Spaimele Rusiei vin din invidia pe Occident

Atitudinea actuala a Rusiei fata de Occident este istorica. Cel mai pregnant de la finele celui de-al doilea razboi mondial. Vrea sa fie luata in seama cand se hotarasc lucruri si e invidioasa. Chiar daca e rupta-n fund si fara nimic. E un fel de cocalarie de stat.

Chiar daca a avut numeroase victime in cel de-al doilea razboi mondial, in SUA nu s-a purtat picior de razboi. Economia duduia. In Rusia nu. Americanii aveau bomba nucleara, ei nu. S-a creat proto-uniunea Europeana prin planul Marshall, economiile au inceput sa se dezvolte. Occidentalii aveau “soft power”: muzica, influenta, cultura, companii. Ei aveau revolutii si oprimare: in 1956 in Ungaria, in 1968 in Cehoslovacia, in 1981 in Polonia, in 1987 la Brasov in Romania. URSS s-a inarmat pana sa cada. Criza Berlinului in 1961 si criza Cubaneza din 1962 au invatat-o ca, din moment ce anihilarea e posibila la fel pentru toti, trebuie sa se dezvolte si industrial. Dar era prea tarziu.

Cand Rusia pune acum accentul pe Tratatul de Neproliferare Nucleara, vrea sa boxeze la o categorie mai mare decat ii permite greutatea. Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice Ofensive din 2002 stabileste ca pana la 31 decembrie 2012, numarul de rachete nucleare ale Rusiei sa scada undeva intre 1700 si 2200. Or, expertii spun ca la acea data Rusia va avea sub 1000, pentru ca restul depasesc data de garantie. “Fortele aeriene rusesti se pare ca nu dispun de mai mult de 20 de avioane care sa nu aiba inca 5 ani de la producerea lor. Nevoia de a inlocui aeronave invechite si depasite moral dupa anul 2009 se ridica la 3200 de avioane si 1500 de elicoptere” arata Michael Sturmer in “Putin si noua Rusie”. In 1999 in Cecenia, din 1,5 milioane de oameni armata, Rusia a putut sa mobilizeze doar 55.000 de soldati. De la batalia de la Tsushima din 1905 pana la dezastrul submarinului Kursk, starea Marinei arata ca pe apa, SUA e de necontestat.

Rusia mereu s-a considerat un outsider si din aceasta cauza a acumulat frustrari. Cand exporta comunismul, il exporta impotriva capitalismului Occidental. Cand se ia dupa moda, standardul e Italia, la parfumuri e Franta, la noblete e Marea Britanie, la industrie Germania. De aceea, acum pluseaza la ce stie mai bine (energie), in acelasi timp configurandu-si industria asemanator cu statele cu adevarat dezvoltate. “Statul doreste sa aiba un control total asupra sectoarelor strategice, cum ar fi constructia navala (United Shipbuilders), industria constructoare de aeronave (United Aircraft Holdings), a tehnologiei nucleare (Rosatom) si a nano-tehnologiei (Rosnanotech)” mai zice Sturmer. “Rusia, cu toti petrodolarii sai, are o imensa nevoie de importuri tehnologice din Europa si din Statele Unite. De la constructia de autostrazi la cea de cladiri, de la retele electrice la telecomunicatii de cea mai mare rapiditate, Rusia este cu mult in urma necesitatilor si a posibilitatilor sale- dar si a asteptarilor populatiei”.

La Davos, in 2007, Dmitri Medvedeva subliniat pericolul unei dependente unidimensionale a Rusiei de preturile hidrocarburilor. El a mai criticat si calamitatea coruptiei endemice din tara. “Ce e bun pentru Gazprom e bun si pentru Rusia” spune o vorba rusa. Criza e dezastru pentru Gazprom.
Acum, dupa falimentul Lehman vedem o Rusie dezolata. Scufundarea bancii de investitii a dus la inghetul imprumuturilor interbancare, ceea ce s-a transformat in dobanzi mari pentru companii si oameni. Nu s-au mai luat credite, oamenii n-au mai luat masini. Deci nu mai au nevoie asa multa de benzina. Deci Rosneft, Lukoil, Surgut, TNK BP si-au evaporat castigurile.
Concomitent, s-au oprit fabrici auto si combinate siderurgice si metalurgice care produceau in principal pentru auto si constructii. Deja acum au spus pa- pa si combinatele siderurgice ruse. Apoi, iarna a fost destul de blanda si in plus criza gazului intre Rusia si Ucraina a lasat Europa cam o luna fara aurul albastru. Alta sursa de venituri s-a dus. Gazprom pierde, Transneft pierde. Centralele europene au ars pacura. Si au descoperit ca e mai ieftina iar poluarea nu mai e o problema atata timp cat s-au inchis atatea industrii.

In cartea lui Sturmer, Putin repeta obsesiv, ca Rusia e bantuita de 3 spaime.
1- Barilul. Putin se teme ca pretul va cobora va cobora iar la 10 dolari, la fel ca in 1985, ceea ce ar falimenta tara. O data, in 1997-1998 chiar a coborat, dupa ce tigrii asiatici au racit un pic. Putina modificare a echilibrului cererii si ofertei au aruncat tara in criza.

2- Demografia. Acum Rusia are 142 de milioane de suflete, fata de 147 in 2000. In 20 de ani, prognozele citate arata ca Rusia va cobora la 102 milioane de oameni. In 3 generatii, cei 20 de milioane de musulmani de acum vor deveni predominanti. Deja de aici mai sunt 2 probleme. Sturmer are o vorba despre spaima generalilor rusi referitoare la Orientul Indepartat. Vorbind despre China, rusii nu inceteaza sa isi arate frica: “De o parte a granitei nicio resursa si o populatie imensa, de cealalta parte resurse imense si niciun om”. Zvonurile spun ca 5 milioane de chinezi s-au asezat in Siberia, cam tot atat cati rusi sunt…Cealalta frica este legata de musulmanii din sud. Tatarstanul lui Mintimer Saimiev produce 18% din petrolul rus. Deja situatia incepe sa scape de sub control. In Extremul Orient, la introducerea de noi taxe pentru importurile de masini, populatiile de origine mongola s-au revoltat. Putin are nevoie de petrol moderat scump pentru a multumi populatia si pentru a controla islamul.

3- Tehnologia. Rusia are nevoie de industrie de ultima generatie. Cea mai mare binecuvantare a sa, resursele, este si cel mai mare blestem. Pentru ca nu da imbold la dezvoltare. Europa are nevoie de resursele ruse, Rusia are nevoie de tehnologia Occidentala. Nu produce nimic de renume din industria bunurilor de consum care sa fie asociat cu Rusia: nu televizoare, nu computere, nu masini, nu vapoare, nu unelte hi tech. Rusia trebuie sa se diversifice, altfel ramane captiva propriilor bogatii. Putin spunea ca Rusia vrea un baril de 50 de dolari. Maximul ar putea fi 80, zic eu. Mai departe, Putin e constient ca un pret mai mare va fi un imbold pentru industria regenerabilelor, iar Rusia va falimenta din lipsa de cerere.

Cel mai bun moment pentru unirea cu Moldova

Acum este cel mai bun moment pentru ca Romania sa se uneasca cu Moldova. Un moment ca asta nu va mai aparea prea usor. Rusia e slabita si are spaimele ei fata de Occident. In primul rand, la conditiile UE (de inflatie, deficit, variatie a monedei nationale) este pentru noi, din moment ce alte state vestice, ca Marea Britanie sau Spania stau mult mai prost decat Romania si Moldova.  
Rusia nu mai are cui sa vanda petrol si gaz pentru ca a scazut consumul. Apoi, ce reuseste inca sa mai vanda, da la un pret de nimic, petrolul e 50 de dolari, iar ei si-au calculat un buget cu 90 de dolari barilul. Deci nu pot sa-si finanteze fanteziile si depinde de bancile straine, multe dintr ele primind ajutoare de stat, ceea ce le face sa plece mai mult urechea... Apoi, Rusia si-a pierdut jumatate din rezerva de 500 de miliarde de dolari pentru a propti rubla, afectata de iesirea masiva a investitorilor, si prin planurile de salvare a oligarhilor.

Ca tot veni vorba de astia, foarte multi au inceput sa-si piarda in fata bancilor creditoare participatiile la gigantii pe care ii detin. Deripaska a pierdut actiunile la Magna International, unul din cei mai mari furnizori auto din lume. Altii au aceleasi probleme. Putin a spus ca pana acum companiile si bancile ruse au restructurat sau platit 174 de miliarde de dolari fata de datoriile totale de 500 de miliarde de dolari inregistrate in octombrie 2008. Candva, vor trebui platite si astea. In plus, deja se aglomereaza protestele impotriva masurilor economice luate de Putin.

Aproape 2500de oameni au protestat sambata trecuta la Moscova impotriva politicii economice. Alte proteste au avut loc in Siberia cand Putin a luat masura cresterii taxelor de import la masinile straine. Putin trebuie sa isi tina tara in loc. In plus, daca am face acum Unirea, Putin n-ar putea sub nicio forma sa trimita vreo armata ca in Georgia, asta- vara, pentru ca noi suntem si membri NATO si membri UE si in plus e vointa comuna a popoarelor. Precedentul unirii Germaniilor ne ajuta. Medvedev a spus pe fata ca il sprijina pe Voronin. Dar oare rusii n-au auzit de dreptul de autodeterminare sa nu se amestece in treburile altui stat?

Falimentul Lehman, lasat ca sa distruga Rusia

Lehman Brothers, banca de investitii cu active de 639 de miliarde de dolari si datorii de 613 miliarde de dolari, a fost lasata sa falimenteze de administratia republicana a lui Bush jr pentru a distruge economia Rusiei, care se umfla in pene la 147 de dolari barilul de petrol.

Lehman a fost singura institutie financiara lasata de izbeliste de Guvern, desi ceruse ajutor de nenumarate ori iar Richard Fuld, bossul de la Lehman avertizase ca falimentul va duce la un “apocalips financiar”. Se pare ca exact asta au urmarit americanii. Se intamlpa ca Rusia sa fie foarte furioasa pe Occident pentru amplasarea scutului anti-racheta in Cehia si Polonia si dupa ce majoritatea statelor lumii au recunoscut Kosovo ca stat independent, in ciuda vehementelor proteste ale Rusiei.

In contrapartita, Rusia s-a razbunat pe Georgia, invadand-o dupa ce Abhazia si Osetia de Sud au provocat reactia disproportionate a lui Sakashvili. Rusia si-a flexat muschii, si desi n-a atacat oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan si gazoductul Baku- Tbilisi- Erzurum, a aratat clar ca pe acolo nu se poate face vreo conducta de hidrocarburi care sa scape ochiului si interesului sau. Asta se intampla la preturi de peste 130 de dolari pe barilul de petrol. Pe langa, gigantii rusi ai petrolului (Rosneft, Lukoil, Gazpromneft, Surgutneftgaz) si ai gazului (Gazprom, Transneft) si celelalte industrii bazate pe resurse, ale Rusiei marcau profituri immense. Era era gloriei pentru Rusal (al lui Oleg Deripaska), pentru Evraz Steel (Roman Abramovici) si a puzderiei de oligarhi rasariti peste noaptea economica.

SUA trebuia sa ii opreasca intr-un fel. Pe de o parte era sub presiune interna din cauza crizei financiare. Opinia publica era enervata ca Guvernul tot salva banci si colosi financiari: Bear Stearns, IndyMac, Fannie Mae, Freddie Mac. Pe de alta parte, economistii americani stiau ca economia respira prin falimente. Salvandu-le pe toate, nu face decat sa se extinda criza in timp. Strategii in politica externa erau constienti ca in timp ce pozitia SUA scade ca influenta in lume, creste cea a Rusiei deoarece marfurile au ajuns la maxime absolute. Pe de o parte, daca ar fi lasat Bear Stearns in faliment, impactul ar fi fost limitat doar la SUA si eventual la Europa Occidentala, deoarece Bear era mai mica decat Lehman, cu doar 395 de miliarde de dolari active. IndyMac, Fannie Mae si Freddie Mac? El ear fi facut victime doar in SUA fiind specifice activitatilor de peste Ocean.

Lehman era exact urmatoarea in linie cand a cerut ajutor. Si era si destul de mare si de interconectata in lume incat scufundarea ei sa creeze valuri financiare suficient de mari, exact cat sa distruga ambitiile pe baza de petrol, gaz, otel, carbune ale Rusiei. In acelasi timp era destul de mica fata de gigantii sistemici ai finantelor americane (Citigroup, JPMorgan, Bank of America, AIG). Si nici nu era institutie bancara, astfel incat contagiunea ar fi putut fi oprita pana sa afecteze creierele finantelor americane iar strategii au sperat in oprirea la timp a hemoragiei de bani. In plus, dolarul e moneda internationala de schimb. Daca printeaza bani, lumea i-ar absorbi usor pentru ca e moneda de rezerva. Asa, SUA ar iesi din criza inaintea tuturor, in special a Rusiei. Pare prea fantezist?

Michael Sturmer, in cartea “Putin si noua Rusie” arata cum in anii ’80 americanii au mai detonat o data “bomba petroliera” si aproape ca au distrus Uniunea Sovietica, care n-a mai dus-o decat 5 ani. Se facea ca era in anii 71-72, ai primei crize a petrolului. OPEC-ul se suparase si taiase productia. Imediat, petrodolarii au invadat URSS deoarece era mai putina marfa in piata, care se vindea mai scump. Rusilor le-a placut.

In anii ’80, SUA au pus la cale un plan de a sparge din puterea OPEC-ului pentru ca economia lor, masinile, totul se misca doar cand petrolul era la cotatii mici. La preturi mari, masinaria economica americana tuseste si se blocheaza. SUA au dat arme chimice Irakului lui Saddam. Si l-au incurajat sa atace Iranul. Paralel, au sprijinit cu arme si Iranul. Cat astia s-au razboit ca chiorii, SUA au dat un imbold Arabiei Saudite sa mareasca productia. Oceanul de petrol a invadat lumea, barilul de titei a ajuns la 10 dolari. Atat Irakul, cat si Iranul erau neutralizate, paralizate, fara bani si fara putere de revenire. Asa a ramas Arabia Saudita mare prieten cu americanii si dominatoare in Golf. Experienta, insa, a mai avut un efect. URSS aproape a intrat in coma. In 4 ani, comunismul a cazut in Estul Europei, in alti 2 s-a destramat URSS si in alti cativa ani au inceput razboaiele in interiorul Rusiei, in Cecenia.

O durere de cap in SUA este atac de cord in Rusia. In cartea lui Sturmer, Putin repeta obsesiv, semn al unei spaime sistemice, ca nu vrea ca pretul barilului sa scada iar la 10 dolari. O data, in 1997-1998 chiar a coborat, dupa ce tigrii asiatici au racit un pic. Putina modificare a echilibrului cererii si ofertei au aruncat tara aproape in faliment, ducand-o doar la rezerve de 8,5 miliarde de dolari. Cat de verosimil pare acum ca americanii sa fi lasat Lehman sa pice pentru a reseta puterea Rusiei printr-o “bomba petroliera”?

Robotii actioneaza ca niste cercetatori fara asistenti

Pazea, ca ne invadeaza robotii! Era robotilor-cercetarori va ajunge in curand asupra umanitatii. Ce Matrix, ce Total Recall, ce Terminator... N-or sa vina inarmati decat cu ... inteligenta!
Doua echipe de cercetatori-oameni si-au prezentat joi rezultatele muncii impreuna cu roboti, care nu numai ca au facut experimente, dar au realizat si altele noi. „Proto- tipii” si-au pus la contributie siliciul in probleme de fizica si biologie, probleme care necesita experimente simple, repetititve pe baza „trial and error”, transmite USA Today.

Nu arata ca R2- D2 sau C-3PO din Star Wars. Arata ca niste camionete-computer, echipate cu brate robotice care sa faca ceea ce in alte contexte ar fi facut de asistenti umani.
„Posibilitatea de folosire a sistemeleor automate ca asistenti promite mult” spune David Waltz de la Columbia University si Bruce Buchanan de la University of Pittsburgh.
Robotii-cercetatori ar putea „creste dramatic rata progresului stiintific, si in proces, sa revolutioneze practica stiintei” mai noteaza cei doi.

Adam, prototipul de 1 milion de dolari din echipa de roboti, raporteaza fiecare noua descoperire despre genele drojdiei, in unul dintre experimente. Robotul poate face mai mult de 1.000 de experimente biologice pe zi in cicluri de experiementare de cate 5 zile.
Adam ar putea cerceta in viitor ARN-ul si sa faca harta genetica a unei alte vietati.
Pe Adam chiar au vrut sa-l faca co-autor la studiu, dar unii cercetatori n-au acceptat...
Celalalt robot testeaza pendule pentru a-si da seama de legile care guverneaza miscarea. Cosmologia si genetica genereaza date masive pe care cercetatorii trebuie sa le studieze. Acum au gasit varianta mai usoara.

Gigantul nuclear EDF a spionat Greenpeace

Pierre Durieux si Pierre Francois, responsabili cu securitatea la Electricit de France, gigantul francez din domeniul producerii electricitatii nucleare, au fost acuzati ca au spionat grupul Greenpeace, recunoscut ca fiind impotriva energiei nucleare.
Cei doi au fost acuzati ca au spart sistemele de calculatoare ale grupului ce lupta pentru protectia mediului, potrivit AFP.

Un expert in calculatoare este si el acuzat, impreuna cu Thierry Lorho, seful firmei de detectivi particulari Kargus Consultant, ca si o a treia persoana, nenumita. Cei doi sefi de la EDF neaga acuzatiile, pe cand expertul a recunoscut fapta.
O sursa citata precizeaza ca firma Kargus a semnat un contract pentru a furniza „servicii nespecificate” pentru EDF.

Yannick Jadot, fost director al Greenpeace Franta, s-a alaturat procesului. Jadot candideaza in vestul Frantei din partea Verzilor pentru un fotoliu de europarlamentar. Greenpeace a incercat recent sa blocheze constructia la Flamaville a unui reactor de generatie noua. EDF opereaza 58 de reactoare in Franta.

Tara de vanzare, caut partener potent financiar

De 20 de ani, Romania e tara amanarilor la modernizarea sectorului energetic. Cuvantul a devenit ordine de zi si s-a uns de buzele fiecarui ministru care s-a peregrinat la conducerea ministerului Economiei. Exista suluri intregi de papirus cu declaratiile ministrilor cum ca fac, dreg, amenajeaza, modernizeaza. In final, mandatele trec si nu se intampla nimic. Iata ca acum s-a ajuns ca centralele sa fie in pericol sa cada fizic din picioare din lipsa de investitii. Ca sa fie salvat ceva trebuie sa se predea si sa participe cu platforma. Ceasul bate si cerintele UE cu privire la poluare incep deja sa arate bau- baul, iar disperarea producatorilor se vede in graba deciziilor.

Complexul Energetic Craiova cauta acum companii cu care sa se asocieze pentru a construi unui grup energetic nou de 500 MW la sucursala Isalnita, echivalentul a aproape jumatate din puterea instalata a companiei.

Ca si in cazul centralei de la Braila, noul producator va fi majoritar privat si va functiona ca producator independent de energie. La fel ca Termoelectrica, Complexul Energetic Craiova se va transforma in investitor de portofoliu si va participa cu aport in natura, respectiv activele aferente.
Compania are in vedere investitii de 600-700 milioane euro, în intervalul 2010-2016, pentru cresterea capacitatii de productie a energiei, în parteneriat cu alte companii.
La sucursala Craiova, complexul energetic vrea sa realizeze alt grup, de 150-200 MW.
In 2008, CE Craiova a produs anul trecut 4,8 TWh de energie, cu 4,3% mai multa fata de 4,6 TWh în anul precedent, si a livrat 4,35 TWh, în crestere cu circa 5% comparativ cu 4,15 TWh în 2007.

Dumitru Beianu, presedintele Consiliului Judetean Giurgiu a anunta si el ca in sedinta din saptamana viitoare se va vota privatizarea sau nu a Uzinei Termice Giurgiu catre un investitor privat din Rusia. Se vrea o privatizare strategica, cu pastrarea obiectului de activitate si a cat mai multor angajati. Si un pret bun. Mechel, concern minier si metalurgic rus "priveste de pe margine". In noiembrie 2008, negocierile intre autoritatile judetene, Mechel si conducerea Uzinei au esuat. CJ Giurgiu are de recuperat o garantie de 1,5 milioane de euro.

La Arad, sindicalistii de la Centrala Electrica de Termoficare sunt si ei suparati dupa ce planul de restructurare arata ca 93 din cei 936 de angajati urmeaza a fi dati afara. Traian Deliman, liderul sindicalistilor, spune ca in ultimii trei ani au fost concediati peste 500 de angajati, „fara sa se imbunatateasca situatia financiara a societatii“. „Problemele de la CET Arad nu sunt numarul mare de angajati, acestea fiind fiind mai vechi, de natura cronica. Din pacate, aceste probleme, care privesc politica economica a societatii, nu si-au gasit rezolvarea de-a lungul anilor. Este vorba in primul rând de diferenta intre pretul de cost si pretul de vânzare al energiei termice. Nu este posibil ca intr-o economie de piata sa vinzi mai ieftin decât te costa produsul. Datoriile vechi sunt cea mai mare problema a societatii. Acestea cresc de la an la an“, a afirmat Traian Deliman. CET Arad are datorii de 74,855 milioane de lei.

Si Termica Suceava este de vanzare. Pachetul integral de actiuni al societatii va fi scos la vanzare pentru 18,3 milioane de euro. Ca sa faca societatea atractiva, alesii locali au aprobat cedarea celor 150 de hectare de teren de la CET în contul datoriei de 86 milioane lei pe care Primaria o avea fata de Termica. Cei care vor cumpăra Termica trebuie să facă o investiţie de minim 35 de milioane de euro, iar energia termică livrată populaţiei trebuie să fie cu 30% mai ieftină decât în prezent.