Rafinaria Steaua Romana, prima victima de calibru a statului roman

Ce n-au reusit americanii, care bombardau rafinaria Steaua Romana in al doilea razboi mondial in speranta de a o inchide, a reusit Fiscul roman. Statul, prin companiile si institutiile sale a facut prima victima de calibru prin neplata datoriilor catre privati: rafinaria Steaua Romana din Campina. Americanii decolau tocmai de la baza din Benghazi, Libia, ca sa distruga rafinaria, dar aceasta si-a reluat activitatea la sfarsitul decadei. Acum, Fiscul e pe cale sa aiba succes mai mare decat aviatorii Grupului de Bombardament 389.

Mai exact, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu a rambursat companiei 40,8 milioane de lei reprezentand TVA-ul eferent perioadei august 2007- decembrie 2008. Dupa care, si Electrocentrale Oradea, detinuta de gaura neagra Termoelectrica si CET Iasi, si ea unul dintre cei mai mari datornici din tara nu si-au platit pacura livrata in 2008. O nimica toata de 9,12 milioane de lei.

Ceea ce a dus la lipsa materiei prime, rafinaria fiind oprita de la 1 ianuarie 2009. Petrom a reziliat contractul de vanzare de titei pe 2009 si a sistat livrarile in 17 februarie, dupa ce Steaua Romana nu si-a platit datoriile. Ceea ce a facut ca azi consiliul de administratie al Rafinariei Steaua Romana sa decida concedierea colectiva a 409 angajati ai societatii.
„Aceata situatie a fost generata de neplata la timp a titeiului, datorita lipsei lichiditatilor banesti, ca urmare a nerambursatii de catre ANAF a sumei de 40.810.082 lei, reprezentand TVA-ul aferent perioadei augusr 2007 - decembrie 2008. Neincasarea acestei sume a afectat grav fluxul de numerar si capacitatea de plata a societatii in relatiile cu furnizorii sai”, se mai arata in comunicatul dat de sindicatul Rafinorul.

Sindicalistii sustin ca oprirea activitatii Rafinariei Steaua Romana are consecinte in plan social, fiind afectate si familiile persoanelor disponibilizate, dar si in plan economic, efectele constand in intreruperea investitiilor de mediu si de retehnologizare, in valoare de peste 18 milioane de euro, pe care rafinaria le-a inceput in perioada 2007-2008. De asemenea, oprirea functionarii va avea influente financiare negative asupra bugetului de stat si local, rafinaria facand parte din categoria marilor contribuabili. Rafinarie exporta 40% din produse, iar 90% din costuri sunt reprezentate de achizitia materiilor prime. Sindicalistii anunt` ca, in perioada 2-4 martie, vor picheta sediul Guvernului cu salariatii care vor fi disponibilizati.

Pentru a obtine fonduri pentru continuarea activitatii, rafinaria a cerut Bancii Comerciale Romane, unde are deschisa o linie de credit de 10 milioane de lei, o majorarea a acesteia, banca analizand cererea. Omnimpex Chemicals detine 82,45% din actiunile companiei dupa ce a cumparat in 1997 titlurile de la statul roman.
Rafinaria Steaua Romana a realizat, in primele noua luni ale anului trecut, venituri totale de 395,4 milioane de lei, in crestere cu 54% fata de aceeasi perioada din 2007, si un profit net mai mare de peste 26 de ori, la 10,48 milioane de lei.

Rusia sare la gatul Nabucco

... cu ajutorul Turciei. Profitand de faptul ca in 2008, Rusia a depasit Germaniei si a devenit primul partener economic al Turciei, Moscova curteaza Ankara pentru a ingropa si mai mult construirea gazoductului Nabucco.

Ria Novosti spune ca anul trecut raporturile comerciale dintre Rusia si Turcia au ajuns la 34 de miliarde de dolari, de 8 ori mai mult fata de 2002. Trocul este simplu. Turcia in sine este o tara in curs de dezvoltare si cu mari nevoi. Cum fara ea nu se poate realiza gazoductul de 3.000 de kilometri ce trebuie sa duca gazul caspic la Baumgartden in Austria, autoritatile turce au inceput sa joace tare. Nabucco trebuie sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz. Turcia cere pentru ea 15% din aceasta capacitate.

Motiv pentru care Jose Barroso, presedintele Comisiei Europene a racnit ca vrea ca aderarea Turciei la Uniunea Europeana sa fie rupta de problemele energetice. Motiv foarte bun pentru premierul rus Putin sa declare Turcia drept o prioritate pentru politica sa externa si sa-i faca o oferta pe care nu o poate refuza. Nevoia de electricitate a Turciei a crescut anul trecut cel mai mult din lume dupa China. Jumatate din termocentralele Turciei ard gaz metan, care este importat in procent de 95%.

Rusia va construi si va opera o centrala nucleara de 20 de miliarde de dolari iar Sergei Shmatko, ministrul Energiei a spus ca Turcia revizuieste si un contract de furnizare de energie pe 15 ani, valorand vreo 60 de miliarde de dolari. Compania rusa de stat Atomstroyexport va construi centrala iar compania de utilitati OAO Inter RAO UES o va opera. Cel mai mare producator turc de carbune, Park Teknik AS este si el partener la realizarea centralei nucleare. Turcii au speculat si dorinta puternica a Rusiei de a pune piedici Nabucco asa ca a cerut pret fix la fiecare kWh pe care centrala il va produce. Rusii oferisera initial 21,16 centi pe fiecare kWh, acum au scazut la 15 centi. Pe romaneste inseamna 5.100 de lei vechi. Centrala va fi construita in 10-12 ani si va avea 4 reactoare de 1.200 MW.

Bancile se milogesc la Guvern sa faca un profit pe spinarea leului

Nesimtirea e la ea acasa in sistemul bancar. Si bineinteles nici la noi nu se poate altfel. Dupa ce ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isarescu le-a taiat macaroana si a spus ca e destula lichiditate in piata, acum au venit cu o alta ideea de a aduce lichiditate.

Isarescu tocmai a spus ca e impotriva celor care spun ca nu e destula lichiditate in piata, adica a bancherilor care spun ca ar trebui ca BNR sa reduca rata rezervelor minime obligatorii. Singura problema e ca ultima data cand a facut asta, Isarescu a dat drumul in piata la 2 miliarde de lei, bani care nu au fost creditati de catre banci mai departe in economie. Chiar si Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor spunea recent ca bancile daca ar avea mult mai multi bani tot nu ar da credite. Dar care sa fie resortul? România ar fi „de dorit” sa apeleze la un pachet de finantare de 20 de miliarde de euro, similar celui din Ungaria, având in vedere ca necesarul de finantare al economiei pentru acest an este inca incert, considera analistii ING Bank. „Pozitia autoritatilor este din ce in ce mai inclinata catre un acord FMI - UE. Având in vedere incertitudinile legate de nevoile de finantare, credem ca ar fi de dorit un pachet similar celui din Ungaria, de 20 de miliarde de euro. O decizie pentru a accepta supravegherea FMI are implicatii pozitive pentru economia româneasca atât pe termen scurt, cât si lung”, se arata intr-un raport al analistilor de la ING BAnk România.

Oare ce s-a intamplat cu Ungaria de la acordul cu FMI? Pai forintul s-a prabusit, ceea ce acum capata total sens, pentru ca Isarescu nu vrea sa dea bancilor munitie sa traga in leu, in economie. Putem lua ca exemplu chiar si Ucraina, care a primit 16,5 miliarde de euro de la FMI. Sigur, FMI a dat acei bani cu conditia ca rezervele bancii centrale ucrainiene sa nu varieze cu mai mult de o cota anume stabilita. Mai pe sleau, sa nu foloseasca banii pentru a ocroti moneda nationala. Ce s-a intamplat intre timp? Gryvna s-a prabusit.

Pe acelasi calapod noi nu dorim acord cu Fondul Monetar International. Ca sa lasam munitie si libertate de miscare lui Isarescu sa apere pielea de pe noi cu rezervele de 26 de miliarde de euro ale BNR.
Asa ca nu, multumim, bancherii sa se duca cu specula in alta parte! Mai ales aia de la Morgan Stanley si Goldman Sachs ce voiau sa ne nenoroceasca si in octombrie cu ajutorul Unicredit, ING si RBS.

De ce nu am incredere intr-o tara unde gazele sunt controlate de Gazprom

Azi am primit un comunicat. Nimic deosebit, ca doar primesc zilnic. Dar acesta imi intareste convingerea de a nu avea incredere in autoritatile unui stat unde sistemul de gaze e controlat de Gazprom. Pentru ca se ajunge la incalcari flagrante ale drepturilor omului deoarece metodele de lucru si „directia” se stabilesc in alta parte. Mai exact la FSB, fostul KGB.

Ergo:
„Cristian Busoi condamna derapajele antidemocratice din Republica Moldova
Eurodeputatul liberal Cristian Busoi condamna ferm incalcarile flagarante ale dreptului la libera exprimare din Republica Moldova, precum si comportamentul abuziv al autoritatilor moldovene.
La inceputul acestei luni, mai multi activisti pentru drepturile omului, care manifestau pasnic la Chisinau, au fost arestati sau batuti de persoane mascate, in unele cazuri chiar sub privirile indiferente ale militienilor moldoveni.

« Sunt extrem de ingrijorat de incalcarile repetate ale drepturilor la libera exprimare si manifestare in Republica Moldova. Actuala putere vrea cu orice pret sa ramana la guvernare, chiar daca aceste manifestari indeparteaza acest stat de Uniunea Europeana. Toti cei care cred in destinul european al Republicii Moldova trebuie sa aiba o reactie pe masura, asa ca voi sustine initierea unei rezolutii a Parlamentul European care sa ia atitudine fata de toate aceste derapaje», sustine Busoi.

Eurodeputatul roman, membru in Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, este un sustinator declarat al aderarii Republicii Moldova la UE, acesta organizand anul trecut, in premiera, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles o audiere publica pe tema Viitorului european al Republicii Moldova, la care au fost invitati principalii lideri ai partidelor democratice si reprezentanti ai societatii civile din Republica Moldova. Cristian Busoi - europarlamentar PNL (ALDE), membru in Comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor si in Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.

Moldovagaz este in prezent cea mai mare companie din Republica Moldova si este atat transportator de gaz metan prin conductele ce traverseaz` tara, ci si distribuitor pentru populatie. Gazprom controleaza 50% plus o actiune din Moldovagaz din luna februarie 2008 si vrea sa-si mareasca pachetul la 80%. Cu cat compania de peste Prut are datorii mai mari fata de Gazprom, cu atat mai multe actiuni vor ajunge la gigantul rus. In august 2008, datoria Moldovagaz catre Gazprom era de 1,8 miliarde de dolari, din care datoria Transnistriei era de 1,4 miliarde de dolari. Circa 35,33% din actiunile Moldovagaz sunt ale autorit`tilor de la Chisinau, iar 13,44% de catre Tiraspoltransgaz, compania separatistilor. Trebuie sa mai spun ca toate statele din Asia Centrala, pline de dictatori sunt la mana Rusiei, deoarece degeaba sunt pline de petrol si gaz cand nu au pe unde sa-l vanda decat prin conductele ruse? Sau ca Moscow Times zicea recent ca Rusia a promis 2 miliarde de dolari Kargastanului, ca sa-l faca pe Kurmanbek Bakiyev, dictatorul kargaz sa inchida baza de la Manas, unde americanii aveau 15.000 de soldati pentru operatiunile din Afghanistan?

PS: Ca tot e vorba de drepturile omului, Curtea Europeana de la Strasbourg pentru drepturile omului (CEDO) a acceptat un proces al fostei conduceri a Yukos impotriva Guvernului rus. Miza: 34 de miliarde de dolari, mai ales ca guvernul rus a fabricat probeleiar de 4 ani patronul Yukos, Mikhail Khodorkhovski executa in Siberia pedeapsa sa 8 ani. Cele mai importante active ale Yukos au sjuns la Rosneft si GazpromNeft, controlate de stat. Sa vedem cum scoate Putin camasa si de unde va plati.

Energiile regenerabile aduc pacea mondiala

Da, ati citit bine. Potrivit unui raport Erste, am zis raport nu concurs de Miss-uri, energiile regenerabile aduc pacea mondiala. Iote aici, cum se revarsa inteligenta austriaca:


„Unul dintre aspectele pozitive legate de nivelurile record atinse de pretul petrolului in ultimul an este cu siguranta discutia publica declansata cu privire la subiecte precum securitatea aprovizionarii si trecerea la sursele de energie regenerabila.

Trecerea catre sursele de energie alternative ar promova in acelasi timp pacea, deoarece ar contribui la evitarea riscului tot mai mare al unui conflict pentru resurse, pe lânga beneficiile aduse mediului inconjurator. Insa odata cu reluarea scaderii preturilor, discutia publica pe acest subiect a trecut in umbra.

Totusi, analistii Erste Group atrag atentia asupra faptului ca, cu cât pretul petrolului ramâne mai mult timp in limita a 40 USD sau mai putin, cu atât oferta va scadea mai mult si mai rapid pe viitor, deoarece programele de investitii si explorare vor fi amânate sau anulate la astfel de preturi. In acest moment, investitiile nu reprezinta nici macar 20% din volumul recomandat care ar fi necesar pentru a stimula productia, de la 86 de milioane de barili in prezent la 125 milioane de barili in 2030” zice raportul Erste.

Eu propun peTraian Oprea, directorul Hidroelectrica, pentru viitorul Nobel pentru Pace daca tot face 30% din energia tarii, basca si regenerabila!

Bancile straine trebuie sa scoata din Romania 9 miliarde de euro in 2009

In cazul in care se mira cineva de ce tot cade leul fata de euro, explicatia e simpla. De fapt sunt doua. Prima e ca Romania are o pondere foarte mica a exporturilor in Produsul Intern Brut. Vreo 30%, restul e consumul intern.

Partea cea mai urata e ca mai toti marii nostri exportatori sunt grav afectati din lipsa comenzilor externe. Arcelor Mittal, cu marile combinate de la Galati, Hunedoara, Roman sau Iasi e in pana si trimite salariatii sa se puna pe listele cu salarii compensatorii Mechel Targoviste, Campia Turzii, Ductil Steel sufera din scaderea pietei imobiliare, Alro a anuntat ca are inchisa hala 6 pe toata durata crizei, Dacia nu mai vinde asa bine, Draexlmaier e afectata de scaderea comenzilor de piese si subansamble de la Mercedes, Audi si BMW, clientii sai traditionali.

In plus, Azomures si Interagro nu mai au unde vinde ingrasamintele si au trimis oamenii acasa cu toptanul. Oltchim si petrochimia de la Arpechimul Petromului si cea de la Petromidia Rompetrolului au si ele incetiniri enorme de exporturi. Cum nu prea se exporta iar comenzile industriale au scazut peste media UE, dar de importat se importa, cursul nu are decat o directie: in jos. Fluxul de bani nu mai vine nici de la capsunari si nici investitiile straine nu prea mai curg, mai multe companii punand pe hold proiecte de dezvoltare in Romania. Ca atare, cursul se depreciaza.

Cealalta parte e ca daca in perioada de crestere economica tot au venit bani straini, acum trebuie sa si iasa. Nicolae Cinteza, Directorul Directiei de Supraveghere de la Banca Nationala a Romaniei (BNR), declara in 21 ianuarie ca 9,52 miliarde de euro sunt datorii ale sucursalelor romanesti catre bancile-mama straine. De asta au crescut atat de mult dobanzile la cei care au acuma credite de inapoiat. Ca si bancile trebuie sa dea datoria mai departe. „Am discutat cu reprezentantii bancilor din Romania si cu actionarii lor, iar reactiile lor au fost pozitive, indicand ca vor continua sa rostogoleasca imprumuturile catre subsidiarele din Romania”, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa la forumul EuroMoney de la Viena. Cat vor rostogoli, ramane de aflat.

Acum avem un semn bun. Statul nu se mai imprumuta la dobanda Lombard de 14,25% ci si la dobanzi mai mici. Un bun exemplu este ca azi, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a atras peste 1,99 miliarde lei (463,4 milioane euro) prin vanzarea de certificate de trezorerie cu discont la o luna, de circa doua ori mai mult decat anuntase, la un randament mediu anual in scadere, de 11,45%, potrivit datelor BNR.

Valoarea anuntata initial era de 1 miliard lei. Randamentul maxim acceptat de MFP pentru titlurile cu scadenta la o luna a fost de 11,50%, se arata in comunicatul transmis de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bancile au depus oferte totale de peste 2,74 miliarde lei (636,4 milioane euro), cu 37% mai mult decat suma atrasa de MFP. La licitatia anterioara, din 19 ianuarie 2009, pentru titluri de stat cu maturitate la 30 zile, ministerul atrasese peste 1,55 miliarde lei (362 milioane euro), randamentul mediu oferit fiind de 12,75% pe an. Tot luni, MFP s-a mai imprumutat cu 250 milioane lei (58 milioane euro) de la banci, prin depozite la noua zile, la o dobanda de 11,50% pe an. Ceea ce arata doua lucruri importante. Primul: ca exista lichiditate in piata, asa ca bancile daca tot raman cu banii in brate vor trebui la un moment dat sa ii bage, cu chiu cu vai, in creditarea catre economie. A doua, ca statul se imprumuta la dobanzi din ce in ce mai mici, ceea ce arata ca situatia financiara se detensioneaza. A treia: ca statul nu are nevoie de chiar asa multi bani pe cat ofera bancile din frica fata de clienti.

Statul este subventionat masiv de catre bancile comerciale, atunci când se imprumuta pe piata interna cu 11% pe an, in conditiile in care institutiile de credit achizitioneaza titluri de stat in pierdere, pentru a se putea imprumuta apoi de la BNR, a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar. „Statul este subventionat masiv pe plan intern. Este extaordinar de ieftin ca plateste randamente de 11% pe an la lei. Bancile comerciale subventioneaza statul, la emisiunile de obligatiuni, cu bani de la clienti. Putem sa intelegem ca statul roman este subventionat masiv de contribuabili", a mai declarat Baltazar, in cadrul unei dezbateri pe tema crizei economice, organizata de Societatea Academica Româna. Consultantul financiar a adaugat ca, in conditii normale, statul ar trebui sa se imprumute, „in cel mai bun caz, cu o dobânda de 17%”.