeroflot vrea sa cumpere Czech Airlines si a participat la licitatia pentru Alitalia, mai putin cunoscuta a S7 a vrut sa achizitioneze Austrian Airlines, si, nu in ultimul rand banca rusa de investitii VEB a preluat compania maghiara nationala Malev.
Gigantul rus Aeroflot are nevoie de o companie europeana, reprezentantii sai declarand despre recent achizitionata Malev ca va fi „un partener strategic”.

Vneshekonombank (VEB) va deveni proprietarul Malev in cateva zile, potrivit oficialilor sai, aceasta fiind cea de-a doua achizitie in strainatate in decursul acestei luni, potrivit The Moscow Times. Conform sursei citate, Aeroflot ar putea conduce compania maghiara.
Intelegerea privind Malev a sosit in data de 24 ianuarie, dupa ce Boris Abramovich, principalul actionar al Malev nu a reusit sa returneze banii pe care ii imprumutase de la VEB in februarie 2007 pentru a cumpara 49% din titlurile transportatorului ungar. VEB este unul dintre principalii creditori ai Malev, aceasta din urma luand un imprumut de 39 de milioane de dolari pentru a-si finanta cheltuielile si imbunatati lichiditatile. Conform Kommersant, Abramovich s-a imprumutat de 102 milioane de dolari de la VEB pentru a cumpara actiunile Malev, cu care a si garantat imprumutul.

Viktor Zubkov a spus ca Malev va fi un „partener strategic” al Aeroflot, in timp ce Irina Dannenberg, o purtatoare de cuvant a companiei ruse preciand ca Aeroflot „ar putea participa la managementul companiei”. VEB a mai achizitionat in aceasta luna Prominvestbank, a 6-a banca ucrainiana, pentru 150 de milioane de dolari si vrea sa pompeze alti 700 de milioane de dolari in aceasta.

Inglodati in datorii
Aeroflot a licitat in 2007 pentru Alitalia, dar s-a retras din cursa din lipsa informatiilor despre companie si datoriile acesteia. Aeroflot participa acum si la privatizarea a 92% din Czech Airlines (CSA). Reprezentantii gigantului rus au spus ca oferta va fi depusa impreuna cu un partener financiar. Yelena Sakhnova, analist la VTB Capital evalueaza compania CSA la 800 de milioane de dolari, astfel ca 92%, Aeroflot ar fi 735 de milioane de dolari. Totusi, pretul va fi mult mai mic deoarece CSA are datorii.

Oleg Panteleyev, editor sef la Aviaport.ru spune, citat de Ria Novosti, ca CSA este cel mai valoros activ pe care Aeroflot l-a dorit vreodata datorita bunei pozitii in Estul Europei. Moscow Times precizeaza ca trecerea Malev sub proprietatea VEB „ar putea aduce sinergii Aeroflot” daca aceasta va castiga pachetul oferit la mezat de cehi.
Celalalt transportatoru rus de stat, S7, a licitat acum o luna pentru Austrian Airlines, dar austriecii au incredintat compania catre Lufthansa. Aeroflot are datorii de 608 milioane de dolari, iar S7 alte 411 milioane de dolari, potrivit datelor Uralsib Financial Corp.

Deci cam cand sa ne asteptam ca Tarom sa ajunga pe mana rusilor?

Voi, astia cu gura mare, CIOCU’ MIC!

Rusia se foloseste de minoritatile sale din statele europene pentru a destabiliza micile democratii abia infiripate. Serviciile sale secrete se amesteca in viata mai multor state, le provoaca probleme prin manipulari, ca mai apoi sa aiba cu ce replice Uniunii Europene cand aceasta critica Rusia despre drepturile omului la ea acasa.

Exemplu.  Se ia un presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. El s-a declarat, vineri, ingrijorat de recenta asasinare a unor ziaristi si militanti rusi pentru drepturile omului, insa premierul rus, Vladimir Putin, i-a replicat recomandand ca UE sa se ocupe de incalcarea drepturilor in Europa, relateaza AFP.
„In randurile opiniei publice europene, exista o anumita ingrijorare in urma evenimentelor recente din Rusia, in legatura cu moartea unor ziaristi si militanti pentru drepturile omului”, a declarat Barroso, la incheierea unei intrevederi avute la Moscova cu Putin.
El s-a referit in principal la asasinarea, la 19 ianuarie, a avocatului Stanislav Markelov, specializat in domeniul crimelor comise in Cecenia, si a ziaristei Anastasia Baburova, de la bisaptamanalul Novaia Gazeta.
Barroso a adaugat ca discutat si cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, despre probleme legate de respectarea principiilor statului de drept in Rusia.

Putin a raspuns insa cerand UE sa se ocupe de incalcarile drepturilor omului in Europa, apreciind ca problemele ruse si europene in acest domeniu nu trebuie tratate separat. "Nu suntem multumiti de felul in care este tratata problema minoritatilor rusofone in tarile baltice. Stim ca exista incalcari ale drepturilor imigrantilor in tarile Europei. Cunoastem starea sistemelor penitenciare din unele tari europene. Si noi avem astfel de probleme", a spus el. "Speram ca aceste probleme din Europa si Rusia vor fi discutate ca un ansamblu", a adaugat Putin.

Ca sa vedem ce e cu statele baltice, sa-l auzim pe Jaanus Rahumagi, presedintele comisiei pentru servicii secrete din Parlamentul eston. El a declarat marti ca ambitiile Rusiei de a reveni in fosta zona de influenta a URSS constituie o amenintare pentru independenta Estoniei, spune tot AFP.
„Situatia in care se afla Estonia la sfarsitul acestui deceniu ii ameninta independenta. Mijloacele folosite de Rusia pentru a-si atinge obiectivele din ceea ce se cheama 'apropiata sa vecinatate' sunt mai profesioniste si mai diversificate decat in urma cu zece ani”, a spus el.
„Daca urmarim cum se comporta acum Rusia, putem vedea clar ca Estonia nu este singura care se afla in cercul tarilor in care Rusia vrea sa-si sporeasca influenta”, a subliniat oficialul.
„Insa atitudinea Kremlinului fata de Estonia seamana si mai mult cu un ultimatum lansat in calitate de 'proprietar si stapan'”, a mai declarat Rahumagi.

Fosta republica sovietica, Estonia si-a redobandit independenta in 1991 si de atunci relatiile sale cu Rusia sunt dificile. Ele au devenit si mai tensionate in aprile 2007, cand s-au inregistrat ciocniri intre fortele estone si membrii minoritatii ruse, ce constituie un sfert dintre cei 1,3 milioane de locuitori ai Estoniei, tara care a aderat la NATO si UE in 2004.

Cum intra serviciile secreta in scena. Pai, in Estonia a izbucnit in toamna anului trecut unul dintre cele mai mari scandaluri de spionaj din ultimele decenii. Contrasponajul a arestat unul din responsabilii de care ani de zile a depins integritatea secretului de stat. Fostul sef al serviciului de securitate al Ministerului Apararii, Gherman Simm, este acuzat de transmiterea de informatii secrete catre Rusia, informatii ce tin de cooperarea Estoniei cu UE si NATO. Accesul lui Simm la informatiile secrete NATO era nelimitat, motiv pentru care prejudiciul pe care l-ar fi adus ar fi fost unul „considerabil”.

Comentand cazul lui Simm, un alt politician eston, europarlamentarul Tunne Kelam, declara anul trecut ca tactica Rusiei este „de a-si extinde influenta in toate statele membre UE, pentru a recastiga controlul asupra fostelor republici sovietice si pentru a slabi UE".
„Cum Rusia pare a dispune de resurse nelimitate in acest moment, impresia mea este ca a lansat o campanie masiva de a influenta in plan intern statele membre, abordand oficiali inalti, oferindu-le si chiar platindu-le bani”, a explicat europarlamentarul eston Tunne Kelam, in varsta de 72 ani, care este o figura prominenta a disidentei estone din era sovietica si un critic deschis al politicilor lui Vladimir Putin.


In acest context, mai e vreun dubiu de ce o europarlamentara frantuzoaica cere ca Rusia sa intre la Nabucco? Avand in vedere ca statele-cheie ale Uniunii Europene, Germania, Franta si Italia isi exprima dubii fata de nevoia de a construi Nabucco, a avertizat Andrew Monaghan, un cercetator al NATO Defense College din Roma. Germanii de la E.ON realizeaza gazoductul Nord Stream pe sub Marea Baltica, italienii de la Eni contruiesc South Stream alaturi de Gazprom. Din Franta, grupul petrolier Total dezvolta zacamantul de la Shtockman din Arctica alaturi de rusi, Gaz de France Suez va exploata un zacamnt din Marea Caspica in timp ce Electricite de France are proiecte comune in domeniul electricităţii cu companii de stat ruse. Dar ce se intampla cu statele „neprietene”? Pai de exemplu cu Marea Britanie: Shell a fost fortata sa predea actiunile la Sahalin 2, TNK BP a fost zguduita de scandaluri si „controale” ale autoritatilor pana a vandut un zacamant de gaz Gazpromului si a cedat controlul catre magnatii rusi apropiati de Kremlin, Rusia refuza sa-l predea pe criminalul lui Litvinenko, iar bombardierele ruse au facut niste zboruri de intimidare prin Marea Nordului. Sa (s)forati bine!

Varul lui Bush ia caimacul de pe mormantul Lehman Brothers

CHILIPIR- George Walker, un var de-al fostului presedinte american George Bush Jr, este unul dintre principalii profitori ai falimentului Lehman Brothers dupa ce a cumparat la pret de chilipir principalul activ al bancii lasate sa moara de administratia republicana.

Autoritatile americane au respins de trei ori ajutorul desi Richard Fuld, boss-ul Lehman avertizase ca picajul ar aduce un „armaghedon financiar”. Si totusi autoritatile au lasat inevitabilul sa se produca.
In data de 4 decembrie grupul format din George Walker si restul de manageri de la compania Neuberger Berman Management, cea mai valoroasa din portofoliul Lehman a fost declarat castigator pentru a cumpara toate afacerile de management de active de la Lehman, inclusiv ... Neuberger Berman pentru 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg. Si totusi suma pentru care activele au fost adjudecate este mult sub evaluarea de 7 miliarde de dolari facuta in luna august de analistii Sanford & Bernstein.

Schema este simpla: administratia Bush jr n-a salvat Lehman, iar managerii Neuberger impreuna cu varul Walker, care se intampla sa fie chiar director in cadrul Lehman, au cumparat cel mai valoros activ al bancii de investitii falimentare.
Oferta a fost preferata in fata celei de 2,15 miliarde de dolari propusa recent de companiile de investitii Bain Capital LLC and Hellman & Friedman LLC. Ba mai mult, tranzactia nu s-a efectuat nici macar pe bani, managerii urmand sa plateasca 813,8 milioane de dolari in actiuni preferentiale plus actiuni comune.

Tertipuri administrative
Fuld a pus unitatea de manangement a activelor la vanzare inca din luna august intr-un efort disperat de a face rost de bani pentru a evita falimentul. La acel moment mai multe companii gigant de investitii in companii nelistate, precum Blackstone Group LP si KKR & Co LP au pus ochii pe Neuberger Berman dar niciuna nu a inaintat vreo oferta, sperand la o achizitie mult mai ieftina dupa faliment. De asemenea, Carlyle Group a dorit sa faca o oferta impreuna cu Jeffrey Lane, fost director executiv al Neuberger dupa ce propunerea facuta de Bain si Hellman a fost aprobata. Totusi Carlyle si Lane au decis sa nu faca pasul decisiv inainte de termenul limita de 1 decembrie, care a fost extins de doua ori. Bain si Hellman au avut afacerea in mana dar si dreptul de a nu semna afacerea daca indicele S&P ar fi avut o medie de inchidere sub 902 puncte timp de 10 zile inainte ca afacerea sa fie parafata. Iar Indicele S&P a inchis la 816,2 pe 1 decembrie.

Varul varului sau...
Jim Fogarty, actualul director executiv al Lehman si administrator impreuna cu lichidatorul Alvarez& Marshal a acordat, insa unitatea catre varul presedintelui Bush jr.
Pe langa Neuberger, grupul de manageri va mai prelua si alte active de management. Toate aceste companii se vor unifica sub numele Neuberger Berman Investment, iar consortiul de directori va detine 51% din companie, in vreme ce restul de 49% din actiuni vor ajunge la falimentara Lehman. Fogarty a precizat ca pachetul minoritar va fi redistribuit catre creditorii bancii de investitii. „Valorile in general (ale actiunilor- nr) sunt la un nivel minim in toata lumea. Am ales (aceasta oferta- nr) drept raspunsul preferat pentru ca noi credem ca va valora foarte multi bani in timp” a spus Fogarty.

Lehman a cumparat Neuberger Berman in 2003 pentru 3,2 miliarde de dolari pentru a-si extinde afacerile din domeniu pe care apoi le-a integrat intr-o singura divizie. Pana acum Lehman si-a vandut operatiunile din America de Nord catre englezii de la Barclays iar pe cele din Asia, Orientul Mijlociu si Europa catre japonezii de la Nomura. Vanzarea diviziei de investitii trebuie insa aprobata la tribunal de judecatorul James Peck. |nfatisarea este programata pentru 22 decembrie.

Ce a cumparat Walker
George Walker, varul de 39 de ani al presedintelui Bush va fi directorul executiv al noii companii. El ar fi fost director si in cazul in care consortiul dintre Bainsi Hellman ar fi castigat licitatia. Walker a pus mana pe o companie care aveasub adminstrare active de 160 de miliarde de dolari la 30 noiembrie si care include Neuberger Berman, divizia de management al banilor care isi trage radacinile in 1939. De asemenea, include fostul grup al Lehman de investitii in fonduri, ca si unitatea de managementul activelor, inclusiv cele cu venit fix (financiare indeobste) precum si cele care investesc in marfuri (petrol, metale, cereale, materii prime). Rezolutia ar putea da confort clientilor Neuberger, ai caror bani sau active sunt administrate de companie.

Chestionat de Congresul american in data de 7 octombrie de ce Guvernul american a salvat alte institutii financiare aflate in situatii dezastruoase iar pe Lehman nu, directorul general Richard Fuld a spus: „Pana in ziua in care ma vor pune in pamant ma voi intreba. Nu stiu de ce noi am fost singurii (lasati sa falimentam- nr)”.