Deripaska se ia la cearta cu Putin din cauza crizei

Oleg Deripaska, cel mai lovit oligarh rus de criza si fost detinator al unei averi de 40 de miliarde de dolari, l-a luat la suturi economice pe premierul Vladimir Putin.

Bloomberg transmite ca Deripaska a spus ca guvernul (aka Putin) ar trebui sa faca mai mult pentru a imbunatati economia daca vrea ca afacerile sa aiba succes. Mi exact, oficialii ar trebui sa ajute companiile (aka oligarhii) sa supravietuiasca din moment ce economia scade pentru prima oara intr-o decada. Productia industriala a scazut cu 17,1% in luna mai fata de luna mai a lui 2008. „Guvernul ar putea mai bine sa stimuleze cresterea iar noi vom conduce compania noastra” a fost auzit Deripaska spunand pentru televizunea AP.

Deripaska l-a criticat pe Putin in timpul unei vizite la GAZ, companie a lui Deripaska ce face vehicule comerciale usoare la fabrica din Nizhny Novgorod. „As vrea ca guvernul sa repare economia” a mai spus el. Putin, 56 de ani, l-a criticat deschis pe Deripaska, 41 de ani- casatorit cu fiica lui Eltin, avertizand ca statul ar putea sa nationalizeze intreprinderile unde investitorii privati au esuat. Presedintele Dmitry Medvedev, succesorul lui Putin a spus ca proprietarii care opresc productia din cauza scaderii vanzarilor ar trebui „educati” de guvernatorii locali si ajutati sa isi reorganizeze biznisul pentru a putea face profit.

„Faceti ca mii de oameni sa fie ostatecii ambitiilor voastre, a lipsei de profesionalism si posibil a lacomiei” le-a spus Putin lui Deripaska si altor oligarhi care detin fabrici in nord-vestul orasului Pikalyovo in 4 iunie. In Rusia muncitorii mai multor fabrici au organizat proteste in masa din cauza somajului tehnic, a lipsei de comenzi, a neplatii salariilor la timp. Toate acestea afecteaza credibilitatea lui Putin si erodeaza partidul Rusia Unita in sondaje, exact ceea ce se teme Putin. Este pentru prima oara cand un oligarh il critica deschis pe Putin, mai ales dupa ce premierul rus a alocat la finele lui 2008 50 de miliarde de dolari pentru salvarea oligarhilor cu probleme. Intre timp, Putin a schimbat macazul din cauza criticilor populare. Oligarhii l-au schimbat si ei. Inclusiv presedintele Medvedev a criticat modul in care Guvernul manuieste economia prin criza.

Ca atare, statul rus pune presiune pe oligarhi pentru a imparti povara sociala a somajului, aflat la cea mai inalta rata in 8 ani, cu mai mult de 600 de orase industriale ruse dependente de fabrica vreunei companii pentru caldura iar bugetele municipalitatilor dependente de acestea pentru venituri. Iar oamenii pentru locurile de munca. Un rus dintr-o suta este legat economic de imperiul economic al lui Deripaska.

GAZ va produce masini Opel intr-o afacere in care canadienii de la Magna (unde Deripaska a avut actiuni) si banca rusa de stat Sberbank au preluat producatorul german. German Gref, directorul Sberbank a spus la un forum de la Sankt Petersburg ca scaderea economica a incetinit rapid iar declin in viitor este putin probabil. In primul trimestru economia rusa a scazut cu 9,8%, mai mult decat estimarile oficiale si cel mi mult in ultimii 15 ani.

Deripaska este cel mai mare imprumutat privat din Rusia, companiile lui avand de renegociat datorii de 20 de miliarde de dolari, inclusiv catre Barclays si BNP Paribas. Rusal, cel mai mare producator mondial de aluminiu are termen pana la 28 iulie sa renegocieze 7,4 miliarde de dolari datorie. Banca de stat VEB a fost de acord sa extinda un imprumut de 4,5 miliarde de dolari acordat anul trecut. Vedomosti zice ca Deripaska ar putea avea dobanzi mai mici la imprumuturile bancare decat da ArcelorMittal la obligatiunile emise luna asta.

Criza amana zborul uman pe Luna dupa 2020

NASA trebuie sa isi reduca cheltuielile cu 3,1 miliarde de dolari pana in 2013, ceea ce inseamna ca zborul pe Luna cu echipaj uman, programat a duce oameni pe Selena, nu va mai avea loc pana in 2020, sau chiar va fi scos de tot din carti, a spus ieri un senior manager al agentiei spatiale, citat de news.cnet.com.

Subfinantarea cronica a NASA a fost perfect exprimata perfect ieri prin butada ca NASA are mai multe programe decat bani. Pentru 2010, Obama a cerut un buget de 18,7 miliarde de dolari.

Agentia mai are, insa, o problema tot legata de bani: trebuie sa retraga naveta Atlantis, insa noua racheta- Ares 1 si noua capsula- Orion pentru a inlocui naveta trebuie construite cu fonduri micsorate. Chiar si asa, acestea vor fi gata pentru zboruri de rutina abia in 2015, ceea ce inseamna ca americanii sunt la mana rusilor, ale caror rachete Soyuz trebuie sa le transporte astronautii si marfa la bordul Statiei Spatiale Internationale.

Criza va schimba „presa de biznis”

Am vazut in presa exemplare de mi-e jena ca sunt contemporan cu ele, ca respir acelasi aer cu ele. Dar asta nu, nu e noutate. Uscaturi sunt peste tot, zice o vorba inteleapta. Aiurea... Ca sa schimbam societatea de azi trebuie sa se reformeze cea mai inchistata structura existenta in Romania pe langa Biserica: mass media.

Iar ponderea exemplarelor stricate e atat de mare ca sufoca adevarata presa. Inainte, in facultate, sau la inceputurile ziaristicii mele aveam mari sperante. „Presa schimba societatea” „Presa modeleaza constiinte” „Mass media arata calea spre progres”... Pe naiba!...

Aproape ca mi-e rusine de ce exemplare am vazut in presa, printre cele mai mari scursuri ale societatii si pe langa ca sunt asa sunt si cu aere cu figuri in cap. Cel mai bun exemplu e cum au iesit ca ciupercile toate prostiile de chestii economice pline de dude si de ciorbe reincalzite. Care nu critica niciodata nimic. Sau care fac o adunare si-i zic „conform unei analize a ziarului nostru”. Si care dau cifre de afaceri si sunt pline de pupincuristi.. ZF si Standard au "talentul" de a scoate un material de bine din orice stire proasta. Pai asta e presa? NU... Nu e. Oamenii onesti sunt raritati.

Cel mai bun exemplu e un material recent din ZF in care stirea era ca dau afara 43 de oameni la Coca Cola. Si ei au inceput cu cifra de afaceri in crestere. Bine le face Isarescu ca ii tot face de rahat in conferinte sa vada tot poporul. Nu mai zic de Monkey Canal cu oameni cu degetele in toate borcanele si conflicte de interese sau de toate revistele glossy de „biznis” care sunt vai steaua lor ca si continut. Cititi materialele economice din Qmagazine! Niste tristeti.... Sau de toate sandramalele de site-uri economice care dau copy- paste de pe agentii dar ei se cred super tari, gen Dailybussines, Bizcity, WallStreet. Sau Hotnews care sunt in fapt revista presei cu cu agentii la greu si condimentat cu niste materiale proprii.  

Diferenta  cea  mai mare e ca in Anglia Financial Times sau Wall Street Journal in America scriu pentru micul investitor, pentru poporul cotizant. La noi scriu pentru directori, pentru reclama. E trist dar ne meritam soarta ca popor. Pentru ca am fost invatati gresit de cand cu cresterea asta economica, de cand cu duduitul. S-a vazut ca nu e bine. Toata presa a urlat ca duduitul nu se sustine. Acum, culmea, exact in presa s-a manifestat mai tare duduitul, la fel de nesanatos.

Si asa au triumfat pupincurismele de biznis, "oamenii competenti". Acum vor castiga ori ziarele generaliste cu valori si principii si atitudini, ori „ presa de biznis” de genul. Si dupa cum se va maturiza societatea in timpul crizei si isi vor schimba perceptia managerii, asa se va schimba si presa. Isarescu a zis saptamana trecuta ca creditarea pe locuinte si consum nu va invia, amin!

Asa ca easy money, pe care ii faceau managerii pana acum in Romania nu vor mai fi. Vor trebui sa faca afaceri pe bune. Pana acum era de ajuns sa dea niste interviuri platite in ZF si se faceau cu contract gras la companii, regii, autoritati de stat. Acum vor trebui sa lupte pe bune pentru bani. Si cand managerii vor reveni cu picioarele pe pamant, se vor reorienta. Pentru ca presa de biznis e „pre-pay”. Acum nu o sa mai fie de ajuns. ZF-ul are impact limitat: 17 mii de exemplare tiraj, limba de lemn.

Restructurarea companiilor de stat va continua pe linie dupa acordul cu FMI. Firmele parazit vor disparea. Si o data cu ele vor disparea si acesti easy money. Pentru ca marile ziare generaliste fac opinia publica, nu cele de finante. Iar in furia generala cu pierderi, gauri negre, subventii din buzunarul tuturor, somaj si altele, cele de biznis cad sigur. Se vede clar traiectoria in SUA, cu scandalurile AIG si Merrill Lynch. Iar astea sunt doar ultimele scandaluri. Si la noi companiile trebuie sa se „deleverage”. Managerii aia nu dau mita/reclama fara P de prosti, dau sa faca bani usor. Si daca apar bine in presa de „biznis”, care nu critica niciodata nimic, da bine la imagine. Apoi vine omul cu mapa de presa. Se prezinta: Investitor Strategicescu, om serios, bla bla... Si asa justifica si ala de se duce sa faca contractul dar si directorul companiei de stat ce il semneaza. Ca vine controlul de la Garda Financiara, Curtea de Conturi sau Corpul de Control al Guvernului si zice: uite, dom'le, e investitor serios, au participat la licitatie (facuta cu dedicatie) si au castigat, n-am ce face.

Dar de acum nu se mai poate asa, tocmai pentru ca aceste contracte-parazit dispar cu nemiluita. Disparand astea, managerii isi vor da seama ca aparitiile faimoase in ziare de biznis nu mai au efectul scontat si vor trece sa dea reclama in ziarele generaliste, cele puternice. Iar de aici va fi inceputul sfarsitului pentru presa de biznis. O data ce se reformeaza biznisul, presa de biznis nu poate ramane la fel, pentru ca a urmat acelasi model nesanatos. Kaput! Kinjiru! Amin!
Ori va scrie pentru micile investitii ale oamenilor, ca FT sau WSJ, ori va disparea. Tertium non datur

Pe cine sa credem despre criza?

Nu stiu altii cum sunt dar eu nu cred multi analisti despre criza, efecte, durata si ce trebuie sa facem pentru a o trece. Cei de la agentiile de rating par fi mana in mana cu bancile de investitii si fondurile speculative, care vor sa isi recupereze pierderile de pe pariurile imobiliare si derivatele toxice pe spinarea statelor in curs de dezvoltare. Agentiile da rating au marile contracte cu gigantii financiari si din moment ce colosii n-au bani, ei nu au bani. Bancile comerciale nici ele nu sunt usa de biserica pentru ca au pariat pe creditare iar consumismul s-a intors impotriva lor. Acum incearca sa isi pastreze influenta si bonusurile tot pe spinarea clientilor, ceea ce se observa in cresterea dobanzilor, oprirea robinetului de bani pentru economie si creditarea doar a statului si a instrumentelor garantate de stat. Buffett a dat-o si el in bara, Berkshire fiind stransa de gat de investitiile proaste.

Ca atare pe cine sa credem? Eu il cred pe tot cuvantul pe „Dr. Doom”. A prezis criza cu ceva vreme inainte sa se intample. Este profesor de economie la Universitatea din New York si il cheama Nouriel Ruoubini. Ei bine, ce zice el? Conform Bloomberg, el zice c` deocamdata guvernele lumii sunt cu un pas in spatele crizei si ca fac „prea putin si prea tarziu”. „Guvernul e mereu sub curba” zice el cu subinteles.
Desigur, situatia poate fi imbunatatita de politicile adecvate. Care ar fi acestea? Ca guvernele sa preia controlul asupra bancilor insolvente, sa le curate de toate toxicitatile din ele si apoi sa le revanda investitorilor privati. Mai trebuie si ca G7, grupul celor mai industrializate si G20, ce include si cele mai importante state in curs de dezvoltare, sa „actioneze impreuna pentru a iesi din aceasta mizerie”.

Partea cea mai importanta: economia globala ar putea ori sa creasca 0,5% in acest an, ori sa scada 1%, dar va recupera cu o crestere de 1% in 2010. Roubini zice ca economiile emergente, inclusiv China si India, vor incetini rapid, dar ca „deja vedem semnele inceputrilor unei aterizari dure”. Semne modeste de recuperare vede si Jamie Dimon (video), "demonul" de la conducerea JP Morgan, care a reusit sa mentina banca pe profit desi a inghitit si Bear Stearns si Washington Mutual.
„Devine un cerc vicios intre cerere, furnizare si sistemul financiar” a spus Roubini, care a fost consilier la Trezoreriz SUA din 2000 pana in 2001. Consumatorii si companiilor isi taie cheltuielile pentru a supravietui crizei, facand contractia si mai severa. Chiar si daca ar exista banci numai cu active bune, ele tot n-ar imprumuta in astfel de conditii. Daca nu luam masurile cuvenite, recesiunea in forma de U s-ar putea schimba in cea mai periculoasa, cea in forma de L.

Dr Doom a mai spus ca lumea a trecut pe langa „topirea globala financiara” in septembrie dupa falimentul Lehman Brothers, salvarea pe ultima suta de metri a Merrill Lynch de catre Bank of America, punerea perfuziei cu bani la AIG si transformarea Goldman Sachs si Morgan Stanley in banci comerciale. Dar acest lucru nu se mai poate intampla acum pentru ca toata lumea a stabilit ca nu vor fi lasate sa se duca pe copca institutii sistemice.

De exemplu, in Rusia, gigantul constructiilor Inteko a cerut garantii de stat de 1,4 miliarde de dolari spunand ca este neputincioasa in a-si refinanta spirala datoriei in care a ajuns. Kommersant spune ca Yelena Baturina ofera o parte din activele companiei daca statul o va salva. Intamplator ea este cea mai bogata femeie din Rusia si nevasta primarului Moscoveri, Yury Luzhkov. Anul trecut avea conform Forbes 4,2 miliarde de dolari avere, dar acum si-a pierdut o mare portie. Foarte multe datorii ale Inteko si-a facut atatea datorii dupa ce a cumparat pachete de actiuni la ... Gazprom, Sberbank si Rosneft. In 2006, participatiile valorau 3,15 miliarde de dolari. Acum...
Pe de alta parte Inteko are datorii de 970 de milioane de dolari catre banci, in marea majoritate Sberbank, Gazprombank, Bank of Moscow si VTB. Si mai are nevoie si de 428 de milioane de dolari capital de lucru. Pentru acestea are nevoie de noi imprumuturi care sa fie garantate de stat. Inteko la randul ei va garanta statului cu proprietati imobiliare, pamant si proiecte aflate in curs de dezvoltare. Desigur, Baturina a fost mereu acuzata ca si-a folosit pozitia sotului pentru a primi contracte, dar nu-i asa ca e o institutie sistemica?

Ca o ironie a crizei, SUA se vede acum nevoita sa faca ceea ce faceau comunistii, adica sa nationalizeze institutii pentru a arata ca face ceva in economie si pentru a si face, altfel ar fi un semnal foarte prost si s-ar distruge tara. Rusia trebuie sa se comporte ca o capitalista adevarata si sa nu nationalizeze nimic pentru ca asta ar fi un semnal foarte prost pentru investitori iar plecarea tuturor ar fi dezastru national.

Bancile straine trebuie sa scoata din Romania 9 miliarde de euro in 2009

In cazul in care se mira cineva de ce tot cade leul fata de euro, explicatia e simpla. De fapt sunt doua. Prima e ca Romania are o pondere foarte mica a exporturilor in Produsul Intern Brut. Vreo 30%, restul e consumul intern.

Partea cea mai urata e ca mai toti marii nostri exportatori sunt grav afectati din lipsa comenzilor externe. Arcelor Mittal, cu marile combinate de la Galati, Hunedoara, Roman sau Iasi e in pana si trimite salariatii sa se puna pe listele cu salarii compensatorii Mechel Targoviste, Campia Turzii, Ductil Steel sufera din scaderea pietei imobiliare, Alro a anuntat ca are inchisa hala 6 pe toata durata crizei, Dacia nu mai vinde asa bine, Draexlmaier e afectata de scaderea comenzilor de piese si subansamble de la Mercedes, Audi si BMW, clientii sai traditionali.

In plus, Azomures si Interagro nu mai au unde vinde ingrasamintele si au trimis oamenii acasa cu toptanul. Oltchim si petrochimia de la Arpechimul Petromului si cea de la Petromidia Rompetrolului au si ele incetiniri enorme de exporturi. Cum nu prea se exporta iar comenzile industriale au scazut peste media UE, dar de importat se importa, cursul nu are decat o directie: in jos. Fluxul de bani nu mai vine nici de la capsunari si nici investitiile straine nu prea mai curg, mai multe companii punand pe hold proiecte de dezvoltare in Romania. Ca atare, cursul se depreciaza.

Cealalta parte e ca daca in perioada de crestere economica tot au venit bani straini, acum trebuie sa si iasa. Nicolae Cinteza, Directorul Directiei de Supraveghere de la Banca Nationala a Romaniei (BNR), declara in 21 ianuarie ca 9,52 miliarde de euro sunt datorii ale sucursalelor romanesti catre bancile-mama straine. De asta au crescut atat de mult dobanzile la cei care au acuma credite de inapoiat. Ca si bancile trebuie sa dea datoria mai departe. „Am discutat cu reprezentantii bancilor din Romania si cu actionarii lor, iar reactiile lor au fost pozitive, indicand ca vor continua sa rostogoleasca imprumuturile catre subsidiarele din Romania”, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa la forumul EuroMoney de la Viena. Cat vor rostogoli, ramane de aflat.

Acum avem un semn bun. Statul nu se mai imprumuta la dobanda Lombard de 14,25% ci si la dobanzi mai mici. Un bun exemplu este ca azi, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a atras peste 1,99 miliarde lei (463,4 milioane euro) prin vanzarea de certificate de trezorerie cu discont la o luna, de circa doua ori mai mult decat anuntase, la un randament mediu anual in scadere, de 11,45%, potrivit datelor BNR.

Valoarea anuntata initial era de 1 miliard lei. Randamentul maxim acceptat de MFP pentru titlurile cu scadenta la o luna a fost de 11,50%, se arata in comunicatul transmis de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bancile au depus oferte totale de peste 2,74 miliarde lei (636,4 milioane euro), cu 37% mai mult decat suma atrasa de MFP. La licitatia anterioara, din 19 ianuarie 2009, pentru titluri de stat cu maturitate la 30 zile, ministerul atrasese peste 1,55 miliarde lei (362 milioane euro), randamentul mediu oferit fiind de 12,75% pe an. Tot luni, MFP s-a mai imprumutat cu 250 milioane lei (58 milioane euro) de la banci, prin depozite la noua zile, la o dobanda de 11,50% pe an. Ceea ce arata doua lucruri importante. Primul: ca exista lichiditate in piata, asa ca bancile daca tot raman cu banii in brate vor trebui la un moment dat sa ii bage, cu chiu cu vai, in creditarea catre economie. A doua, ca statul se imprumuta la dobanzi din ce in ce mai mici, ceea ce arata ca situatia financiara se detensioneaza. A treia: ca statul nu are nevoie de chiar asa multi bani pe cat ofera bancile din frica fata de clienti.

Statul este subventionat masiv de catre bancile comerciale, atunci când se imprumuta pe piata interna cu 11% pe an, in conditiile in care institutiile de credit achizitioneaza titluri de stat in pierdere, pentru a se putea imprumuta apoi de la BNR, a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar. „Statul este subventionat masiv pe plan intern. Este extaordinar de ieftin ca plateste randamente de 11% pe an la lei. Bancile comerciale subventioneaza statul, la emisiunile de obligatiuni, cu bani de la clienti. Putem sa intelegem ca statul roman este subventionat masiv de contribuabili", a mai declarat Baltazar, in cadrul unei dezbateri pe tema crizei economice, organizata de Societatea Academica Româna. Consultantul financiar a adaugat ca, in conditii normale, statul ar trebui sa se imprumute, „in cel mai bun caz, cu o dobânda de 17%”.

Ecuadorul trimite Repsol in mainile Lukoil

Primele confiscari de criza si-au facut aparitia dupa ce presedintele Ecuadorului, Rafael Correa, a anuntat ca autoritatile din tara sa va confisca active ale grupului spaniol Repsol si companiei franceze Perenco.

Motivul este ca acestea datoreaza statului mai multe sute de milioane de dolari, sub forma unor impozite, zice Reuters. „Întrucat nu si-au platit impozitele, am ordonat masuri coercitive împotriva Repsol si Perenco. Suntem tratati ca o colonie”, a declarat in spiritul lui Chavez Rafael Correa.
Potrivit legislatiei, statul ecuadorian are dreptul sa confiste, temporar, active, si sa blocheze conturi bancare, pentru a obliga companiile sa îsi plateasca datoriile.
Cele doua companii nu au fost înca notificate oficial si au timp sa achite datoriile, pana cand guvernul va pune în practica masurile. Repsol si Perenco detin în regiune instalatii precum platformele petroliere si folosesc în comun un oleoduct privat.

Partea cea mai interesanta e ca Ecuadorul, care e si membru OPEC, a amenintat foarte des companiile straine pentru a pune presiune pe ele, astfel incat sa semneze contracte mai bune. Guvernul a precizat ca Repsol datoreaza vreo 500 de milioane de dolari in taxe.
Repsol opereaza trei campuri petroliere in jungla Amazonului, cu o capacitate totala de 65.000 de barili pe zi. Perenco produce si ea 30.000 de barili pe zi. Saptamana trecuta, Correa, care e un socialist convins dar care are alegeri prezidentiale in 26 aprilie, a expulzat un diplomat american pentru interventia in afacerile Politiei. Repsol si alte companii dadusera deja in judecata Ecuadorul, spunand ca statul le-a violat contractele prin luarea oricarui venit peste un anumit nivel de benchmark pentru fiecare baril extras. Companiile zic ca aceasta taxare a facut ca afacerile lor in Ecuador sa fie neprofitabile.

Miscarea ajuta Ecuadorul, care are mari probleme cu plata datoriei externe. Ecuadorul trebuie sa plateasca 134 de milioane de dolari in aceste zile drept dobanda pentru notele de 2,69 miliarde de dolari, purtatoare a unei dobanzi de 10% cu maturitate in 2030. Daca tara nu va face plata, ar fi a doua oara in 3 luni cand tara intra in default. Nu mai departe de decembrie, Correa a sarit plata a 30,6 milioane de dolari pentru obligatiunile cu maturitate in 2012 si purtatoare a unei dobanzi de 12%.

In acelasi timp, mutarea ajuta enorm Lukoil, companie rusa din stat prieten al lui Correa, care a vazut ca Repsol este stransa cu usa si vrea sa cumpere cat mai mult din compania spaniola. Gigantul rus Lukoil voia inca din noiembrie 2008 sa ia 30% din compania Repsol, pentru circa 10,7 miliarde de euro. Problema e simpla, sectorul constructiilor din Spania e in plina recesiune. In aceste conditii, constructorul spaniol Sacyr Vallehermoso, actionar la Repsol, este gata sa vanda portia sa de actiuni ca sa isi rezolve finantele. Desigur, la acea data, Lukoil a inaintat oferta numai dupa ce Gazprom Neft, bratul petrolier al gigantului rus a declarat ca nu e interesat de tranzactie. Premierul spaniol Zapatero a spus atunci ca Repsol va ramane companie spaniola, un fel de refuz pentru tentativa Lukoil. Acum presa anunta ca si chinezii de la Sinopec au adulmecat prada si au inaintat o oferta. De data asta e vorba de 20% din titluri pe care Lukoil se bate cu Sinopec.

Desigur, cum ecuadorienii sunt cea mai numeroasa minoritate in Spania, e de asteptat ca Zapatero sa ia niste represalii, cum ar fi ingreunarea sosirilor sau repatrieri sau a trimiterilor de bani.

Flota rusa comanda avioane ca sa tina MiG in aer

Nu, nu e vorba de avioanele romanesti MiG, care se concureaza cu Tractorul la arat pamantul, ci de cele rusesti.
Guvernul rus va comanda un numar de avioane MiG-29 KUB Fulcrum D, numai bune pentru portavioane, ca parte a ajutoarului dat de stat pentru producatorul rus de avioane de lupta, a spus vicepremierul rus Sergei Ivanov. „Statul va sprijini in toate felurile posibile, inclusiv financiar, una din cele mai mari companii ale Rusiei. Un document ce va sta la baza unui program de inzestrare recomanda cumpararea de avioane navale MiG 29 KUB pentru a le folosi pe viitoarele portavioane” a declarat Ivanov la o intalnire cu oficialii industriei aviatice la Moscova.

Corporatia MiG a avut pierderi de 300 de milioane de dolari in 2008, iar datoria sa a ajuns la 1,25 miliarde de dolari. MiG a mai fost lovita si de razgandirea Algeriei, care a rupt in iulie 2008 un contract de 1,28 miliarde de dolari, semnat in 2006. Prin acesta, statul african trebuia sa cumpere 34 MiG-29. Algerienii au argumentat prin „calitatea inferioara” iar cele 15 avioane deja date, au fost trimise inapoi in Rusia. Ivanov a spus ca ministerul Apararii va plati 690 de milioane de dolari pentru avioanele produse prin contractul algerian. Primul ministru Vladimir Putin spusese miercuri ca a semnat o rezolutie prin care a alocat 417 milioane de dolari in fonduri pentru ca MiG sa faca o majorare de capital. „Aceste masuri ne vor permite sa integram MiG in Russian United Aircraft Corporation (Corporatia Aviatica Rusa) fara a face UAC sa poarte povara datoriilor MiG” a spus Ivanov.

MiG este binecunoscuta pentru MiG 29 dar si pentru cea mai recenta serie MiG- 35 Fulcrum- F Fighter, care este un concurent cu Eurofighter Typhoon, F/A-18E/F Super Hornet, Dassault Rafale, JAS 39 Gripen si F-16 Falcon in licitatia pentru cele 126 de avioane multirol ce vor fi cumparate in viitorul apropiat de India.

Rusia are in plan sa isi creasca exporturile de arme cu 6% in 2009, pana la 8,5 miliarde de dolari, fata de 8 miliarde in 2008, desi este criza. Rusia si-a dublat exporturile din 2000 pana in 2007 aceste operatiuni, pana la 7 miliarde de dolari, ajungand al doilea exportator mondial, dupa SUA. Statele-cheie unde tehnologiile ruse sunt vandute sunt China, India, Algeria, Venezuela, Iran, Malaiezia si Serbia. Cele mai populare arme cumparate din Rusia sunt avioanele Suhoi si MiG, dar [i nave de razboi, elocoptere sau tancuri.

Dar nu numai banii sunt tinta Rusiei, ci si intimidarea. Sergei Ivanoi dadea bice in 26 ianuarie Roscosmos sa faca mai multe teste si sa inceapa productia Bulava, o racheta balistica intercontinentala ce se poate lansa de pe submarine. Ultimul test cu Bulava in rol principal a fost o tentativa nereusita de a lansa racheta sub nivelul marii de pe submarinul Dmitry Donskoy. Testul a avut loc de Colindete, pe 23 decembrie in Marea Alba si a fost al cincilea esec in 10 incercari. Ivanov a spus ca se vor face teste pana cand sistemul va fi adoptat de Fortele Armate. Teoretic, Bulava trebuie sa intre in dotare in acest an, totusi mai multe teste trebuie efectuate pana la a se lua o decizie finala, zice Ria Novosti.

Racheta Bulava (Ss-NX-30) cara pana la 10 focoase nucleare si are o raza de 8.000 de kilometri. Este proiectata a fi purtata de submarinele nucleare Borey-class Project 955. Putin a calificat sistemul drept o comopnenta cheie a fortelor nucleare ruse.

Tarom se extinde desi pierde pasageri

TICHIE DE MARGARITAR- Pe timp de criza Tarom isi mareste flota cu 10 avioane, desi numarul de pasageri si gradul de ocupare au scazut fata de 2007 iar situatia nu arata semne de imbunatatire. Compania vrea sa cheltuiasca 278 de milioane de dolari pe noi avioane. In actualele conditii, compania romaneasca ar putea ajunge pe mana rusilor de la Aeroflot, care vor sa preia cat mai multi operatori europeni, dupa maghiara Malev, rusii participand si la licitatia pentru Czech Airlines. Asta dupa ce s-au retras din cursa pentru Alitalia in vreme ce S7, o companie de stat rusa si necunoscuta pierzand recent cursa pentru Austrian Airlines in fata Lufthansa.  

In timp ce foarte multi dintre contracandidatii europeni au pierderi din cauza supra-extinderii si a scaderii gradului de ocupare, Tarom paseste pe acelasi drum, avand in plan sa isi mareasca flota cu inca 11 avioane in 2009, dupa ce acum doua saptamani a mai receptionat un Boeing 737-800 inchiriat pe o perioada de cinci ani.

Oficialii companiei declarau in toamna anului trecut ca Tarom are programate si achizitiile a 2 aeronave ATR 72-500, in vreme ce fostul ministru Orban spunea ca se cumpara, de fapt, zece si de alte tipuri. „Tarom va achizitiona, anul viitor (2009- nr), patru aeronave Airbus, patru Boeing si doua aparate ATR”, declara Ludovic Orban in data de 30 septembrie, la doua saptamani dupa colapsul Lehman Brothers si dezastrele de la AIG si Merrill Lynch. „Suntem in faza de achizitie pentru anul viitor a patru Airbus-uri, patru Boeing-uri si doua ATR-uri, determinata de previziunile ritmului de crestere a traficului de pasageri”, spunea Orban. Tarom motiva decizia de inchiriere ale celor 3 Boeing 737-800 si de cumparare a celor doua ATR -uri pe fondul cresterii substantiale a numarului de pasageri transportati. Compania vrea sa treaca prin criza majorandu-si flota pana la 30 de noi avioane pana in 2012.

„Avem un proiect de evaluare a flotei existente, pentru ca avem niste avioane vechi care consuma cu 27% mai mult combustibil decât cele din noua generatie. Este vorba de patru aparate Boeing 737-300 si sapte ATR 42. Le-a venit si lor rândul sa fie inlocuite”, a spus si Ruxandra Brutaru, noul director general al Tarom. Ea a precizat ca un aparat de tip Boeing 737-300 nou costa intre 38 si 42 milioane dolari, in timp ce un ATR nou costa in jur de 18 milioane dolari. Ceea ce inseamna ca Tarom vrea sa cheltuie 278 de milioane de dolari, plus dobanzile aferente.


Scaderi pe linie
Tarom face „economii” de criza prin marirea flotei, pe baza unor prognoze care arata cresteri pe aceste segmente, in ciuda unor rezultate recente care arata contrariul. Potrivit datelor Asociatiei Companiilor Aeriene Europene (AEA), operatorul roman a avut in perioada ianuarie- octombrie un grad de ocupare de 63,3%, in scadere cu 5,6 puncte procentuale fata de intervalul similar din 2007, conform Mediafax. Raportat la numarul de pasageri, Tarom se claseaza pe locul 24 intre cei 32 de operatori europeni inclusi in statistica. in luna octombrie Tarom a transportat 151.200 de pasageri, in scadere cu 5,6% fata de aceeasi luna a anului trecut, iar gradul de ocupare a fost de 58%, mai mic cu 8,2 puncte.

Mai mult, compania opereaza sub media europeana, care indica un grad de ocupare de 76,5%. {i rata de scadere este mai mica la nivel european fata de cea a Tarom, respectiv de 1,4 puncte procentuale, fata de 5,6 puncte la operatorul roman. Conform datelor AEA, date publicitatii in 23 ianuarie, gradul de ocupare al Tarom in noiembrie a ajuns la doar 52%.

Rusia vaneaza transportatori aerieni
Extinderea si datoriile Tarom ar trebui sa dea de gandit guvernantilor nostri, pentru ca situatia financiara a Tarom va impinge in curand compania romaneasca la cautarea unui partener extern pentru a evita falimentul. Nu de alta dar pe 2008, Tarom sigur e pe pierdere...
Plus ca statul rus vaneaza preluarea de mai multe luni preluarea de transporatori aerieni din Europa. Aeroflot vrea sa cumpere Czech Airlines si a participat la licitatia pentru Alitalia, mai putin cunoscuta a S7 a vrut sa achizitioneze Austrian Airlines, si, nu in ultimul rand banca rusa de investitii VEB a preluat compania maghiara nationala Malev.
Gigantul rus Aeroflot are nevoie de o companie europeana, reprezentantii sai declarand despre recent achizitionata Malev ca va fi „un partener strategic”.

Vneshekonombank (VEB) va deveni proprietarul Malev in cateva zile, potrivit oficialilor sai, aceasta fiind cea de-a doua achizitie in strainatate in decursul acestei luni, potrivit The Moscow Times. Conform sursei citate, Aeroflot ar putea conduce compania maghiara.
Intelegerea privind Malev a sosit in data de 24 ianuarie, dupa ce Boris Abramovich, principalul actionar al Malev nu a reusit sa returneze banii pe care ii imprumutase de la VEB in februarie 2007 pentru a cumpara 49% din titlurile transportatorului ungar. VEB este unul dintre principalii creditori ai Malev, aceasta din urma luand un imprumut de 39 de milioane de dolari pentru a-si finanta cheltuielile si imbunatati lichiditatile. Conform Kommersant, Abramovich s-a imprumutat de 102 milioane de dolari de la VEB pentru a cumpara actiunile Malev, cu care a si garantat imprumutul.

Viktor Zubkov a spus ca Malev va fi un „partener strategic” al Aeroflot, in timp ce Irina Dannenberg, o purtatoare de cuvant a companiei ruse preciand ca Aeroflot „ar putea participa la managementul companiei”. VEB a mai achizitionat in aceasta luna Prominvestbank, a 6-a banca ucrainiana, pentru 150 de milioane de dolari si vrea sa pompeze alti 700 de milioane de dolari in aceasta.

Inglodati in datorii
Aeroflot a licitat in 2007 pentru Alitalia, dar s-a retras din cursa din lipsa informatiilor despre companie si datoriile acesteia. Aeroflot participa acum si la privatizarea a 92% din Czech Airlines (CSA). Reprezentantii gigantului rus au spus ca oferta va fi depusa impreuna cu un partener financiar. Yelena Sakhnova, analist la VTB Capital evalueaza compania CSA la 800 de milioane de dolari, astfel ca 92%, Aeroflot ar fi 735 de milioane de dolari. Totusi, pretul va fi mult mai mic deoarece CSA are datorii.

Oleg Panteleyev, editor sef la Aviaport.ru spune, citat de Ria Novosti, ca CSA este cel mai valoros activ pe care Aeroflot l-a dorit vreodata datorita bunei pozitii in Estul Europei. Moscow Times precizeaza ca trecerea Malev sub proprietatea VEB „ar putea aduce sinergii Aeroflot” daca aceasta va castiga pachetul oferit la mezat de cehi.
Celalalt transportatoru rus de stat, S7, a licitat acum o luna pentru Austrian Airlines, dar austriecii au incredintat compania catre Lufthansa. Aeroflot are datorii de 608 milioane de dolari, iar S7 alte 411 milioane de dolari, potrivit datelor Uralsib Financial Corp.

Deci cam cand sa ne asteptam ca Tarom sa ajunga pe mana rusilor?

Chiar si lovita de criza, Bank of New York Mellon tot umbla cu banii a 130 de Romanii

Supermarketul finaciar sta sa cada. Bank of New York Mellon este cea mai mare banca din lume dupa valoarea activelor lasate sub custodia sa ca depozitar, arata exact masura dezastrului. Rezultatele prezentate public arata ca valoarea acestor active aflate in custodia sa a scazut cu 13%, pana la 20,2 trilioane de dolari, in timp ce activele investite au pierdut 17%, pana la 928 de miliarde de dolari. La un produs intern brut de 120 de miliarde de euro al Romaniei, si cu un curs de 4,3 lei, banca respectiva are grija de vreo 130 de Romanii...

Activele unde State Street este depozitar s-au depreciat si ele cu 21% in 2008, pana la 12 trilioane de dolari. Banca, cel mai mare manager din lune care are grija de bunuri ale institutiilor, spune ca activele investite au pierdut 27%, pana la 1,44 trilioane de dolari. Actiunile State Street se afla la minimul ultimilor 25 de ani.
Bancile- custode pastreaza inregistrarile, urmaresc performanta si imprumuta intrumente financiare catre investitori institutionali precum fonduri mutuale, de pensii sau speculative. Atat State Street, cat si BNY Mellon manageriaza de asemenea fonduri mutuale si conturi pentru institutii si bogati ai lumii.
Pierderea din obligatiuni legate de ipoteci a fost de 6,3 miliarde de dolari la State Street din instrumentele cu venit fix si de 3,6 miliarde de dolari din obligatiuni. La BNY Mellon, pierderile din instrumentele cu venit fix au ajuns 4,1 miliarde de dolari. BNY se asteapta ca pierderile obligatiuni sa fie mai mici dupa ce piata isi va reveni si va anunta pierderi pe acest segment de doar 208 milioane de dolari in trimestrul al patrulea.

Roubini: Sistemul financiar din SUA este „practic insolvent”
Sistemul financiar american este „practic insolvent” a declarat ieri Nouriel Roubini, profesor la Universitatea din New York dupa ce pierderile totale ale crizei ar putea totaliza 3,6 trilioane de dolari, sau 3.600 de miliarde de dolari. „Daca este adevarat, sistemul bancar american este practic insolvent deoarece porneste cu un capital de 1,4 trilioane de dolari” a spus Roubini la o conferinta in Dubai. „Aceasta este o criza sistemica bancara”. Profesorul, care a prezis sosirea crizei economice a spus ca bancile vor avea nevoie de mai multe fonduri decat cele 300 de miliarde deja date de catre Guvernul federal si ca noile fonduri vor dilua si mai mult pachetele de titluri ale actualilor actionari.

Zi „neagra”
In ziua investirii lui Barack Obama ca presedinte Bank of America a picat cu 29%, Citigroup a scazut cu 20%, JP Morgan s-a prabusit 21%, Wells Fargo cu 24% iar PNC Financial Group cu 42%, potrivit Bloomberg. La alte doua banci din New York, State Street si Bank of New York Mellon investitorii au evaporat o valoare combinata de 13,8 miliarde de euro din capitalizare. Dintre acestea, State Steet Corp New York a intrat intr-un picaj financiar cu 59%, picand pe bursa 9,3 miliarde de dolari dupa ce a anuntat ca pierderile din detinerile de obligatiuni au urcat cu 90% iar cele din fondurile de investitii cu 63%.
Scaderea a determinat investitorii sa vanda in cantitati mari si titluri ale Bank of New York Mellon, care a pierdut 17%, ducand valoarea actiunii la minimul ultimilor 14 ani.

Competitivitate cu Stafie

Criza, criza, criza.. Peste tot. Chiar si la Ministerul Economiei. Aceasta a fost ajunsa de criza internationala, desi in urma cu cateva luni niste politicieni ne aratau ca asa putem cumpara apartamente ieftine in SUA.
In incercarea de a afla politicile energetice si industriale ale Ministerului Economiei, am ajuns pe site-ul institutiei cu pricina, pe www.minind.ro. Ultima modificare a site-ului a fost operata fix la14 ianuarie 2009 la ora 09:44:49, ora Dambovitei.

In stanga sus, sub titulatura pompoasa de conducere, accesam si gasim in primul rand pe ministrul Adriean Videanu, cu declaratii de avere si de borduri. Pardon, interese. Mai jos, organigrama ne prezinta pe Tudor {erban, secretar de stat pe probleme de Energie, Petrol si Gaze. Fara avere si fara interese. Mai jos, avem pe Constantin Claudiu Stafie, si el secretar de stat, dar pe Politica Industriala si Competitivitate. Fara declaratii de avere si interese. Si fara poza. Pai daca nimeni nu l-a vazut pe Stafie, cine sa-i faca poza? Dupa modelul “Sex cu Nadine” vom beneficia si de “Competitivitate cu Stafie” in acelasi mod. Adica deloc.

Nu de alta, dar de pe urma sa putem avea un avantaj, de pe lumea cealalta putea sa faca o sedinta de Guvern cu economistii Milton Friedman si John Maynard Keynes sa ne arate cum iesim din ca... criza.
Dezavantajul e ca nimeni nu-l poate vedea cand bantuie la locul de munca, decat cand mai sperie cateodata vreo femeie de serviciu singura, speriata si care da cu mopul dupa industria si energia romaneasca. Asa ca nu poate beneficia de pontajul zilnic al condicii. Ceea ce inseamna ca lucreaza gratis!

Adevarul e ca la cat de moarta e industria, numai un Stafie o poate conduce...

Rusia da cu o mana si ia cu doua

Data stelara 8 ianuarie 2009. Brod. Bosnia. Exemplul perfect. Pentru a arata cum mana Rusiei se tranforma in gheara. Dupa un razboi balcanic dintre 1992 si 1995, Bosnia era distrusa. Bosnia a primit apoi ajutoare internationale de 14 miliarde de dolari, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Ce credeti c-a „ajutat” Rusia? Pentru un mizilic de 475 de milioane de dolari a investit in .... modernizarea singurei rafinarii bosniace, cea de la Brod si in alte cateva active energetice. Punct ochit, punct lovit! Astazi, in Bosnia, unde rata somajului e cam 40%, redeschiderea rafinariei pare un semn bun si da speranta pentru industriile locale, neglijate pana acum. Zarubezhneft, companie de stat rusa, este noul proprietar. Bosanski Brod, de langa granita cu Croatia, „respira economic” din nou, cu 4.000 de muncitori din populatia de 25.000 lucreaza la rusi.

Desi Rusia are probleme enorme acasa la ea cu economia, asta n-o opreste sa investeasca in active energetice. Finantata dintr-un imprumut al Russian Developement Bank, investitia din Bosnia a modernizat rafinaria, o fabrica de ulei de motor de langa orasul Modrica si lan]ul de distribudie de benzina si motorina. Vladimir Dmitriev, seful bancii creditoare a recunoscut candid ca „e o decizie economica si politica” si ca „demonstreaza interesul geopolitic pe care-l avem in Balcani”. Premierul Putin insusi a dat ok-ul pe proiect.

Bosnia importa tot ce era benzina si motorina sau alt combustibil petrolier. Acum e de asteptat ca rafinaria sa acopere toata productia, estimata la 1,5 milioane de tone anual, ba chiar va exporta o data ce va produce la capacitatea de 4,2 milioane de tone pe care o are.
Tarile din zona- Croatia, Serbia, Muntenegru si Macedonia- au nevoie de 10 milioane de tone de petrol anual, zice Emir Ceric, fost director general al rafinariei din Rijeka, detinuta de compania croata INA, la randul ei controlata de ungurii de la MOL. Cumpararea rafinariei de la Brod vine dupa ce Gazprom s-a inteles cu Serbia sa treaca cu gazoductul South Stream pe acolo, sa faca un depozit de gaze la Pancevo, iar GazpromNeft sa cumpere de doua ori mai ieftin fata de piata. In esenta, cu vro 400 de milioane de euro 51% dintr-o companie evaluata la 2 miliarde de euro. Cine pariaza cu mine ca Bosnia va sprijini South Stream?

Si pentru a vedea cum se manifesta bunatatea ursului rosu, avem cateva date statistice: circa 100.000 de locuinte chiar din Bosnia au ramas in frig o data cu taierea gazelor spre Europa prin Ucraina, alti 80.000 de oameni din Novi Sad, al doilea oras ca marime din Serbia, nu mai primesc gaze, fiind afectate si alte orase. Un spital din Serbia a fost inchis, precum si mai multe centre de sanatate. In Bulgaria, cel putin 65.000 de locuinte au ramas fara incalzire, iar unele magazine au anuntat ca au epuizat stocurile de radiatoare electrice.
Bulgarii fac si eu South Stream, un oleoduct pe traseul Burgas-Alexandropolis si chiar si o centrala nucleara de 4 miliarde de euro la Belene. Pe care o construieste concernul de stat rus Atomstroiexport. Concluzia: daca iti dai infrastructura energetica Rusiei nu te scuteste nimic de a fi prima victima. Ceea ce sper eu e ca Romania sa nu renunte la Nabucco si nici sa dea acordul Gazpromului de a trece cu South Stream prin zona exclusiva a Marii Negre ce apartine Romaniei fara niste discutii si tratative serioase din care sa obtinem ceva satisfacator din punct de vedere economic, nu cum am privatizat Petrom sau Distrigazurile sau Electricele.

„Monstruletul” Zarubezhneft construieste cu fratii tovarasi vietnamenzi intru gandire de la Petro Vietnam o rafinarie de 1,3 miliarde de dolari. E clar ca cine are infrastructura energetica controlata de o companie rusa de stat vireaza spre o anumita ideologie si discurs „nuantat”. Petrovietnam mai are cu Zarubeznheft inca o colaborare fructuoasa pentru exploatarea campurilor de la Nenet din Rusia, unde ar fi 78 de milioane de tone de petrol. Compania rusa are 51%, iar jointul restul. Deja Petrovietnam si Zarubezhneft mai opereaza si o alta companie mixta, Vietsovpetro, care produce 150.000 de barili pe zi petrol din campul vietnamez Bach Ho, cel mai mare din tara. Si, cireasa de pe tort, de curand, aceeasi Zarubezhneft a semnat un contract pentru a moderniza sistemul cubanez de conducte.

Pe cele mai influente companii le doare-n criza

“Puterea dureaza 10 ani, dar influenta nu mai mult de un secol” zice un proverb corean. In anul crizei, cele mai influente companii din lume isi cresc cota de piata, impun trenduri si schimba viata oamenilor simpli.

Anul in care veneratilor Wall Street-ului li s-au inmuiat picioarele de atata stat pe tron, a adus un nou val de companii a luat fata tuturor. O data venerate printre investitori sau fani, Lehman Brothers sau AIG s-au prabusit. Morgan Stanley si Goldman Sachs s-au trezit niste colosi cu picioarele de lut cu pierderi de peste 2 miliarde de dolari numai intr-un trimestru. Pana si General Electric a apelat la banii lui Warren Buffett, iar infailibila JP Morgan a inceput sa emita obligatiuni garantate de stat.

Companii despre care lumea credea ca sunt de nezdruncinat din domeniile lor se vad acum in urma unor rivali mai nastrusnici. General Motors- inima auto a Americii, Sony- plamanul tehnic al Japoniei sau Microsoft- creierul software al industriei computerelor sunt acum carne de tun pentru Toyota, Apple sau Google.

Omul crizei e altul, societatea se schimba rapid iar gigantii statici pierd. Influenta asupra societatii nu se mai traduce acum in puterea asupra cumparatorilor nu asupra mediului politic prin prisma contractelor cu statul. Revista americana Business Week a alcatuit un top al celor mai puternici giganti ai lumii de azi, a caror putere o simte fiecare in poftele lui, dorintele lui, frustrarile lui sau bucuriile lui.

Pe primul loooooc, cu vanzari anuale de 24 de miliarde de dolari si cu un infinit simt al schimbarii se afla Apple. Magia lui Steve Jobs se vede in iPhone, iPod, iMac si in Panther, sistemul de operare al Mac-urilor. Apple a vandut 13 milioane de telefoane in ultimele 18 luni, cu Samsung, LG si Blackberry straduindu-se din rasputeri sa recreeze touch screen-ul de la iPhone.
Urmatoarea pozitie este ocupata de Unilever, producatorul de sampoane si detergenti vanzand de 52 miliarde de dolari. Acum 3 ani, Unilever a creat o comunitate de spalatorii gratis in havelele din Sao Paolo pentru a-si promova marca Omo. Acum are 70% din piata braziliana. A ajutat oamenii saraci sa faca economii pentru a-i cumpara propriile produse, strategie geniala.

JP Morgan Chase ocupa ultimul loc al podiumului cu vanzari anuale de 64,5 miliarde de dolari. “Dimon-ul” de pe Wall Street (James Dimon- directorul general) s-a ales din criza cu achizitia pe banii americanilor de rand a Bear Stearns si a Washington Mutual.
WalMart, cu vanzari de 379 miliarde de dolari intr-un singur an, de o data si jumatate cat produce toata Romania, sta pe locul 4. Peste 100 de milioane de americani, o treime din populatia tarii, cumpara produse de la WalMart infiecare saptamana. Dar politica sa preturi mici a adus critici pentru ca 2 milioane de lucratori ai companiei au salarii de nimic. Plus ca e si poluatorul cu cel mai mare ritm de crestere din lume.

Pe locul 5, News Corporation ia fata tuturor. Rupert Murdoch aduce acum stirile la milioane de oameni din intreaga lume. “Aceasta e o companie care vede dupa colt” zice Jessica Reif Cohen, analist la Merrill Lynch. Retelele sociale au fost impenetrabile pentru media pana Murdoch a intrat acolo cu 580 de milioane de dolari cumparnd MySpace. China la fel, iar Murdoch a ajuns acolo. Vinde anual continut media de 33 de miliarde de dolari. BSkyB, New York Post, Fox News, The Sunday Times, Wall Street Journal, Vedomosti sunt din grup.
Toyota e pe 6, cu vanzari mondiale de 283 miliarde de dolari. Jeffrey Liker, profesor la University of Michigan spune ca Toyota este “probabil cea ami copiata companie din lume” pentru eficientizarea activitatilor dupa model japonez. Are peste 1.000 de patente de vehicule hibride si se asteapta sa vanda un million de masini hibride in 5 ani.

Saudi Aramco, ilustri necunoscuti vand anual de 210 miliarde de dolari. In fiecare zi compania expediaza 8 milioane de barili cu petrolierele catre intreaga lume. Compania, detinuta de familia regala saudita, sustine intreaga tara.
Monsanto arata cat de contradictiv e omul. Desi multi o considera o plaga pentru produsele modificate genetic, compania vinde anual de 8,6 miliarde de dolari. Daca nu ai seminte modificate genetic de soia sau porumb de la ei nu poti rezista financiar deoarece productia la hectar e mult superioara. Chiar si UE care a introdus interzicerea de soia modificata, importa cantitati enorme de furaje ..modificate genetic.
De Huawei, nimeni din afara Chinei n-a auzit. Compania face tot felul de echipamente de retea, mobile, care ii aduc venituri anuale de 12,6 miliarde de dolari. “Daca concurezi cu Huawei Inc, concurezi cu China Inc” spune Wim Elfrink, vicepresedinte Cisco. Google inchide topul, cu venituri de 16,6 miliarde de dolari. Cel mai impresionat la Google este cum gandesc oamenii si cum reactioneaza companiile in urma lor. Gogule, probleme?

“Leul” Isarescu a muscat dolarii din bonusurile Goldman Sachs

Pe-un picior de plai, in mijloc de toama un raget se aude. Pe-o gura de rai, frunzele cadeau, cantare]ii mi-i alunga, cine-mi sufla frunza-n dunga…In acest peisaj mirific, leul romanesc a fost salbatic atacat in octombrie de niste speculatori. Straini. Nume mari. Nomen odiossum, toata lumea ii stia, dar niciun oficial nu ii zicea. Printre care Goldman Sachs. Dar leul nu se lasa, si ajutat de “Cerberul” Isarescu i-a alungat pe vanatorii veniti la braconaj cu munitie furnizata tocmai de statele care ii scoteau din foamea financiara. (Iar statul american a dat Goldman 10 miliarde de dolari)

Banca de investitii reprofilata in banca comericala a postat o pierdere trimestriala uriasa, de 2,12 miliarde de dolari, sau 4,97 dolari pe fiecare ac]iune, transmite Bloomberg. Imens, av~nd in vedere ca in 2008 capitalizarea sa a cazut cu 70%. Iar analistii se asteptau la o medie de 3,73 dolari pierduti pe fiecare titlu. Acum o parte dintre platitorii americani de taxe vor suferi pentru ca leul mioritic a fost prea bun pentru Goldman Sachs.
Da, leul lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a muscat adanc din gatul vanatorului Goldman. Si Porsche se bucura cu noi, dupa ce a dat o laba peste bot speculatorilor de pe titlurile Volkswagen, facand la un moment dat compania drept cea mai mare din lume dupa capitalizare.

Alice in tara speculatorilor

Alicele nu prea ne-au atins leul iar Goldman a suferit cel mai mult unde se pricepea cel mai bine : la pariuri. In 2007 pe vremea asta, la jumatate de an de la declansarea crizei creditelor subprime, Goldman raporta pe ultimul trimestru venituri de 10,7 miliarde de dolari. Acum rescrierile in minus ale activelor au dus la un umilitor rezultat : minus 1,58 miliarde de dolari.

Leul a muscat partea leului, pentru ca unitatea Principal Investments a Goldman a avut o pierdere neta de 3,6 miliarde de dolari in trimestrul incheiat. Iar in aceasta se afla divizia Fixed Income, Currency and Commodities, cea raspunzatoare de atacul pe leu.
Acum, criza loveste Goldman exact unde pe conducatorii sai ii doare cel mai mult, la bonusuri. Dupa ce trimestrul asta a dat afara 2.500 de oameni, Goldman a redus si bonusurile pentru angajati cu 45%. Media pe fiecare este oricum de 363.654 dolari la cele 10 miliarde de dolari puse deoparte pentru cei 30.522 angajati. Dar leul le-a mancat dolarii, fata de media de 661.490 dolari dati anul trecut diferenta fiind prapastioasa.

Criza a atentat la bogatia familiei Bin Laden cu 1,3 miliarde de dolari

Ce n-a reusit Bush juniorul a reusit criza mondiala: „aceasta situatie” a scazut averea Bin Ladenilor cu 1,3 miliarde de dolari. Sau 15,3%. Potrivit Arabian Business, familia Bin Laden, care face afaceri in sectorul constructiilor, detine o avere de 7,2 miliarde de dolari si este pe locul al saptelea. Explozia a lasat averea tot pe acelasi loc 7 in top, cu notabila exceptie ca anul trecut Bin Laden avea munitie de 8,5 miliarde de dolari iar acum i-a mai scazut fitilul. Pariul cu economia n-a tinut averea in viata, familia lui Osama activand pe sectorul sinucigas al imobiliarelor si constructiilor. Detonatorul n-a fost altceva decat criza subprime din SUA, unde Bin Ladenii sunt foarte prezenti.

Firul rosu arata ca, impreuna, cei mai bogati 50 de arabi au pierdut cumulat 25 de miliarde de dolari in urma topirii economiei mondiale, foarte mult din aceasta suma fiind pierduta de la finele verii incoace. „Surpriza este cati bani au pierdut” a spus Anil Bhoyrul, director editorial la ITP Executive Publishing Ltd, compania ce publica Arabian Bussines. „Lista pe care am publicat-o este foarte diferita fata de lista pe care am adunat-o in urma cu cateva luni”, a mai spus el. Primii 50 cei mai bogati arabi detin 200 de miliarde de dolari, cu 12% sub nivelul anului trecut.
In iunie, Middle East Developement, bratul din Dubai ai Saudi Bin Laden Group (SBG) a anuntat ca vrea sa faca rost de 190 de miliarde de dolari pentru a construi doua orase, unul in Djibouti, in Africa, si altul in Yemen. Si un pod de 28,5 kilometri intre ele peste Marea Rosie. Intre timp boom-ul imobiliar a trecut...

Printul Alwaleed a pierdut 4 miliarde de dolari
Si bogatii pierd. Printul saudit Alwaleed bin Talal, care a investit in acest an in Citigoup si si-a cumparat un „palat zburator” Airbus A380 cu doua etaje, a pierdut 4 miliarde de dolari in 2008, potrivit publicatiei americane Business Week, care citeaza Arabian Business din Dubai.
Desigur, durerea e relativa: printul Alwaleed bin Talal ramane cel mai bogat arab, cu 17 miliarde de dolari, dublu fata de urmatorul competitor, dar avand o scadere considerabila fata de precedentul clasament care il dadea cu 21 de miliarde de dolari.
Supranumit „Warren Buffett al Arabiei”, printul a anuntat luna trecuta ca isi va mari detinerea la banca americana Citigroup de la sub 4% la 5%.

Familia regala saudita detine o companie de investitii, Kingdom Holding Co, care baga banii in companii foarte cunoscute, cum ar fi producatorul de computere si playere muzicale Apple, sau gigantul media News Corporation al lui Ruppert Murdoch.
Din cele 17 miliarde de dolari, participatia lui Alwaleed la Kingdom Holding valoreaza 8 miliarde de dolari. |nsa, printul mai detine si compania media Rotana Holding, care activeaza in Orientul Mijlociu. De asemenea, mai detine proprietati imobiliare in valoare de 3 miliarde de dolari, inclusiv o locatie de vacanta de 124 de acri cu o gradina zoologica privata. Pentru propriul uz, Alwaleed mai detine si foloseste un avion Airbus A 380 „Superjumbo”, care este evaluat la 330 de milioane de dolari, putin sub valoarea insumata a celorlalte doua avioane pe care acesta le mai are. Sa aiba.

McHammed trece hopul cu bine
Al doilea arab ca bogatie este Nasser al- Kharafi, cu 9,6 miliarde de dolari. Om de afaceri kuweitian, Nasser detine francizele pentru Orientul Mijlociu ale KFC, Pizza Hut si Hardee’s. De asemenea, este cel mai mare actionar al companiei Krispy Kreme Doughnuts Inc. Lui Nasser ii prieste criza, din moment ce anul acesta a urcat 2 locuri in topul miliardarilor arabi.