Taxa tripla pe manele si pe cluburile de fite

Stand stramb si judecand drept, am gasit cateva solutii pentru ca bugetul Romaniei, aflat si asa pe cale sa termine anul cu un deficit de 5% din Produsul Intern Brut, sa se imbogateasca.
Statul american New York are la acest moment are o gaura de 15,4 miliarde de dolari. Pe care se gandeste sa o umple cu cocalarismele americane. Ca atare a propus o „taxa pe iTunes” si inca una pe „Amazon”. Mai pe sleau, guvernatorul David Paterson vrea sa adauge o taxa de 4% pe downloadurile online cum ar fi: muzica, filme, melodii pentru telefoanele mobile, jocuri, carti digitale, fotografii, sau alte continuturi media si multimedia luate de pe internet, retele de cartier, wireles, microunde sau alte mijloace.

Primii loviti: Apple care vinde online melodii pentru 99 de centi bucata pipitelor-majorete – de cartier si companiile de cablu ce functioneaza pe sistemul pay-per –view, gen HBO. Oficialii vor ca statul s` chiverniseasc` 15 milioane de dolari pana la finele anului fiscal ce se termina in aprilie si alte 20 de milioane de dolari in fiecare an ce va urma. Taxa ar scumpi o piesa luata de pe iTunes de la 99 de centi la 1,04 dolari.
„Taxa Amazon” se plateste de fapt din luna iunie si cere ca Amazon, retailer online de produse, sa colecteze taxe pe produsele cumparate chiar daca nu are sucursale sau reprezentante in acest stat. Masura se vrea insa extinsa la toti retailerii online. Ceea ce ar scumpi rezervarile online la filme, teatru, comenzile de taxi, pizza, tigari, bere sau chiar masaje. Ceea ce ar aduce alte 50 de milioane de dolari.

Cum Romania duduie de manele, „masini”, „bani si dusmani”, geee!!!, de aici am putea avea rezultate banesti si culturale remarcabile.
Daca tot in manele toti au valoare si bani de nu-i pot cuprinde, iar youtube e graitor cu exemple de rascani inotand in bani pe ritm de manea, eu propun taxa tripla pe manele. In plus, cum o data cu maneaua vin aerele si fitele si fiecare exemplar de parameci-cu creasta vrea sa-si expuna curelele Dolce&Gabana, hainele De Puta Madre sau Cor7ez, ori blugii Kung Jing Bao asortati cu tenisii bunicii ar trebui ca taxa sa se extinda si la cluburile de fite unde handralaii vin sa se laude pret de-o noapte cu BMW-ul cumparat din vanzare de telefoane mobile la mana a doua.
Care, bineinteles, a doua zi nu mai au bani sa scoata masina in oras timp de o luna pentru ca au „spart” banii cu „tovarashii” si fac foamea pana isi vind vreun rinichi sau isi doneaza inteligenta la Timisoara intru prosperitatea spirituala a natiei.

Pe cele mai influente companii le doare-n criza

“Puterea dureaza 10 ani, dar influenta nu mai mult de un secol” zice un proverb corean. In anul crizei, cele mai influente companii din lume isi cresc cota de piata, impun trenduri si schimba viata oamenilor simpli.

Anul in care veneratilor Wall Street-ului li s-au inmuiat picioarele de atata stat pe tron, a adus un nou val de companii a luat fata tuturor. O data venerate printre investitori sau fani, Lehman Brothers sau AIG s-au prabusit. Morgan Stanley si Goldman Sachs s-au trezit niste colosi cu picioarele de lut cu pierderi de peste 2 miliarde de dolari numai intr-un trimestru. Pana si General Electric a apelat la banii lui Warren Buffett, iar infailibila JP Morgan a inceput sa emita obligatiuni garantate de stat.

Companii despre care lumea credea ca sunt de nezdruncinat din domeniile lor se vad acum in urma unor rivali mai nastrusnici. General Motors- inima auto a Americii, Sony- plamanul tehnic al Japoniei sau Microsoft- creierul software al industriei computerelor sunt acum carne de tun pentru Toyota, Apple sau Google.

Omul crizei e altul, societatea se schimba rapid iar gigantii statici pierd. Influenta asupra societatii nu se mai traduce acum in puterea asupra cumparatorilor nu asupra mediului politic prin prisma contractelor cu statul. Revista americana Business Week a alcatuit un top al celor mai puternici giganti ai lumii de azi, a caror putere o simte fiecare in poftele lui, dorintele lui, frustrarile lui sau bucuriile lui.

Pe primul loooooc, cu vanzari anuale de 24 de miliarde de dolari si cu un infinit simt al schimbarii se afla Apple. Magia lui Steve Jobs se vede in iPhone, iPod, iMac si in Panther, sistemul de operare al Mac-urilor. Apple a vandut 13 milioane de telefoane in ultimele 18 luni, cu Samsung, LG si Blackberry straduindu-se din rasputeri sa recreeze touch screen-ul de la iPhone.
Urmatoarea pozitie este ocupata de Unilever, producatorul de sampoane si detergenti vanzand de 52 miliarde de dolari. Acum 3 ani, Unilever a creat o comunitate de spalatorii gratis in havelele din Sao Paolo pentru a-si promova marca Omo. Acum are 70% din piata braziliana. A ajutat oamenii saraci sa faca economii pentru a-i cumpara propriile produse, strategie geniala.

JP Morgan Chase ocupa ultimul loc al podiumului cu vanzari anuale de 64,5 miliarde de dolari. “Dimon-ul” de pe Wall Street (James Dimon- directorul general) s-a ales din criza cu achizitia pe banii americanilor de rand a Bear Stearns si a Washington Mutual.
WalMart, cu vanzari de 379 miliarde de dolari intr-un singur an, de o data si jumatate cat produce toata Romania, sta pe locul 4. Peste 100 de milioane de americani, o treime din populatia tarii, cumpara produse de la WalMart infiecare saptamana. Dar politica sa preturi mici a adus critici pentru ca 2 milioane de lucratori ai companiei au salarii de nimic. Plus ca e si poluatorul cu cel mai mare ritm de crestere din lume.

Pe locul 5, News Corporation ia fata tuturor. Rupert Murdoch aduce acum stirile la milioane de oameni din intreaga lume. “Aceasta e o companie care vede dupa colt” zice Jessica Reif Cohen, analist la Merrill Lynch. Retelele sociale au fost impenetrabile pentru media pana Murdoch a intrat acolo cu 580 de milioane de dolari cumparnd MySpace. China la fel, iar Murdoch a ajuns acolo. Vinde anual continut media de 33 de miliarde de dolari. BSkyB, New York Post, Fox News, The Sunday Times, Wall Street Journal, Vedomosti sunt din grup.
Toyota e pe 6, cu vanzari mondiale de 283 miliarde de dolari. Jeffrey Liker, profesor la University of Michigan spune ca Toyota este “probabil cea ami copiata companie din lume” pentru eficientizarea activitatilor dupa model japonez. Are peste 1.000 de patente de vehicule hibride si se asteapta sa vanda un million de masini hibride in 5 ani.

Saudi Aramco, ilustri necunoscuti vand anual de 210 miliarde de dolari. In fiecare zi compania expediaza 8 milioane de barili cu petrolierele catre intreaga lume. Compania, detinuta de familia regala saudita, sustine intreaga tara.
Monsanto arata cat de contradictiv e omul. Desi multi o considera o plaga pentru produsele modificate genetic, compania vinde anual de 8,6 miliarde de dolari. Daca nu ai seminte modificate genetic de soia sau porumb de la ei nu poti rezista financiar deoarece productia la hectar e mult superioara. Chiar si UE care a introdus interzicerea de soia modificata, importa cantitati enorme de furaje ..modificate genetic.
De Huawei, nimeni din afara Chinei n-a auzit. Compania face tot felul de echipamente de retea, mobile, care ii aduc venituri anuale de 12,6 miliarde de dolari. “Daca concurezi cu Huawei Inc, concurezi cu China Inc” spune Wim Elfrink, vicepresedinte Cisco. Google inchide topul, cu venituri de 16,6 miliarde de dolari. Cel mai impresionat la Google este cum gandesc oamenii si cum reactioneaza companiile in urma lor. Gogule, probleme?

“Leul” Isarescu a muscat dolarii din bonusurile Goldman Sachs

Pe-un picior de plai, in mijloc de toama un raget se aude. Pe-o gura de rai, frunzele cadeau, cantare]ii mi-i alunga, cine-mi sufla frunza-n dunga…In acest peisaj mirific, leul romanesc a fost salbatic atacat in octombrie de niste speculatori. Straini. Nume mari. Nomen odiossum, toata lumea ii stia, dar niciun oficial nu ii zicea. Printre care Goldman Sachs. Dar leul nu se lasa, si ajutat de “Cerberul” Isarescu i-a alungat pe vanatorii veniti la braconaj cu munitie furnizata tocmai de statele care ii scoteau din foamea financiara. (Iar statul american a dat Goldman 10 miliarde de dolari)

Banca de investitii reprofilata in banca comericala a postat o pierdere trimestriala uriasa, de 2,12 miliarde de dolari, sau 4,97 dolari pe fiecare ac]iune, transmite Bloomberg. Imens, av~nd in vedere ca in 2008 capitalizarea sa a cazut cu 70%. Iar analistii se asteptau la o medie de 3,73 dolari pierduti pe fiecare titlu. Acum o parte dintre platitorii americani de taxe vor suferi pentru ca leul mioritic a fost prea bun pentru Goldman Sachs.
Da, leul lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a muscat adanc din gatul vanatorului Goldman. Si Porsche se bucura cu noi, dupa ce a dat o laba peste bot speculatorilor de pe titlurile Volkswagen, facand la un moment dat compania drept cea mai mare din lume dupa capitalizare.

Alice in tara speculatorilor

Alicele nu prea ne-au atins leul iar Goldman a suferit cel mai mult unde se pricepea cel mai bine : la pariuri. In 2007 pe vremea asta, la jumatate de an de la declansarea crizei creditelor subprime, Goldman raporta pe ultimul trimestru venituri de 10,7 miliarde de dolari. Acum rescrierile in minus ale activelor au dus la un umilitor rezultat : minus 1,58 miliarde de dolari.

Leul a muscat partea leului, pentru ca unitatea Principal Investments a Goldman a avut o pierdere neta de 3,6 miliarde de dolari in trimestrul incheiat. Iar in aceasta se afla divizia Fixed Income, Currency and Commodities, cea raspunzatoare de atacul pe leu.
Acum, criza loveste Goldman exact unde pe conducatorii sai ii doare cel mai mult, la bonusuri. Dupa ce trimestrul asta a dat afara 2.500 de oameni, Goldman a redus si bonusurile pentru angajati cu 45%. Media pe fiecare este oricum de 363.654 dolari la cele 10 miliarde de dolari puse deoparte pentru cei 30.522 angajati. Dar leul le-a mancat dolarii, fata de media de 661.490 dolari dati anul trecut diferenta fiind prapastioasa.

Criza a atentat la bogatia familiei Bin Laden cu 1,3 miliarde de dolari

Ce n-a reusit Bush juniorul a reusit criza mondiala: „aceasta situatie” a scazut averea Bin Ladenilor cu 1,3 miliarde de dolari. Sau 15,3%. Potrivit Arabian Business, familia Bin Laden, care face afaceri in sectorul constructiilor, detine o avere de 7,2 miliarde de dolari si este pe locul al saptelea. Explozia a lasat averea tot pe acelasi loc 7 in top, cu notabila exceptie ca anul trecut Bin Laden avea munitie de 8,5 miliarde de dolari iar acum i-a mai scazut fitilul. Pariul cu economia n-a tinut averea in viata, familia lui Osama activand pe sectorul sinucigas al imobiliarelor si constructiilor. Detonatorul n-a fost altceva decat criza subprime din SUA, unde Bin Ladenii sunt foarte prezenti.

Firul rosu arata ca, impreuna, cei mai bogati 50 de arabi au pierdut cumulat 25 de miliarde de dolari in urma topirii economiei mondiale, foarte mult din aceasta suma fiind pierduta de la finele verii incoace. „Surpriza este cati bani au pierdut” a spus Anil Bhoyrul, director editorial la ITP Executive Publishing Ltd, compania ce publica Arabian Bussines. „Lista pe care am publicat-o este foarte diferita fata de lista pe care am adunat-o in urma cu cateva luni”, a mai spus el. Primii 50 cei mai bogati arabi detin 200 de miliarde de dolari, cu 12% sub nivelul anului trecut.
In iunie, Middle East Developement, bratul din Dubai ai Saudi Bin Laden Group (SBG) a anuntat ca vrea sa faca rost de 190 de miliarde de dolari pentru a construi doua orase, unul in Djibouti, in Africa, si altul in Yemen. Si un pod de 28,5 kilometri intre ele peste Marea Rosie. Intre timp boom-ul imobiliar a trecut...

Printul Alwaleed a pierdut 4 miliarde de dolari
Si bogatii pierd. Printul saudit Alwaleed bin Talal, care a investit in acest an in Citigoup si si-a cumparat un „palat zburator” Airbus A380 cu doua etaje, a pierdut 4 miliarde de dolari in 2008, potrivit publicatiei americane Business Week, care citeaza Arabian Business din Dubai.
Desigur, durerea e relativa: printul Alwaleed bin Talal ramane cel mai bogat arab, cu 17 miliarde de dolari, dublu fata de urmatorul competitor, dar avand o scadere considerabila fata de precedentul clasament care il dadea cu 21 de miliarde de dolari.
Supranumit „Warren Buffett al Arabiei”, printul a anuntat luna trecuta ca isi va mari detinerea la banca americana Citigroup de la sub 4% la 5%.

Familia regala saudita detine o companie de investitii, Kingdom Holding Co, care baga banii in companii foarte cunoscute, cum ar fi producatorul de computere si playere muzicale Apple, sau gigantul media News Corporation al lui Ruppert Murdoch.
Din cele 17 miliarde de dolari, participatia lui Alwaleed la Kingdom Holding valoreaza 8 miliarde de dolari. |nsa, printul mai detine si compania media Rotana Holding, care activeaza in Orientul Mijlociu. De asemenea, mai detine proprietati imobiliare in valoare de 3 miliarde de dolari, inclusiv o locatie de vacanta de 124 de acri cu o gradina zoologica privata. Pentru propriul uz, Alwaleed mai detine si foloseste un avion Airbus A 380 „Superjumbo”, care este evaluat la 330 de milioane de dolari, putin sub valoarea insumata a celorlalte doua avioane pe care acesta le mai are. Sa aiba.

McHammed trece hopul cu bine
Al doilea arab ca bogatie este Nasser al- Kharafi, cu 9,6 miliarde de dolari. Om de afaceri kuweitian, Nasser detine francizele pentru Orientul Mijlociu ale KFC, Pizza Hut si Hardee’s. De asemenea, este cel mai mare actionar al companiei Krispy Kreme Doughnuts Inc. Lui Nasser ii prieste criza, din moment ce anul acesta a urcat 2 locuri in topul miliardarilor arabi.