UBS redefineste semnificatia de „100% protejat”

Daca tu imi imprumuti mie 100 de lei si eu scot un document legal in care scrie mare si gros ca imprumutul are o „protectie garantata 100% a principalului” daca imi lasi banii 15 ani, te-ai simti destul de sigur ca in 2024 ai primi banii inapoi, nu?

Chestii de genul au vandut bancile si bancile de investitii in anii trecuti. In 2008, Citigroup a vandut note in valoare de 211 milioane de dolari cu promisiunea ca sunt „protejate” zice Bloomberg aici.
Falimentara Lehman a vandut si ea acelasi lucru. Cum afacerea merge, „banca bogatilor” UBS a vandut si ea. Numai ca inovatia a fost ca a vandut note emise de Lehman. Bineinteles cu promisiunea de protextie 100%, mai spune Bloomberg in alta parte. Investitia era legatade un index al monedelor din Asia. Daca indexul cadea, UBS proteja banii. Bancile de investitii au vandut produse structurate de genul acestor note de 50 de miliarde de dolari in 2005, 70 de miliarde de dolari in 2006 si 120 de miliarde de dolari in 2007. Cam jumatate au fost cumparate de oameni simpli.

Acum New Hampshire Bureau of Securities Regulation (Biroul de Valori Mobiliare al statului New Hampshire) a inceput un proces catre UBS spunand ca a recomandat investitii riscante fara a preciza riscul. Oricum, investitorii deja trecusera tone de plangeri la Financial Industry Regulatory Authority (Autoritatea de Reglementare a Industriei Financiare) , plangandu-se ca au fost pacaliti de brokerii UBS.
Intre timp, Lehman a luat apa la bord si s-a scufundat. Un client a facut o plangere ca a investit 165.000 de dolari in aceste produse care performau precum actiunile, dar erau protejate la pierderi „100%”. Acum, norocosii investitori isi pot recupera doar 9 centi la fiecare dolar investit, atat cat se tranzactioneaza instrumentele Lehman de asigurare la pierderi. Acum oamenii lasati cu ochii in soare se chinuie isi recupereze 8 miliarde de dolari din notele "sigure" vandute de Lehman.

In raspunsul dat doamnei petent, UBS spune ca ar fi trebuit sa fie clarvazatoare pentru a anticipa falimentul Lehman. UBS mai are si tupeul sa spuna ca daca nu belesti ochii!... stiti expresia. Pe scurt, spune ca in „pre-prospect” a spus clar ca notele erau nesecurizate.
Ascultati aici ce spune: „Inceputul pe prima pagina a pre-prospectului pentru investitiile initale ale petentului descrie, cu bold si caractere de 14 ca „notele Lehman Brothers Holdings sunt legate de un index global”. Pagina mai spune ca „notele nu sunt depozite ale Lehman si nu sunt asigurate de FDIC (Corporatia Americana de Stat de Asigura Depozitele Bancare)”.

Acuma, ce sa creada omul simplu investitor? Afacereza din 2 fraze sau faptul ca peste tot scria ca sunt 100% protejate. Mai ales ca pa prima pagina de 4 ori scria asta?
Daca e asa, am si eu ceva produse financiare de vandut cu 100% protectie la Bancorex, Banca Internationala a Religiilor, FNI, Caritas ? Se baga cineva?

SUA investigheaza cazurile de inside trading de la Lehman Brothers

Securities and Exchange Commission (- Comisia Valorilor Mobiliare din SUA) investigheaza daca informatiile despre promovarea sau retrogradarea unor companii de catre Lehman Brothers la categorii superioare sau inferioare de rating au fost folosite ilegal de catre angajati ai bancii de investitii si altii, potrivit unei scrisori a sentoruluiCharles Grassley, citata de Wall Street Journal.

Acuzatiile au fost formulate de Edward Parmigiani, un fost analist al Lehman care acoperea sectorul industriei de semiconductori si au fost depuse la o curte de arbitraj intr-o problema despre forta de munca, potrivit scrisorii lui Grassley, care face parte din Comitetul de Finante, catre Financial Industry Regulatory Authority (Finra), un alt organism de reglementare.
Grassley a intrebat Finra daca a facut o investigatie in urma acuzatiilor.

Analistii au trimis rapoartele catre grupul intern responsabil cu comunicarea ratingurilor inainte ca aceste schimbari sa fie aprobate de forurile Lehman. De exemplu, in 2005, analistul Parmigiani a trimis grupului un raport in care upgrada Amkor Technologyu Inc. Intre data trimiterii raportului si publicarea lui, actiunile Amkor au urcat cu 12%, potrivit scrisorii. Alta data, un analist a spus ca „trebuie sa mearga inapoi la birou si sa inceapa sa sune clientii deoarece Lehman va retrograda sectorul marfurilor chimice la ora 2:15 azi”. De asemenea, un director al Lehman l-a avertizat pe Parmigiani sa nu retrogradeze Chip Pac Ltd, deoarece Lehman era angajata in aranjarea si suportul unor tranzactii cu actiuni sau obligatiuni.

Scrisoarea sugereaza ca angajatii Lehman au violat regulile de separare diviziilor de cercetare si de investitii.

Falimentul Lehman, lasat ca sa distruga Rusia

Lehman Brothers, banca de investitii cu active de 639 de miliarde de dolari si datorii de 613 miliarde de dolari, a fost lasata sa falimenteze de administratia republicana a lui Bush jr pentru a distruge economia Rusiei, care se umfla in pene la 147 de dolari barilul de petrol.

Lehman a fost singura institutie financiara lasata de izbeliste de Guvern, desi ceruse ajutor de nenumarate ori iar Richard Fuld, bossul de la Lehman avertizase ca falimentul va duce la un “apocalips financiar”. Se pare ca exact asta au urmarit americanii. Se intamlpa ca Rusia sa fie foarte furioasa pe Occident pentru amplasarea scutului anti-racheta in Cehia si Polonia si dupa ce majoritatea statelor lumii au recunoscut Kosovo ca stat independent, in ciuda vehementelor proteste ale Rusiei.

In contrapartita, Rusia s-a razbunat pe Georgia, invadand-o dupa ce Abhazia si Osetia de Sud au provocat reactia disproportionate a lui Sakashvili. Rusia si-a flexat muschii, si desi n-a atacat oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan si gazoductul Baku- Tbilisi- Erzurum, a aratat clar ca pe acolo nu se poate face vreo conducta de hidrocarburi care sa scape ochiului si interesului sau. Asta se intampla la preturi de peste 130 de dolari pe barilul de petrol. Pe langa, gigantii rusi ai petrolului (Rosneft, Lukoil, Gazpromneft, Surgutneftgaz) si ai gazului (Gazprom, Transneft) si celelalte industrii bazate pe resurse, ale Rusiei marcau profituri immense. Era era gloriei pentru Rusal (al lui Oleg Deripaska), pentru Evraz Steel (Roman Abramovici) si a puzderiei de oligarhi rasariti peste noaptea economica.

SUA trebuia sa ii opreasca intr-un fel. Pe de o parte era sub presiune interna din cauza crizei financiare. Opinia publica era enervata ca Guvernul tot salva banci si colosi financiari: Bear Stearns, IndyMac, Fannie Mae, Freddie Mac. Pe de alta parte, economistii americani stiau ca economia respira prin falimente. Salvandu-le pe toate, nu face decat sa se extinda criza in timp. Strategii in politica externa erau constienti ca in timp ce pozitia SUA scade ca influenta in lume, creste cea a Rusiei deoarece marfurile au ajuns la maxime absolute. Pe de o parte, daca ar fi lasat Bear Stearns in faliment, impactul ar fi fost limitat doar la SUA si eventual la Europa Occidentala, deoarece Bear era mai mica decat Lehman, cu doar 395 de miliarde de dolari active. IndyMac, Fannie Mae si Freddie Mac? El ear fi facut victime doar in SUA fiind specifice activitatilor de peste Ocean.

Lehman era exact urmatoarea in linie cand a cerut ajutor. Si era si destul de mare si de interconectata in lume incat scufundarea ei sa creeze valuri financiare suficient de mari, exact cat sa distruga ambitiile pe baza de petrol, gaz, otel, carbune ale Rusiei. In acelasi timp era destul de mica fata de gigantii sistemici ai finantelor americane (Citigroup, JPMorgan, Bank of America, AIG). Si nici nu era institutie bancara, astfel incat contagiunea ar fi putut fi oprita pana sa afecteze creierele finantelor americane iar strategii au sperat in oprirea la timp a hemoragiei de bani. In plus, dolarul e moneda internationala de schimb. Daca printeaza bani, lumea i-ar absorbi usor pentru ca e moneda de rezerva. Asa, SUA ar iesi din criza inaintea tuturor, in special a Rusiei. Pare prea fantezist?

Michael Sturmer, in cartea “Putin si noua Rusie” arata cum in anii ’80 americanii au mai detonat o data “bomba petroliera” si aproape ca au distrus Uniunea Sovietica, care n-a mai dus-o decat 5 ani. Se facea ca era in anii 71-72, ai primei crize a petrolului. OPEC-ul se suparase si taiase productia. Imediat, petrodolarii au invadat URSS deoarece era mai putina marfa in piata, care se vindea mai scump. Rusilor le-a placut.

In anii ’80, SUA au pus la cale un plan de a sparge din puterea OPEC-ului pentru ca economia lor, masinile, totul se misca doar cand petrolul era la cotatii mici. La preturi mari, masinaria economica americana tuseste si se blocheaza. SUA au dat arme chimice Irakului lui Saddam. Si l-au incurajat sa atace Iranul. Paralel, au sprijinit cu arme si Iranul. Cat astia s-au razboit ca chiorii, SUA au dat un imbold Arabiei Saudite sa mareasca productia. Oceanul de petrol a invadat lumea, barilul de titei a ajuns la 10 dolari. Atat Irakul, cat si Iranul erau neutralizate, paralizate, fara bani si fara putere de revenire. Asa a ramas Arabia Saudita mare prieten cu americanii si dominatoare in Golf. Experienta, insa, a mai avut un efect. URSS aproape a intrat in coma. In 4 ani, comunismul a cazut in Estul Europei, in alti 2 s-a destramat URSS si in alti cativa ani au inceput razboaiele in interiorul Rusiei, in Cecenia.

O durere de cap in SUA este atac de cord in Rusia. In cartea lui Sturmer, Putin repeta obsesiv, semn al unei spaime sistemice, ca nu vrea ca pretul barilului sa scada iar la 10 dolari. O data, in 1997-1998 chiar a coborat, dupa ce tigrii asiatici au racit un pic. Putina modificare a echilibrului cererii si ofertei au aruncat tara aproape in faliment, ducand-o doar la rezerve de 8,5 miliarde de dolari. Cat de verosimil pare acum ca americanii sa fi lasat Lehman sa pice pentru a reseta puterea Rusiei printr-o “bomba petroliera”?

Parazitii capitalismului au adus criza

Falimentul Lehman Brothers a fost adus de vanzarile de actiuni in lipsa si fara acoperire.
Cu active de 639 miliarde de dolari si datorii de 613 miliarde de dolari, cel mai mare faliment din istoria lumii ar fi putut fi evitat daca autoritatile americane ar fi miscat un deget in reglementarea uneia dintre „artele negre” ale Wall Street-ului.

In lupta de supravietuire de anul trecut, circa 32,8 milioane de actiuni ale companiei au fost vandute dar nu si transmise in posesie la modul fizic. O ancheta derulata in cadrul Securities and Exchange Commission (SEC- Comisia Americana de Valori Mobiliare) si publicata de Bloomberg arata ca cele 32,8 milioane de actiuni tranzactionate fara a se vinde fizic ceva au fost de 57 de ori mai mari fata de varful de 567.518 actiuni Lehman tranzactionate dar neintrate in posesie fata de maximul din 2007, din 30 iulie.

SEC a mai legat astfel de operatiuni de strategiile de a manipula pietele. O tranzactie esuata este cea care nu se deconteaza in 3 zile. „Avem un alt cuvant pentru asta in Brooklin” a spus Harvey Pitt, un fost presedinte al SEC. „Cuvantul este frauda” spune el.
SEC a primit din ianuarie 2007 pana in iunie 2008 vreo 5.000 de plangeri despre tranzactii in lipsa fara acoperire dar niciuna n-a dus la intarirea reglementarilor, se arata intr-un raport transmis ieri de David Kotz, inspector general al SEC.

De doua ori anul trecut, sute de mii de tranzactii esuate au coincis cu zvonuri despre Lehman Brothers. Atat speculatia ca Barclays va cumpara banca pentru o suma cu 25% fata de valoarea din acel moment al actiunilor cat si cea ca fondurile Pimco si SAC au renuntat sa faca tranzactii cu Lehman s-au dovedit false. Cand directorul Lehman, Richard Fuld a spus unei comisii a Congresului ca speculatorii care pariau impotriva Lehman au dus banca de investitii la faliment. Membrii n-au inghitit asta. Totusi, modul de actionare arata acelasi tipar si in cazul Lehman si al Bear Stearns, care a fost cumparata de JP Morgan in mai. Ted Kaufman, senator democrat de Delaware arata ca vanzarile in lipsa au pus benzina pe foc pe actiuni. El vrea ca speculatorii care pariaza impotriva unei companii sa fie obligati sa rascumpere actiunile la acelasi pret la care le-au imprumutat.

Speculatorii practic imprumuta de la actionarii de drept ai unei companii un numar de actiuni, le vand la pretul pietei, dupa care le rascumpara la cotatii mai mici si le inapoiaza proprietarului. Profitul facut intre timp din diferenta de actiuni le ramane in buzunar. Totusi, daca actiunile cresc, ei ajung pe pierderi. Tranzactiile in lipsa fara acoperire sunt cele in care speculatorii practic nu s-au imprumutat actiunile respective cand deja ei le-au vandut, practica ce devina evidenta atunci cand titlurile respective trebuie date noului proprietar si tranzactia decontata. Astfel de operatiuni pot genera ordine de vanzare nelimitate, coplesind cumparatorii si ducand preturile in jos, spune Susanne Trimbath, expert in tranzactii si presedinte al STP Advisory Services, o firma de consultanta din Omaha, Nebraska.

Tranzactiile in lipsa fara acoperire au ajuns la 7,4 miliarde de dolari in 2007 de la 838,5 milioane de dolari in 1995, sustine Trimbath, care a examinat datele National Securities Clearing Corp, o subsidiara a Depository Trust& Clering Corp.
Esuarile pentru Bear Stearns au fost si ele mai mari in 2008. Acestea au ajuns la 1,2 milioane de actiuni in 17 martie, o zi dupa ce JP Morgan a anuntat ca va cumpara banca de investitii pentru 2 dolari pe actiune. Numarul de esuari a fost triplu fata de varful din anul anterior, de 364.171 din 25 septembrie 2007. Fuld a spus ca vanzarile in lipsa fara acoperire, impreuna cu zvonurile neacoperite au avut un rol in caderea imperiului financiar.

Trimbath spune ca tranzactiile esuate sunt corelate cu scaderi ale cotatiilor si ca acestea au fost de ajuns sa provoace numai ele scaderi intre 30 si 70% din declinul actiunilor Bear Stearns si Lehman Brothers. Esuarea la a da in posesie actiunie echivaleaza cu emiterea de noi actiuni fara acordul firmei.
Lehman avea 687,5 milioane de actiuni tranzactionate pe bursa, fiind a 131-a din cei 6.873 companii publice. Desi tranzactiile in lipsa fara acoperire nu sunt ilegale daca sunt efectuate din greseala, daca sunt folosite pentru a umfla profiturile se cheama ca esti pasibil de a sta in inchisoare.
Din 2006, bratul regulator al bursei din New York a amendat cel putin 4 companii pentru astfel de practici, cea mai mare amenda primind-o JP Morgan, de 400.000 de dolari, fara a-si recunoaste dar nici a infirma vina. Alte 3,6 milioane de dolari si respectiv 1,2 milioane de dolari au fost amenzile firmelor de brokeraj ale lui Scott, respectiv Brian Arenstein. De asemenea, nici ei nu au recunoscut vina, dar nici nu au infirmat-o.

Din cele 5.000 de ponturi legate de tranzactii fara acoperire, doar 123 a dat SEC pentru investigatii. Pitt se mira de ce SEC n-a luat nicio masura pentru ca tot ceea ce trebuia sa faca era sa oblige pe speculant sa arate ca are dreptul de a da actiunea respectiva. Un studiu din 1986 al lui Irving Pollack a aratat ca regulile permit brokerilor sa amane indefinit „livrarea actiunilor”. In cazul nostru, Pollack zice ca e frauda.

Numarul de tranzactii cu actiuni pe care vanzatorii n-aveau voie sa le vanda a crescut imens inainte ca traderii sa afle ca Barclays vrea sa preia banca la un pret cu 25% sub cel de piata. Era 30 iunie. Cumpararea n-a existat niciodata. In ziua precedenta de tranzactionare, 27 iunie, numarul tranzactiilor esuate a crescut la 705.103, de la 30.690 in 26 iunie, o crestere de 23 de ori. In ziua zvonului a ajuns la 814.870 de actiuni nelivrate. Cotatia s-a scufundat cu 11% si era cu 70% sub nivelul de acum un an. In urmatoarele 6 zile dupa zvonul cu Barclays, numarul actiunilor nelivrate a ajuns la 1,4 miliarde. Apoi, in 10 iulie a picat zvonul ca SAC Capital Advisors si Pacific Investment Management si-au oprit afacerile cu Lehman

Ambele au negat. Actiunile bancii au picat cu 27% in 10 si 11 iulie.
Cum bancile si asiguratorii au rescris in minus 969,3 miliarde de dolari din activele lor, speculatorii au avut nenumarate ocazii sa faca tranzactii in lipsa si pariind impotriva companiilor. In 21 mai, David Einhorn, managerul fondului speculativ Greenlight Capital a anuntat ca shorteaza actiunile Lehman si ca are motive bune pentru calculele lui. Acum n-a comentat, dar specialistii sai in comunicare au anuntat ca Einhorn respecta legea si imprumuta intai actiunile si apoi face tranzactiile.

La 17 septembrie, 2 zile dupa ce Lehman a solicitat protectie in fata creditorilor, numarul tranzactiilor esuate a ajuns la 49,7 milioane, fiind 23% din totalul tranzactiilor de pe bursa.
Ziua urmatoare, SEC a interzis shortarea institutiilor financiare. Apoi, numarul companiilor unde era interzisd sa shortezi a ajuns la 1.000. In 19 septembrie, SEC anunta ca investigheaza o posibila manipulare a pietei.
Interzisul, care a durat pana la 17 octombrie nu a oprit shortarea. In perioada, tranzactiile in lipsa au fost 24,7% din totalul tranzactiilor cu titluri Morgan Stanley, Merrill Lynch si Goldman Sachs. In 2008, vanzarile in lipsa au fost 37,5% din totalul tranzactiilor. „Nu este un sir de firimituri, este o urma este ca o pista de avion”, a spus Pollack. „O poti vedea de la mila. Cereti prin ordin federal e-mailurile. Apoi vedeti cine a imprastiat zvonuri false si a shortat actiunile si veti avea manipulatorii”.
Daca la Lehman au vandut in lipsa si au pariat pe cadere, indeosebi fonduri speculative, mai exista cazuri.

Altul este Morgan Stanley, si asta pentru ca fondul sau,  Morgan Stanley Fin Svs B detinea la 30 august 2008 3,22% din Lehman Brothers. Mai multe mari grupuri financiare prezente pe Wall Street, intre care Merrill Lynch & Co, Citigroup Inc, Deutsche Bank AG si UBS AG, au mizat pe prabusirea Morgan Stanley, la doar doua zile dupa falimentul Lehman Brothers, potrivit Wall Street Journal, citat de Reuters.
Investitorii au folosit contracte de transfer al riscului intre doua parti (credit default swap-CDS) pentru a amplifica temerile privind situatia gigantului financiar american.
Totodata, un zvon fals privind anularea unei linii de credit a Morgan Stanley, in valoare de 25 de miliarde de dolari, deschisa la Deutsche Bank, a dat startul unui sir de speculatii impotriva grupului financiar.
Un purtator de cuvânt al UBS a precizat ca banca nu discuta speculatiile pietei sau zvonurile. Reprezentantii Deutsche Bank, Merrill Lynch si Citigroup nu au comentat.

In urma problemelor de pe piata financiara americana, dar si a speculatiilor privind problemele grupului, Morgan Stanley a devenit o tinta pentru preluarea de catre alte institutii financiare la doar câteva zilede la falimentul bancii de investitii Lehman Brothers la 15 septembrie.
Ziarul The Independent da si el o lista cu speculatorii care au facut bani pariind impotriva Halifax Bank of Scotland (HBOS), care a ajuns sa fie preluata cu ajutorul statului de Lloyds. In cele din urma Lloyds a ajuns si ea nationalizata partial iar datoriile lor au fost preluate de statul britanic.

Cum sa oprim misecuvenismul romanesc

La impartirea cascavalului anti-criza, toti au cerut bani in Romania. Misecuvenismul de tip romanesc e diferit, insa de cel american. Daca la ei institutiile financiare sau companiile cer bani in ultima instanta ca sa nu incapa in controlul statului, sa-si pastreze investitia si numai cand chiar au nevoie inainte de a ajunge in faliment, la noi misecuvenismul se manifesta chiar prin companii care sunt pe profit dar tot vor sa se adape de la suvoiul public debani (Azomures, Dacia). Si asta pentru ca au impresia "ca li se cuvine" ca tot poporul sa sufere si sa le dea bani pentru ca ei sa aiba profit doar prin prisma ca au cateva mii de angajati in tara si ca au facut investitii. Dar au facut investitii pentru noi? Au impartit profitul cu cei de pe strada?

Daca in SUA toti se scandalizeaza de bonusurile si veniturile gigantilor salvati cu bani publici, la noi toate gaurile din economie vin cu pretentii de "mi se cuvine" doar pentru ca sunt de stat si pentru ca inchiderea ar aduce multi someri. Asta desi sunt vai si amar de regiile si companiile respective, dar deh! nu vrea nimeni sa faca un efort care in mod ultim le va aduce beneficii chiar lor, dar si restului de populatie din tara (Regia de Activitati Nucleare, Compania Nationala a Huilei).

O alta specie de misecuvenism demn de semnalat e ca acum nu mai vin patronii sa ceara, ci vin sindicalistii sa bata cu pumnul in masa, exemplu Mechel Targoviste, unde misecuvenismul vine de la sindicalisti si doar pe motiv ca sunt multi angajati la combinat si reprezinta o forta. Dar ia adaptati-va mai baieti la piata interna, ca anul trecut mai mult s-a importat decat s-a exportat otel! Poate ca asa e mai de efect, mai usor de manipulat presa.
Alte cazuri sunt cele de misecuvenism al firmelor, in care acestea au scos profituri in 2008 datorita conjuncturii economice mondiale si a preturilor mari la metale (Alro, Arcelor Mittal Hunedoara) iar acum ca totul scade, si pretul si cererea vor sa suporte tot salariatii, desi profitul lor a venit numai din inchideri de capacitati si concedieri colective, nu din investitii, dupa cum acuza sindicalistii. 
Si ne mai enerveaza o specie de misecuvenism, cel energetic de productie, transport sau distributie, unde societatile fac prea putin sa se restructureze si vin si stau cu mana intinsa sa le dea majorari de preturi Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie, fara sa se gandeasca ca prin asta afecteaza exact populatia si firmele, adica exact aia care trebuie sa le dea bani. Si bineinteles, nu renunta la profit...

Ceea ce inseamna ca Keynes este un dobitoc iar teoriile lui nu se aplica in Romania, unde "investitiile in infrastructura ca masura anti-criza" taie din instinctele de supravietuire economica ale companiilor, care raman apoi cu handicapul mental "ca trebuie sa le dea statul". Cum nu vii tu Milton, Doamne!...


O serie de companii de stat sau private care au probleme economice si au solicitat sprijin din partea statului si-au permis in ultimele luni cheltuieli inutile pentru bonusuri, achizitii, excursii.
Capitalismul de tip gaunos din SUA in care managerii cu o m~na cereau miliarde de dolari de la stat si cu cealalta faceau risipa pe tot felul de extravagante are si corespondent carpato-damboviteano- pontic.


Ultimul caz este cel al Azomures. Compania vrea sa-si premieze administratorii cu un milion de euro pentru activitatea din ultimii zece ani, motiv pentru care a pus deoparte circa 4,35 milioane de lei. Azomures a inregistrat in 2008 un profit net de 50,57 milioane de lei la venituri totale in valoare de 1,35 miliarde de lei (366,8 milioane euro), in urcare cu 47,6% fata de 2007. Desigur, se poate int~mpla oricui sa-si dea bonusuri in timp ce cei 2.500 de angajati ai combinatului din Targu Mures au fost in somaj tehnic in perioada decembrie 2008- februarie 2009, ca urmare a lipsei de comenzi si a dificultatii de valorificare a produselor. Intamplarea face ca Azomures sa fi solicitat Guvernului subventia agricultorilor pentru achizitionarea de ingrasaminte chimice. Numai ca, Ilie Sarbu, ministrului Agriculturii, preciza in urma cu doua saptam~ni ca nu exista aprobata de Comisia Europeana nicio forma de sprijin pentru achizitionarea de ingrasaminte. Ulterior, compania a anuntat ca decizia repornirii combinatului a fost „gresita” iar conducerea se declara „amagita” de guvernanti.

Cazul Merrill Lynch
|n SUA, banca de investitii Merrill Lynch, care a inregistrat in 2008 pierderi de 27,6 miliarde de dolari si a primit o infuzie de 10 miliarde de dolari de la stat. A scapat de faliment dupa ce Bank of America a preluat-o dar conducerea a acordat bonusuri in valoare totala de 4 miliarde de dolari, din care cei mai bine platiti zece angajati au avut bonusuri totale de 209 milioane de dolari. Ulterior presa a aratat ca autoritatile au facut presiuni pentru ca Merrill sa fie preluata, in vreme ce dupa aceasta operatiune Bank of America a mai primit o infuzie de urgenta de alte 20 de miliarde de dolari.

Recompensa pentru dealeri
Dar Azomures nu este singura. In luna noiembrie, Dacia a organizat o deplasare la Rio de Janeiro unde a cheltuit 290.000 de euro pentru a „recompensa” performantele obtinute de cei mai buni dealeri. Dacia a dus la Copacabana 82 de persoane, din care una era director comercial la companie. Excursia se intampla in momentul in care vanzarile din noiembrie au scazut cu 55% fata de cele din noiembrie 2007 si reprezentantii companiei se vaitau de cum le afecteaza taxa auto din iulie vanzarile si cum ne invadeaza rablele din vest. Desigur, Dacia a primit in luna decembrie 2008 de la Guvern un ajutor de stat de 15,4 milioane de euro. Mai mult, si Renault, firma- mama a solicitat garantii de stat pentru un imprumut de 100 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii si ajutoare de stat 70 de milioane de euro pentru centrul de la Titu si furnizorii Dacia si Nissan din Romania. Cazul celor doua companii nu este nicidecum singular.

Luxul AIG
AIG a fost salvata in ultimul moment de catre autoritatile americane in ziua de 15 septembrie 2008 cu un imprumut de urgenta de 85 de miliarde de dolari. |ntre timp, pachetul a ajuns la 180 de miliarde de dolari. Dar nu toti acesti bani au fost folositi pentru salvarea colosului asigurarilor. |n SUA a existat un scandal monstru imediat dupa salvarea de catre stat, deoarece conducerea AIG a petrecut timp de un week end la un complex de lux din Monarch Beach din California. Camerele au costat 200.000 de dolari, m~ncarea „doar” 150.000 iar tratamentele spa alti 23.000. Per total, nota de plata a fost de 440.000 de dolari. |n Rom~nia, societatea civila nu zice nimic iar organizatiile non-guvernamentale tac malc.

La stat se sta
In toamna anului trecut, Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN) a fost ajutata de stat prin marirea fondului de salarii cu 6,2 milioane de lei. Regia produce apa grea pentru centrala de la Cernavoda si detine o termocentrala de 200 de MW la Halanga, care produce curent electric si alimenteaza cu caldura Turnu Severin. Iar regia este parazitata, dupa cum a recunoscut chiar Adrian Olaru, directorul RAAN. „|n ultimii patru ani s-au facut angajari de personal nejustificate, in conditiile in care nu s-au mai facut investitii care ar fi necesitat aceasta masura. Regia are la ora actuala datorii foarte mari, iar aceste reduceri de personal vin pe fondul unor masuri care se impun pentru redresarea activitatii”, a completat directorul. Dumitru Nebeja, vicepresedintele Federatiei Energetica si presedintele Sindicatului Liber Independent (SLI) de la Termocentrala Hal~nga a recunoscut si el ca exista in cadrul regiei persoane care nu-si fac treaba. Ca atare conducerea a cerut reducerea cu 20% a unor drepturi ale, cum ar fi renuntarea la 20% din cota de energie electrica si termica, de care beneficiaza toti energeticienii din Rom~nia. Salariatii n-au fost de acord. Dar se va face o analiza a fiecarui salariat si vor exista concedieri.
RAAN are 4.050 de angajati si datorii de 200 de milioane de lei. Pe langa ROMAG-PROD, Combinatul de Apa Grea, regia mai include si Romag TERMO, care asigura consumul de abur tehnologic si energie electrica pentru sucursala ROMAG-PROD. |n plus, RAAN mai include si Institutul de Cercetari Nucleare din Pitesti si Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucuresti.

Restructurare pe paine
Americanii de rand si membrii congresului SUA s-au indignat cand Rick Wagoner, directorul general al grupului General Motors a calatorit la Washington cu avionul companiei pentru a cere bani astfel incat compania sa nu intre in faliment. GM a anuntat pierderi record, de 30,9 miliarde de dolari in 2008 si a primit de la stat 13,4 miliarde de dolari. Ulterior, grupul a renuntat la anumite privilegii, si a hotarat vinderea a 2 din cele 5 avioane si restructurarea prin concedierea a 47.000 de salariati. A prezentat la noi RAAN vreun plan pentru a ajunge pe profit si renuntare la anumite privilegii?

Concedii medicale de 700 de ani
RAAN nu este singurul tocator de bani publici unde resursele nu sunt bine gestionate. Pentru cel mai mare datornic al statului, Compania Nationala a Huilei (CNH) cu 2,9 miliarde de lei la bugete, din care penalizarile fiind 2 miliarde de lei, Comisia Europeana a aprobat acordarea de subventii totaliz~nd 1,29 miliarde de lei in perioada 2007- 2010. In luna noiembrie Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei si Finantelor anunta inceperea unui control privind „eficienta cheltuirii banilor” din aceasta subventie.
Asta in conditiile in care anul trecut, conducerea CNH anunta ca minerii din Valea Jiului au acumulat numai in 2007 peste 700 de ani de concedii medicale, in timp ce numarul zilelor de repaus medical rezultat din accidentele de munca era de 20 de ori mai mic. Datele arata ca in 2007 CNH a platit 264.762 de zile de foi de boala, din care doar 13.214 fiind rezultate din accidente. Conducerea companiei spune ca aceste concedii medicale prelungite afecteaza de doua ori compania. Pe de o parte, productia este afectata daca echipele de munca nu sunt complete, ceilalti mineri prezenti sunt obligati sa suplineasca absenta colegilor lor bolnavi, aspect ce este foarte greu de realizat. Pe de alta parte, cheltuielile cu minerii aflati în foi de boala sunt mult mai mari, acestia castigand mai multi bani pentru o luna de concediu medical decat pentru una lucratoare. Oare nu a zis Obama ca in State se va plafona castigul anual al directorilor de la bancile salvate la 500.000 de dolari? Nu s-au indignat americanii cand au aflat ca managerii de la falimentata Lehman Brothers au primit bonusuri de cateva sute de milioane de dolari in ultimii 10 ani desi era pe pierderi? Oare la noi CNH nu e mentinuta cu subventii tot de noi?

Limuzina, bat-o vina
Un alt exemplu este Tarom, unde, potrivit Hotar~rii de Guvern 877 din 2008, castigul mediu salarial din companie este de 4.648 lei pe angajat si care a realizat in 2008 o pierdere preliminata de 28 de milioane de lei. Salariul mediu pe tara este de 1.260 de lei conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Nici CFR Marfa nu s-a dat in laturi. Presa a relatat ca aceasta companie a cheltuit 60.000 de euro pentru o masina de lux in 23 ianuarie 2009, cumparata de seful interimar Calin Gratian din bani publici. CFR Marfa a fost profitabila in 2007, c~nd a avut un profit net de 13 milioane de lei, dar a ajuns pe pierderi de 14 milioane de lei in 2008.
CFR Marfa are nevoie de ajutor din partea Guvernului din cauza crizei care a condus la scaderea traficului feroviar cu 50%, a declara in 13 martie pentru NewsIn, Gheorghe Popa, presedintele Federatiei Nationale Miscare Comercial.
„Această societate (nr. CFR Marfa) nu a beneficiat de sume de la bugetul de stat din 1998, de la înfiintare. În schimb, CFR Marfa a contribuit an de an cu sume importante la bugetul de stat”, a spus Gheorghe Popa. Fara sprijin guvernamental si în lipsa revigorarii traficului feroviar de marfa, societatea poate intra în colaps financiar cu consecinte grave si asupra companiei de infrastructura (CFR Infrastructura- nr), care ar pierde o suma importanta de venit, reprezentand taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), sunt de parere reprezentantii celor sapte sindicate CFR, care s-au întalnitcu ministrul transporturilor Radu Berceanu.
Din aceasta categorie, Citigroup, unde statul american a pompat 45 de miliarde de dolari a anunta fara nicio remuscare cumpararea unui avion pentru conducere, de numai 50 de milioane de dolari. Dupa ce opinia publica a fost oripilata, gigantul financiar a anulat comanda. |n Rom~nia, nu.

Varul lui Bush ia caimacul de pe mormantul Lehman Brothers

CHILIPIR- George Walker, un var de-al fostului presedinte american George Bush Jr, este unul dintre principalii profitori ai falimentului Lehman Brothers dupa ce a cumparat la pret de chilipir principalul activ al bancii lasate sa moara de administratia republicana.

Autoritatile americane au respins de trei ori ajutorul desi Richard Fuld, boss-ul Lehman avertizase ca picajul ar aduce un „armaghedon financiar”. Si totusi autoritatile au lasat inevitabilul sa se produca.
In data de 4 decembrie grupul format din George Walker si restul de manageri de la compania Neuberger Berman Management, cea mai valoroasa din portofoliul Lehman a fost declarat castigator pentru a cumpara toate afacerile de management de active de la Lehman, inclusiv ... Neuberger Berman pentru 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg. Si totusi suma pentru care activele au fost adjudecate este mult sub evaluarea de 7 miliarde de dolari facuta in luna august de analistii Sanford & Bernstein.

Schema este simpla: administratia Bush jr n-a salvat Lehman, iar managerii Neuberger impreuna cu varul Walker, care se intampla sa fie chiar director in cadrul Lehman, au cumparat cel mai valoros activ al bancii de investitii falimentare.
Oferta a fost preferata in fata celei de 2,15 miliarde de dolari propusa recent de companiile de investitii Bain Capital LLC and Hellman & Friedman LLC. Ba mai mult, tranzactia nu s-a efectuat nici macar pe bani, managerii urmand sa plateasca 813,8 milioane de dolari in actiuni preferentiale plus actiuni comune.

Tertipuri administrative
Fuld a pus unitatea de manangement a activelor la vanzare inca din luna august intr-un efort disperat de a face rost de bani pentru a evita falimentul. La acel moment mai multe companii gigant de investitii in companii nelistate, precum Blackstone Group LP si KKR & Co LP au pus ochii pe Neuberger Berman dar niciuna nu a inaintat vreo oferta, sperand la o achizitie mult mai ieftina dupa faliment. De asemenea, Carlyle Group a dorit sa faca o oferta impreuna cu Jeffrey Lane, fost director executiv al Neuberger dupa ce propunerea facuta de Bain si Hellman a fost aprobata. Totusi Carlyle si Lane au decis sa nu faca pasul decisiv inainte de termenul limita de 1 decembrie, care a fost extins de doua ori. Bain si Hellman au avut afacerea in mana dar si dreptul de a nu semna afacerea daca indicele S&P ar fi avut o medie de inchidere sub 902 puncte timp de 10 zile inainte ca afacerea sa fie parafata. Iar Indicele S&P a inchis la 816,2 pe 1 decembrie.

Varul varului sau...
Jim Fogarty, actualul director executiv al Lehman si administrator impreuna cu lichidatorul Alvarez& Marshal a acordat, insa unitatea catre varul presedintelui Bush jr.
Pe langa Neuberger, grupul de manageri va mai prelua si alte active de management. Toate aceste companii se vor unifica sub numele Neuberger Berman Investment, iar consortiul de directori va detine 51% din companie, in vreme ce restul de 49% din actiuni vor ajunge la falimentara Lehman. Fogarty a precizat ca pachetul minoritar va fi redistribuit catre creditorii bancii de investitii. „Valorile in general (ale actiunilor- nr) sunt la un nivel minim in toata lumea. Am ales (aceasta oferta- nr) drept raspunsul preferat pentru ca noi credem ca va valora foarte multi bani in timp” a spus Fogarty.

Lehman a cumparat Neuberger Berman in 2003 pentru 3,2 miliarde de dolari pentru a-si extinde afacerile din domeniu pe care apoi le-a integrat intr-o singura divizie. Pana acum Lehman si-a vandut operatiunile din America de Nord catre englezii de la Barclays iar pe cele din Asia, Orientul Mijlociu si Europa catre japonezii de la Nomura. Vanzarea diviziei de investitii trebuie insa aprobata la tribunal de judecatorul James Peck. |nfatisarea este programata pentru 22 decembrie.

Ce a cumparat Walker
George Walker, varul de 39 de ani al presedintelui Bush va fi directorul executiv al noii companii. El ar fi fost director si in cazul in care consortiul dintre Bainsi Hellman ar fi castigat licitatia. Walker a pus mana pe o companie care aveasub adminstrare active de 160 de miliarde de dolari la 30 noiembrie si care include Neuberger Berman, divizia de management al banilor care isi trage radacinile in 1939. De asemenea, include fostul grup al Lehman de investitii in fonduri, ca si unitatea de managementul activelor, inclusiv cele cu venit fix (financiare indeobste) precum si cele care investesc in marfuri (petrol, metale, cereale, materii prime). Rezolutia ar putea da confort clientilor Neuberger, ai caror bani sau active sunt administrate de companie.

Chestionat de Congresul american in data de 7 octombrie de ce Guvernul american a salvat alte institutii financiare aflate in situatii dezastruoase iar pe Lehman nu, directorul general Richard Fuld a spus: „Pana in ziua in care ma vor pune in pamant ma voi intreba. Nu stiu de ce noi am fost singurii (lasati sa falimentam- nr)”.

Bajbaiala statului a ucis Bear Stearns si Lehman Brothers

 

Lucrarile de mantuiala nu se intampla numai la noi. Institutiile americane care trebuiau sa supravegheze piata si s-o protejeze au impins Bear Stearns pe marginea prapastiei si au lasat Lehman Brothers sa moara desi aceasta ceruse de nenumarate ori sprijinul.

Securities and Exchange Comission (Comisia Federala Americana de Valori Mobiliare- nr) este autoritatea care trebuie sa supervizele bursele, actiunile listate, obligatiunile, sa elaboreze regulamentele si sa le puna in aplicare. Si exact ea a fost prima care nu a pus in aplicare propriile reguli. Un raport cutremurator dat publicitatii in data de 25 septembrie in urma unei investigatii interne arata ca SEC stia de ani buni ca Bear Stearns era supraincarcata cu o concentratie periculoasa de obligatiuni garantate cu ipoteci toxice, desi regulamentele interzic acest fapt. Ba chiar ar fi trebuit ca SEC sa intervina, insa autoritatea nu a actionat in fata semnelor palpabile.

„Lasa-ma sa te las”
Avand informatii critice despre stabilitatea pietei, SEC a derulat intalniri, a trimis memorii si a facut putin spre nimic. „A devenit constienta de numeroasele steaguri rosii dinainte de colapsul Bear Stearns” potrivit raportului in cauza. |nainte de martie 2008, cand Bear Stearns a fost vanduta catre JP Morgan Chase in ultimul ceas pentru a evita falimentul, SEC cunostea ca banca de investitii acumulase atatea obligatiuni ipotecare incat depasea limitele de concentrare decise chiar de SEC. Dar agentia si-a dat binecuvantarea. Desi regulamentele SEC cereau ca Bear Stearns trebuie sa foloseasca auditori externi pentru a face un anumit audit critic despre managementul riscului, agentia si-a dat acordul ca angajatii Bear sa faca munca, intr-un conflict clar de interese. Divizia de piete a SEC preciza intr-un raspuns catre inspectorul general ca datele erau „inexacte si fara fundamentare empirica”
SEC a mai inchis ochii o data. |n august 2007, David Nelson, directorul regional al SEC din Miami a inchis un proces despre pretul obligatiunilor umflate, proces care se desfasura de 4 ani. |n cadrul acestuia Bear Stearns chiar se oferise sa dea 500.000 de dolari pentru a cadea la pace. |n final Nelson a declarat ca a a existat o presiune de la bosii SEC din Washington, care cereau „relevanta” cazurilor vechi. |n 2002, Bear Stearns cota lunar valoareac activelor Westernbank Puerto Rico, care la un moment dat s-au umflat pe baza aprecierilor pozitive pana la 64 de milioane de dolari. Dupa care, peste noapte, portofoliul a scazut cu 21 de milioane de dolari.

Armaghedonul financiar
Autoritatile au ignorat chiar si strigatul de ajutor din partea Lehman Brothers. |n luna iulie, Richard Fuld, seful Lehman a avut discutii cu Federal Reserve, banca centrala americana pentru a se transforma din banca independenta de investitii in banca comerciala. Dar nu a primit unda verde, spre deosebire de Goldman Sachs si Morgan Stanley care au obtinut rapid acordul in octombrie. Henry Paulson, secretarul de stat al Trezoreriei americane a vorbit cu Fuld foarte des in perioada aprilie-septembrie. La una din aceste intalniri Paulson i-a spus ca Lehman va trebui sa isi gaseasca un partener care sa ii ofere sprijin financiar deoarece banii platitorilor de taxe nu vor mai fi folositi. Opinia publica era deja scandalizata de ajutorul de 29 de miliarde de dolari dat la cumpararea Bear Stearns de catre JP Morgan in martie si de cele cate 100 de miliarde de dolari pentru nationalizatele Fannie Mae si Freddie Mac.

L-a respins pe Buffett
|ntre timp a batut la portile lui Warren Buffett. Care a spus da. |nsa dupa ce compania pierduse 70% din capitalizare, adica 30 de miliarde de dolari, Buffett ar fi cumparat actiuni preferentiale de 5 miliarde de dolari si care i-ar fi adus anual 9%. Dar care ar fi trebuit sa fie rascumparate la 40 de dolari bucata. Ceea ce nu i-a convenit lui Fuld, care a respins oferta. sase luni mai tarziu, Goldman Sachs a acceptat conditii si mai dure pentru 5 miliarde de dolari cu 10% dobanda. Ulterior a fost refuzat de General Electric, HSBC si Citic, cea mai mare banca de investitii a Chinei. Korea Developement Bank (KDB) a ramas interesata. |n august, KDB s-a oferit sa cumpere 25% din Lehman la 22 de dolari actiunea. La inceputul lui septembrie mai oferea doar 8 dolari. Dupa care coreenii s-au retras.

De trei ori nu de la Fed
Fuld s-a dus la Timothy F. Geithner, presedintele Fed New York si voia sa imprumute bani prin facilitatea broker- dealer a Fed. Ben Bernanke, presedintele Fed i-a spus ca activele Lehman nu indeplinesc criteriile, ba chiar banca centrala americana a ridicat garantiile colaterale pe care le cerea ca sa imprumute Lehman. Asta desi Fuld amenintase ca falimentul va aduce un „Armaghedon financiar”. In 12 septembrie Fuld s-a intors iarasi catre investitori. Bank of America se retrasese si nu mai ramasesera decat Barclays si Nomura. Japonezii au spus ca nu se pot misca foarte rapid. Duminica, 14 septembrie se ajunsese la un acord: un consortiu de banci ar fi trebuit sa cumpere active toxice de 55-60 de miliarde de dolari prin credite garantate de stat iar Barclays ar fi cumparat Lehman pentru 5 dolari pe actiune.

Dar FSA, regulatorul bancilor britanice a refuzat ca Barclays sa treaca peste acceptul actionarilor sau ca banca sa garanteze datoriile Lehman. Afacerea a cazut. In acel moment doar garantarea temporara a datoriilor de catre autoritatile americane mai putea evita falimentul. N-au garantat nici in ultimul ceas. Birocratia a invins. Lehman este cel mai mare faliment din SUA cu datorii de 613 miliarde de dolari si active de 639 miliarde de dolari. In 15 septembrie 158 de ani de istorie s-au dus pe Apa Sambetei. Indicele Dow Jones a picat 504 puncte, cel mai mare declin de la atentatele din 2001 producand o reactie in lant prin scumpirea creditelor interbancare, cresterea dobanzilor, reducerea consumului si aducand in final recesiunea mondiala. Armaghedonul financiar a sosit, Fuld a avut dreptate.