Concurs: Ce este in neregula?

Exista in logica un principiu numit „briciul lui Occam”. In esenta, asta spune ca explicatia cea mai simpla a unui fenomen, este cea mai buna. Si adevarata. Haideti sa vedem cum o batem. Nimic nu scapa legilor stiintifice din acest Univers. Daca ceva pare, conform principiului enuntat mai sus, ca scapa, atunci exista o alta explicatie, la fel de stiintifica. Exemplu: matematicianul Simon Newcomb a calculat ca un obiect mai greu decat aerul nu poate zbura. Formula e simpla, greutatea unui obiect este masa inmultita cu acceleratia gravitationala de 9,81. Cum aerul e mai putin dens, e mai usor, e logic deci ca nimic nu poate decola. Greseala! Si totusi chestii zboara, dar folosind alte legi ale fizicii. Dar tot legi. Ceea ce arata ca nimic nu scapa principiilor fizicii in Universul acesta. Sau al stiintei in general.

Mai jos avem un exemplu in care stiinta este abolita si oricate argumente dai, nu conteaza.
Facem si concurs. Ce e in neregula in chestiile de mai jos si cum sa le explicam?

Recunoasteti personajul.

1- Este fiu de zeu, nascut intr-o grota, la nastere s-a vazut o stea mare. Ziua- 25 decembrie. Se intampla in timpul infantidului lui Herut. De la 12 pana la 30 de ani nu se stie ce a facut. Urmeaza botezul in raul Eridanus facut de catre Anup. Merge pe apa, vindeca un orb. A murit crucificat langa doi hoti. A murit si a inviat dupa 3 zile. (Raspuns- Horus, fiul lui Osiris si Isis)
2- Este Fiul lui Dumnezeu, s-a nascut din fecioara, intr-un staul de oi (cand pestera, cand staul). Trei magi au observat o stea pe cer si au urmat-o pana au ajuns in Bethleem (sau Nazaret dupa o alta Evanghelie). Irod a omorat toti copiii mici. La 30 de nai este botezat de Ioan Botezatorul in Iordan. Urmeaza transformarei apei in vin, inmultirea painilor si pestilor, tradarea lui Iuda pe 30 de arginti, rastignire, inviere dupa 3 zile si inaltarea. (Raspuns- Iisus Hristos).


Indicii suplimentare:

Zamislit de o fecioara, zeul Attis din Frigia a fost crucificat, pus in mormant si a inviat in 3 zile. Zamolxis (daci), Tammuz (babilonieni), Odin, Baldr (vikingi) reprezinta mitologii si popoare foarte distante intre ele. Zeul moare si renaste.


Dionysos transforma si el apa în vin; persanul Mithra, s-a nascut dintr-o fecioara in pestera, unde magii ii aduc daruri, iar la maturitate isi face 12 discipoli si moare pe o cruce. De pe care se ridica la cer in preajma echinoxului.


La Sinodul de la Niceea, din 325, se confisca aniversarea lui Mithra, al carui cult era extrem de puternic in acea perioada in Imperiul Roman... Inclusiv Osiris a fost inviat de Isis, ca fusese facut 14 bucati de Seth (varianta povestita de Plutarh) si s-a nascut ... pe 25 decembrie.






Buddha este si el nascut dintr-o fecioara iar primii misionari crestini ce au ajuns in India au fost mirati. Si au repetat aceeasi placa: imitare demonica a povestii de catre Diavol. Diavolul Mara il ispiteste pe Buddha inainte ca el sa atinga iluminarea. Tot in India, dar la hindusi, Krishna, are si el 12 discipoli si se naste din fecioara.

In America, regele aztec Montezuma a crezut ca marele conchistador Cortez este Quetzalcoatl din cauza barbii si a culorii pielii. Zeul a venit, a adus civilizatia, si s-a ridicat la cer, nu inainte de a promite ca va reveni. Numele de Suveran Pontif al Papei este si el preluat din religia romana, unde pontifii aveau alt rol. Mitra purtata de preti este si ea prea asemanatoare cu zeul Mithra. Pastitele care se dau fiecarui credincios se dadeau mult inainte de crestinism in cultul lui Attis din Liban.

In „Istoria ideilor si credintelor religioase” , Mircea Eliade atragea atentia asupra asemanarilor dintre Iisus si Ahura Mazda, zeul cel bun, creator al Pamantului, din zoroastrism. Zoroastru a fost primul care a predicat doctrine despre judecata individuala, Rai si Iad, invierea trupului in viitor, Ziua Judecatii, viata eterna de apoi. Imaginile arata cat de asemanatoare sunt reprezentarile.

Zoroastru

Ahura Mazda

Iisus Hristos



Diverse cercetari care au demonstrat ca din punct de vedere istoric singura semnalare scrisa, obiectiva si explicita a lui Iisus, cea facuta de istoricul roman de origine evreiasca Flavius Josephus (37 - 100 d.Hr.). Dar vai, aceasta s-a dovedit a fi un fals, un insert realizat cateva sute de ani mai tarziu de catre niste calugari crestini zelosi care au falsificat opera pentru ca istoricul nu a scris absolut nimic despre viata lui Iisus, desi povesteste amanuntit istoria iudeilor chiar in vremea in care a trait Hristos.


De ce exista asa ceva?
Explicatia clasica, bisericeasca a fost data prima oara de Iustin, acum vreo 1800 de ani. Ca Diavolul si-a luat infatisare de om si a mimat ceea ce va face Iisus cu 3000 de ani dupa.

Este logica dar este un rationament circular, explici un fenomen miraculos printr-un alt fenomen miraculos care nu poate fi probat. Este acelasi argument dat de aceiasi oameni care decretau, pe baza Bibliei, ca popoarele amerindiene, nefiind mentionate in Geneza sunt copiii Diavolului. Pentru ca, nu-i asa, care fiu al lui Noe a ajuns in America? Se cere asa sa-i hacuim, si sa le luam bogatiile, cum altfel? Si au fost omorati oameni nevinovati pe baza rationamentului circular care se autosustine. Acelasi rationament a fost folosit pentru justificarea Conquistei si colonialismul cu spolierea de bogatii a aborigenilor Australiei.

Explicatii stiintifice abunda.
De pilda, mimetismul cultural. In secolul al 19-lea avea Ion Heliade Radulescu o vorba: „Scrieti, baieti, scrieti orice numai sa scrieti!”. Si s-au produs copii ale culturii franceze ori italiene in literatura, concluzii de necontestat.
Putem avea o baza pentru aceasta teorie? Pai de exemplu, heruvim, ingerii care pazesc cu sabii de foc Paradisul este un cuvant asemanator babilonianului cherub. Desigur, reprezentarile iconografice, mult mai vechi decat descrierile biblice, arata exact ca heruvimii biblici.


Paradisul are si el istoria sa. Provenind de la persanul Pardes, numele ilustra marile parcuri de vanatoare ale imparatilor persi de acum 2600 de ani. Acestia tineau tot felul de animale exotice (lei, tigri, elefanti etc) spre amuzament si pentru a demonstra vitejia in vanatoare, sport preferat. Dar nu se opreste aici, caci si persii le-au luat de la babiloniani si assirieni, unde gradinile Semiramidei, pline de vegetatie luxurianta si cu o arhitectura colosala, erau una din cele 7 minuni antice. Ca veni vorba de Semiramida, si ea era adorata drept "mama zeului" si era o zeita a fertilitatii in cultul regelui Nimrod, care era incarnarea unui zeu sosit pe lume prin spirit sfant.



Iisus nici macar nu avea barba si pleata in primele ilustrari (mozaic, fresce, sculptura). Detalii se gasesc aici. Dar,explicatia este exacta: cu cat i s-au atribuit mai multe epitete, cu atat figura sa a devenit mai romantata. Dar daca pe marama Veronicai si pe giulgiul din Torino se afla figuri cu barba si par, iar evreii l-au cunoscut cu barba, cum de primele reprezentari iconice sunt fara barba?




Modelul cu barba vine din portul dinastiei Arsacide din imperiul persan, pentru ca Iisus era Regele. De altfel Biblia zice ca este chiar descendent al regelui David. La randul ei provine de la marea dinastie de cuceritori persi Ahemenizi. Portretul lui Darius este elocvent.

Dar si toate acestea sunt mult mai vechi si provin de la assirieni, pe care persii i-au cucerit mult timp in urma.
Fenomenul este elocvent, diverse populatii de pe glob pictandu-l acum pe Iisus ba negru (Etiopia- foto), ori mongoloid (China). Desigur, fecioara Maria este blonda in statele nordice.

Iconografia Sfantului Gheorghe omorand balaurul are o radacina mult mai veche, in cultul Cavalerului Trac, avut de stramosii nostri daci.

Sf Gheorghe

Cavalerul Trac

Sa vedem alte date. Nicaieri in Noul Testament nu scrie ca Iisus s-a nascut pe 25 decembrie.
In primele secole, crestinii nu au fost preocupati de date. Problemele doctrinare au fost extraordinar de puternice. Pana la Sinodul de la Niceea, din 325, Craciunul a fost sarbatorit pe 6 ianuarie, odata cu Boboteaza, pe 28 martie, in preajma echinoxului, pe 2 aprilie, 19 aprilie sau 20 mai. Gnosticul Basilide, care a trait in secolul al II-lea d.Hr., a ales ziua de 6 ianuarie ca zi de botez a lui Iisus pentru a combate cultul zeului egiptean Osiris. Traditia egipteana de atunci sustinea ca in dimineata zilei de 6 ianuarie, Osiris binecuvanta apele Nilului cu puteri ceresti. Asa se face ca Basilide a copiat ziua de 6 ianuarie. Ulterior o parte din bisericile din Orient au inceput sa sarbatoreasca in aceeasi zi si Craciunul. Primul crestin care aduce in discutie ziua de 25 decembrie este istoricul si calatorul libian Iulius Africanul, mort in 240. In Chronografie, el calculeaza ca, daca admitem ca Iisus a fost conceput pe 25 martie, de Bunavestire, ziua sa de nastere ar trebui sa cada pe 25 decembrie.