Occidentul mai face un pas inapoi in fata Rusiei

Faptul ca Uniunea Europeana n-a reusit sa aduca o pozitie comuna dura impotriva Rusiei la summitul de luni deja isi arata efectele. Printre cei mai virulenti critici ai Rusiei, dupa statele Baltice si Polonia se afla Marea Britanie, care prin vocea premierului sau Gordon Brown avertiza asupra faptului ca Rusia isi poate folosi arma energetica. Cum actul final a fost unul mai plapand fata de cum se intentiona, chiar daca s-au suspendat negocierile pentru un parteneriat strategic cu Rusia, acesta isi arata deja efectele. Cum Marea Britanie a pierdut la masa verde, British Petroleum a cedat in fata celor patru miliardari rusi si iar Robert Dudley, directorul general executiv al TNK- BP, va fi indepartat de la inceputul lui 2009. Locul sau va fi luat de un manager rus ales de BP cu aprobarea in unanimitate a consiliului de administratie. Adica a miliardarilor rusi. Ba mai mult, s-a convenit emiterea a 20% ce vor fi vindute printr-o oferta publica initiala, dar care este „un subiect ce necesita consimtamantul autoritatilor ruse”. Asta nu inseamna decat ca BP isi va diminua participatia iar cei patru miliardari si noii actionari vor avea majoritatea de vot si vor conduce compania. La momentul asta BP detine 50% iar cei patru miliardari, adunati in AAR au 50%. TNK- BP aconteaza un sfert din totalul productiei si rezervelor detinute de BP in lume si este cel mai mare al doilea exportator de petrol din lume. Si pe 2007 a facut un nimic de profit de 5,7 miliarde de dolari.

Asta e o infrangere de genul „dinte pentru dinte”. Caci Marea Britanie i-a dat azil politic miliardarului Boris Berezovski, care acum l-a dat in judecata pe Roman Abramovich pentru 3,5 miliarde de dolari pe motiv ca a fost fortat sa isi vanda actiunile la Sibneft si alte afaceri sub valoarea lor normala.

Oligarhii Mikhail Fridman, German Khan, Viktor Vekselberg si Len Blavatnik au cerut de mai mult timp indepartarea lui Dudley, numit in 2003, deoarece ar fi avantajat mai mult BP decat pe ei. Acum s-a convenit marirea numarului de directori la 11, din care cate 4 de fiecare parte si 3 independenti, fata de 5-5 cat sunt acum. Dudley a parasit Rusia dupa ce permisul de munca i-a expirat iar unul cate unul directorii companiei au inceput sa demisioneze mai ales dupa ce autoritatile ruse au descins in mai multe randuri pentru „investigatii”. Anul trecut Shell a vandut participatia sa in proiectul Shalin, de 22 miliarde de dolari catre Gazprom dupa imense presiuni. Yukos, controlata de Mikhail Khodorkhovski, a dat faliment dupa ce statul a cerut taxe suplimentare de 30 de miliarde de dolari in urma unei „investigatii” care a aratat ca Khodorkhovski ar fi fraudat statul rus. Acum, fostul miliardar executa o pedeapsa de 8 ani in Siberia. Rosneft, condusa de Igor Sechin, actual vicepremier rus a preluat principalele active ale Yukos.

„Ne bucuram ca situatia s fost rezolvata iar participantii au ajuns la un acord fara interventia altor parti, inclusiv guvernul” a ranjit Sechin in comunicatul AAR. Actiunile companiei de pe bursa moscovita au urcat cu 11% dupa anunt. Circa 5% din actiunile holdingului se tranzationeaza pe piata de capital, iar 95% din intreg holdingul este detinut de acest joint-venture. Din cauza conflictului si riscului, obligatiunile TNK- BP pentru 1,1 miliarde de dolari pe 10 ani au crescut de la 7,875% la 9,05%, ajungand luna asta in maximul tensiunilor si la 9,51%. Miliardarii vor ca TNK- BP sa se extinda in Polonia, Germania, Irak, dar pana acum BP a convenit doar pentru extindere in Venezuela. Acum vor si in Turkmenistan, ba chiar sa concureze cu BP in statele din Asia Centrala care plutesc peste un ocean de petrol.

Cum Occidentul se dovedeste, ba vulnerabil economic, ba incapabil de o reactie comuna dura, acum multa lume a inceput sa intinda coarda. Rusii cumpara Vestul bucatica cu bucatica. Severstal, un gigant rus al otelului a cumparat un producator din Kazahstan cu rezerve descoperite de 20 de tone metrice si rezerve potentiale de alte 40 de tone metrice de aur. Si a mai platit un mizilic de 1,35 miliarde dolari pentru doua companii din SUA, WCI Steel si Esmark Inc. Severstal nu a avut „decat” 1,94 miliarde de dolari profit net in primele sase luni, produce anual 17,5 milioane de tone de otel si are venituri anuale de 15,2 miliarde de dolari.

Apoi Transnistria a organizat ieri o parada militara, cerand Kremlinului sa recunoasca independenta sa. Dar nu mai prezinta niciun interes pentru Rusia, deoarece Gazprom deja detine 50% plus o actiune din Moldovagaz. Guvernul de la Chisinau mai detine si el 35,33%, guvernul transnistrean are 13,44% iar 1,22% din companie e in maini private printre 1.705 actionari. Dar bascalia situatiei vine dupa ce doua ferme estoniene s-au declarat „republica sovietica” si au cerut Moscovei recunoasterea lor.
Mai mult, lipsa de vigurozitate a Occidentului a determinat umflarea in pene a Coreei de Nord care a anuntat ca isi reia programul nuclear...

Razboiul cu Iranul aproape ce se cere aproape singur. Chiar daca Dick Cheney a dat asigurari in cursul turneului sau din Caucaz ca SUA raman in zona. Doar ca a ajuns prea tarziu. Faptul ca UE n-a angajat sanctiuni pentru Rusia a fost calificat drept un „succes” diplomatic pentru diplomatia rusa in toata presa din acest stat. Impresia lasata de Rusia este ca oricand poate controla traseele energetice din Georgia. Iar acum exista mai multe conducte si proiecte ce trec pe acolo. Pe langa oleoductul Baku- Tbilisi- Ceyhan, al BP, prin Georgia trec traseele de aprovizionare cu petrol ce duc titeiul azer al pana la terminalele georgiene de pe malul marii. Iar caile ferate azere au fost bombardate de Rusia in razboiul cu Georgia, obligand SOCAR sa isi sisteze transporturile de petrol pana la Batumi. BP a fost si el obligat sa opreasca conducta ce duce petrol azer din Baku in portul georgian Supsa. Iar aviatia rusa a bombardat tinte aflate milimetric de conducta Baku- Tbilisi- Ceyhan, pe unde se pompeaza zilnic 850.000 de barili de petrol. Cum zona e acum zona de conflict iar violentele pot reizbucni foarte repede, bancile cu greu vor acorda finantare pentru cele 7,9 miliarde de euro cat au nevoie cei 6 actionari ai Nabucco, o sarcina oricum complicata in contextul actualei crize financiare mondiale.

Planurile BP de a extinde oleoductul spre Ceyhan sunt la fel de in pericol. Sau conducta Turcia-Grecia-Italia, care desi are gata din 2007 tronsonul pana in Grecia, lucrarile trebuie incepute in 2009 la sectiunea Grecia- Italia.Oricum Georgia e ultimul pas in calea barajului facut de Rusia pentru ca gazul caspic sa ajunga in Europa. Iranul e izolat pe motiv de centrala nucleara construit de Atomstroiexport, statele din Asia Centrala fac conducta cu Rusia, iar in Armenia infrastructura gaziera e detinuta de Gazprom. Inchiderea Georgiei printr-o eventuala "revolta" populara in urma careia sa se instaureze un regim prietenos Moscovei e usor de facut cad tara e sub ocupatia "fortelor de mentinere a pacii" ruse. NUmai ca asta n-o sa fie acceptata de americani.

Dar poate cineva lovi Rusia cu adevarat intr-o lume in care e o nevoie crescanda de resurse iar Rusia are resurse cat doua continente? Scaderile bursei din Moscova, ajunsa la minimul ultimilor doi ani pe fondul plecarii fondurilor straine de investitii abia au zgariat miliardarii rusi. Dar unii din ei au afaceri multe in Vest. Berezovski cere blocarea bunurilor din Occident ale magnatilor favoriti ai lui Putin: Abramovich si Deripaska. Cum spuneam, Rusia cumpara Occidentul pe bucati. Oleg Deripaska, de 40 de ani, are o avere de 28 miliarde de dolari. Compania sa, Basic Elements, care a avut 27 de miliarde de doalri venituri anul trecut a investit in Magna, o companie auto canadiana ce face componente auto, a cumparat mari portii de actiuni in doua companii de constructii din Austria si Germania, si a devenit un investitor major in Muntenegru. Si, bineinteles detine Rusal, cel mai mare producator de aluminiu din lume.
Roman Abramovich, de 42 de ani, are o avere de 23 miliarde de dolari si detine clubul Chelsea si are proprietati in toata lumea. Si detine Evraz Steel, unul din cei mai mari producatori de otel ai lumii.

Modelul de succes al Rusiei capata contur. Medvedev a facut din Gazprom a treia companie din lume ca si capitalizare, cu o valoare in jur de 300 miliarde de dolari. Si a devenit presedintele Rusiei. Igor Sechin este vicepremier si conduce Rosneft, compania de stat rusa ce a inghitit Yukosul de 28 de miliarde de dolari al lui Khodorkhovski si a devenit cel mai mare producator rus. Dar se poate mai mult? Sigur ca se poate, Rimera, firma fiului ministrului Industriei, Viktor Khristenko va controla pana la finele acestei luni Izhneftemash, una din cele mai mari companii ce produc echipamente de productie pentru industria petrolului si cu o capitalizare cat toata bursa romaneasca (fara Erste), de 9,5 miliarde de dolari. Oare se mai poate? Normal, caci Abramovich tocmai ce fu guvernator al regiunii Ciukotska. Si bineinteles, si-a vandut actiunile detinute la compania Sibneft in 2005 pentru un nimic de 13 miliarde de dolari catre ... Gazpromul condus atunci de Medvedev.

Deocamdata lui Deripaska i s-a anulat viza catre SUA pe motivul ingrijorarilor asupra practicilor sale de afaceri. Ba chiar David Cameron, liderul Partidului Conservator din Marea Britanie a cerut o revizuire a politicii tarii de acordare a vizelor fata de elita rusa. Adica fata de oligarhi. Numai ca e putin probabil sa se intample. Dar simpla enumerare a posibilitatii in gura mare arata ca oligarhii rusi sunt luati la ochi. Si pana la urma de ce sa fie urmariti de UE si SUA afaceristii rusi? Ca doar in Vest vuiesc scandalurile de coruptie la ABB, Siemens, Alstom iar de curand un apropiat al vicelui american Dick Chenney a pledat „vinovat” pentru mituirea unui oficial nigerian intr-un proces de coruptie in care e implicat gigantul american Halliburton. Acum Albert „Jack” Stanley are spectul unei pedepse de 7 ani dupa ce a primit 10,8 milioane dolari pentru „intermediere”. Iar guvernul nigerian s-a reorientat spre Gazprom, cu care a semnat un memorandum pentru explorare, productie, transport si recuperare a gazelor la rafinare. Tot spre partenerii rusi s-a reorientat si Gaz de France. Dupa ce petrolistii de la Total dezvolta impreuna cu rusii zacamantul de la Shtockhman, Gaz de France a semnat cu Lukoil si Socar pentru o portie de 15% dintr-un proiect caspic. Lukoil va avea 65%, iar Socar 20%. Rezerve: 800 de milioane de barili de tiei si rezerve de 50 de miliarde de metri cubi de gaz. O nimica toata...