Gazprom ne scumpeste benzina

Criza gazelor pe ruta Rusia-Ucraina face ca Gazpromul sa ne scumpeasca indirect benzina.
Nu, nu e nicio minciuna, Gazprom, desi produce gaze naturale, ne face sa scoatem mai multi bani pentru orice. Cum pretul marfurilor a ajuns la minime istorice, taica Putin a pus la cale o revolutie pentru a-si salva oligarhii stransi cu usa la plata de obligatiuni. De exemplu, pentru 2009 holdingurile ruse au de plata obligatiuni corporatiste ajunse la maturitate in valoare totala de 110 miliarde de dolari, dublu fata de cat au impreuna companiile din Brazilia, India si China. Dar Putin nu-si ajuta numai oligarhii, care oricum fac ce spune el, ca altfel n-ar fi oligarhi, ci isi ajuta chiar compania de stat Rosneft, care a contractat un credit de 22 de miliarde de dolari in 2007 pentru a cumpara activele Yukos, masura prin care a devenit chiar cel mai mare producator rus de petrol.

Schema este simpla: din datoria de 2 miliarde de dolari a Naftogaz catre Gazprom, ucrainienii au zis prin toamna lui 2008 ca au platit 1,5 miliarde de dolari. Intre timp, Gazprom tot ameninta Ucraina ca „statele din Asia Centrala i-au cerut preturi mai mari la gaze din cauza scumpirii barilului” si ca atare Ucrainei i se vor furniza gaze la 250 de dolari pe mia de metri cubi. |n ultima parte a lunii decembrie, Gazprom a jucat un teatru perfect. In principal n-a confirmat intrarea in conturi a sumei de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, a trecut la santajul pretului aproape zilnic, cadentat si tocat marunt: initial, oferta rusilor era de 250 de dolari, dupa care pretul a urcat la 370 de dolari pe mia de metri cubi, iar ulterior la 418 dolari, cat e media europeana. Apoi Alexei Miller, directorul general al Gazprom a ridicat oferta- 450 de dolari pe mia de metri cubi.

Dupa care a oprit furnizarea prin conducte. Cum in Europa sunt state mult mai dependente de gazul rus decat Romania, ca noi avem 60% productie de la Petrom si Romgaz, gen Bulgaria sau Slovacia- cu dependente de 100%, in miez de iarna incalzirea trebuie sa ser faca pe combustibili alternativi. Centralele cu gaz ard cel mai bine pacura. Petrom ne zice ca are 75.000 de tone pe care sa le vanda. Dar in toata Europa, situatia e mult mai grea. Italia foloseste cam 90% din centrale pe gaz pentru a produce atat curent cat si caldura.

Ca atare se importa pacura. In cantitati industriale. Frontline Ltd, cea mai mare companie de transport cu tancuri petroliere din lume a anuntat ca 25 de super-tancuri, fiecare putand cara cate 2 milioane de barili de titei sunt deja acontate pentru a furniza marfa in Uniunea Europeana. Si mai cauta sa inchirieze alte 10. Iar cele 35 de super-tancuri petroliere reprezinta 7% din flota mondiala de „portavioane de petrol”.

Pentru ca statele europene au nevoie sa se incalzeasca si sa produca energie electrica, petrolul trebuie transportat la rafinarii pentru a scoate din el pacura. Ca atare, pretul petrolului pe bursele internationale a crescut cu 33% de la finele anului 2008, de cand criza dintre Rusia si Ucraina s-a acutizat. De la 36 de dolari pe baril, azi este 48 de dolari pe baril. Cum intre timp, benzinarii scazusera preturile la benzina si sub 3 lei pe litru, cresterea barilului va fi o buna oportunitate sa scumpeasca atat pacura vanduta centralelor electro-termice (CET) si a benzinei. Iar acum ne aflam in menghina Gazprom- Rosneft-Gazprom Neft.

Capisci?

Cum sa trecem de criza pe modelul Gazprom?

Cum sa treaca companiile romanesti de criza? Simplu, marii exportatori romani trebuie doar sa copieze modelul de la rusi. Adica sa isi aduca in Consiliile de Administratie, sau chiar ca presedinti ai acestora oficiali de stat, si care inca indeplinesc functii in stat. De exemplu, secretari de stat, directori din ministere sau din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), principalul manager al companiilor statului. Deja AVAS a inceput sa faca asa ceva, garantand credite pentru Oltchim.

Implicarea AVAS ar aduce bancilor incredere ca banii li se vor intoarce si vor debloca imprumuturile. Bininteles banii se vor lua de la CEC sau Eximbank. Intre timp, statul va avea el singur grija sa se imprumute prin titluri de stat sa faca rost de bani pentru companiile sale si va lua chiar de la bancile din Romania sau de la institutii internationale (Banca Europeana de Investitii fiind de preferat). Ca atare, bancile isi vor pune capitalul in circulatie in 2 directii. Statul va putea cere pentru performanta economica avuta de compania luata sub tutela sa un procent de 2-3% din cifra de afaceri sau 10-15% din profit. Intre timp, va avea si un cuvant greu de spus in politicile economice ale firmei in cauza. Dacia, Ford, Draexlmaier, Pirelli, Continental, TMK Artrom, Arcelor Mittal (Galati, Hunedoara, Iasi), Mechel (Targoviste, Campia Turzii), Alro, Upetrom sunt primii care vor putea beneficia de reactia in lant.

Nu trebuie decat anul acesta si eventual celalalt dupa care revenirea pietelor la nivel mondial va misca totul. In cazul in care companiile nu trec rapid si bine iar bancile executa statul, statul executa garantia de actiuni. Si ne vom face cu combinate si fabrici deja restructurate de patronii privati, modernizate. Si gata sa faca profit in contul statului roman nu al buzunarelor private. Sau sa fie vandute iar, dar la preturi normale de data asta. Si tare as vrea s-avem inapoi Petrom, Distrigazurile, Alro, Dacia...

Model de lucru:
„Capitalismul dupa Gazprom” a intrat intr-o noua era. Rasplata pentru ca premierul rus Vladimir Putin a pus Norilsk Nickel pe lista companiilor strategice care nu vor fi lasate sa falimenteze, a venit imediat. 
Grupul, care este cea mai mare din mineritul rus si primul producator mondial de paladiu si nichel, a anuntat ca l-a numit presedinte al Consiliului de Administratie pe Alexander Voloshin, fostul sef al administratiei prezidentiale ruse si om de incredere.
Marile companii rusesti s-au nimerit ultra-indatorate cu imprumuturi straine si au obligatiuni la termen pentru 2009 in valoare de 110 de miliarde de dolari, mai mult decat dublu fata de cat aduna impreuna companiile din Brazilia, China si India. In plus, scaderea preturilor la marfuri din cauza crizei mondiale (petrol, aur, metale, carbune, grau, porumb etc) au adus gigantii rusi in genunchi.


Norilsk si-a vazut capitalizarea scazand cu 79% din mai 2008 dupa ce lipsa de transparenta si certurile dintre actionari au evaporat increderea.
Voloshin a fost nominalizat in consiliu de Vneshekonombank, sau VEB, banca de stat rusa ce are misiunea de a tine in viata oligarhii rusi pentru ca Putin insusi sa nu-si piarda influenta. VEB primise dreptul nominalizarii de la ... Oleg Deripaska, intaiul miliardar al Rusiei, al carui Rusal detine 25% din titluri. Ceva mai inainte, Deripaska folosise detinerea de 25% din Norilsk pentru a garanta un credit punte de 4,5 miliarde de euro dat prin VEB.

Alegerea lui Voloshin a fost lina imediat ce contracandidatul sau Serghei Chemezov, presedintele corporatiei de stat Russian Technologies, s-a retras. Chemezov zise ca se retrase din cauza ca e prea ocupat sa conduca cele 426 de companii din subordinea sa, inclusiv VSPMO-Avisma, cel mai mare producator mondial de titanium si AvtoVAZ, cel mai mare producator rus de masini.
Olga Kryshtanovskaya, presedinta Centrului pentru Studii Inalte din Academia Rusa de Stiinte zice ca Voloshin e alegerea prezidentului Dmitry Medvedev, in timp ce Chemezov, cu legaturi in sectorul militar si cel al serviciilor secrete e omul lui Putin. Dar nici Voloshin nu e de lepadat fiind intre 1999 si 2003 sef al administratiei prezidentiale intai pe vremea lui Boris Yeltsin si apoi a lui Putin. Din 2003 a condus UES, hodingul integrat de energie electrica al Rusiei, care intre timp a fost desfiintat ca monopol fiind spart. Kryshtanovskaya mai zice chiar ca Voloshin a fost seful lui Medvedev cand ambii au lucrat in administratia prezidentiala.

Rusii mizeaza pe faptul ca, desi statul e un prost manager, sansele de a iesi din criza sunt mai mari cand un reprezentant al statului e la bord. Bineinteles, alegerea lui Voloshin ii strica apele altui oligarh rus, Mikhail Prokhorov, patronul grupului Onexim, care a vandut cei 25% pe care ii are Rusal. Astfel, statul da doua lovituri intr-una, trecandu-l pe Prokhorov pe linie moarta, pentru ca acesta... n-a fost ales nici el la randul lui, ci a fost ales reprezentantul staului.



PS: Deripaska inca ii datoreaza lui Prokhorov 3 miliarde de dolari pentru actiunile Norilsk vandute in aprilie, pe langa cei 14% primiti la Rusal, compania lui Deripaska.


PS2: Norilsk are o capitalizare de 12,6 miliarde de dolari si se jura ca anul asta taie cheltuielile cu 23,5% in Rusia, adica 1,3 miliarde de dolari. Uralsib si Renaissance Capital estimeaza pentru acest an pierderi de 530 milioane de dolari, respectiv 329 milioane de dolari.

PS3: Vladimir Potanin, boss-ul Interros a garantat cu 18-25% din actiunile lui la Norilsk un imprumut de 3 miliarde de dolari pt holdingul sau iar presa rusa zice ca le-ar putea pierde intr-un an. Ati vazut cum se face?

Taxa tripla pe manele si pe cluburile de fite

Stand stramb si judecand drept, am gasit cateva solutii pentru ca bugetul Romaniei, aflat si asa pe cale sa termine anul cu un deficit de 5% din Produsul Intern Brut, sa se imbogateasca.
Statul american New York are la acest moment are o gaura de 15,4 miliarde de dolari. Pe care se gandeste sa o umple cu cocalarismele americane. Ca atare a propus o „taxa pe iTunes” si inca una pe „Amazon”. Mai pe sleau, guvernatorul David Paterson vrea sa adauge o taxa de 4% pe downloadurile online cum ar fi: muzica, filme, melodii pentru telefoanele mobile, jocuri, carti digitale, fotografii, sau alte continuturi media si multimedia luate de pe internet, retele de cartier, wireles, microunde sau alte mijloace.

Primii loviti: Apple care vinde online melodii pentru 99 de centi bucata pipitelor-majorete – de cartier si companiile de cablu ce functioneaza pe sistemul pay-per –view, gen HBO. Oficialii vor ca statul s` chiverniseasc` 15 milioane de dolari pana la finele anului fiscal ce se termina in aprilie si alte 20 de milioane de dolari in fiecare an ce va urma. Taxa ar scumpi o piesa luata de pe iTunes de la 99 de centi la 1,04 dolari.
„Taxa Amazon” se plateste de fapt din luna iunie si cere ca Amazon, retailer online de produse, sa colecteze taxe pe produsele cumparate chiar daca nu are sucursale sau reprezentante in acest stat. Masura se vrea insa extinsa la toti retailerii online. Ceea ce ar scumpi rezervarile online la filme, teatru, comenzile de taxi, pizza, tigari, bere sau chiar masaje. Ceea ce ar aduce alte 50 de milioane de dolari.

Cum Romania duduie de manele, „masini”, „bani si dusmani”, geee!!!, de aici am putea avea rezultate banesti si culturale remarcabile.
Daca tot in manele toti au valoare si bani de nu-i pot cuprinde, iar youtube e graitor cu exemple de rascani inotand in bani pe ritm de manea, eu propun taxa tripla pe manele. In plus, cum o data cu maneaua vin aerele si fitele si fiecare exemplar de parameci-cu creasta vrea sa-si expuna curelele Dolce&Gabana, hainele De Puta Madre sau Cor7ez, ori blugii Kung Jing Bao asortati cu tenisii bunicii ar trebui ca taxa sa se extinda si la cluburile de fite unde handralaii vin sa se laude pret de-o noapte cu BMW-ul cumparat din vanzare de telefoane mobile la mana a doua.
Care, bineinteles, a doua zi nu mai au bani sa scoata masina in oras timp de o luna pentru ca au „spart” banii cu „tovarashii” si fac foamea pana isi vind vreun rinichi sau isi doneaza inteligenta la Timisoara intru prosperitatea spirituala a natiei.

Pe cele mai influente companii le doare-n criza

“Puterea dureaza 10 ani, dar influenta nu mai mult de un secol” zice un proverb corean. In anul crizei, cele mai influente companii din lume isi cresc cota de piata, impun trenduri si schimba viata oamenilor simpli.

Anul in care veneratilor Wall Street-ului li s-au inmuiat picioarele de atata stat pe tron, a adus un nou val de companii a luat fata tuturor. O data venerate printre investitori sau fani, Lehman Brothers sau AIG s-au prabusit. Morgan Stanley si Goldman Sachs s-au trezit niste colosi cu picioarele de lut cu pierderi de peste 2 miliarde de dolari numai intr-un trimestru. Pana si General Electric a apelat la banii lui Warren Buffett, iar infailibila JP Morgan a inceput sa emita obligatiuni garantate de stat.

Companii despre care lumea credea ca sunt de nezdruncinat din domeniile lor se vad acum in urma unor rivali mai nastrusnici. General Motors- inima auto a Americii, Sony- plamanul tehnic al Japoniei sau Microsoft- creierul software al industriei computerelor sunt acum carne de tun pentru Toyota, Apple sau Google.

Omul crizei e altul, societatea se schimba rapid iar gigantii statici pierd. Influenta asupra societatii nu se mai traduce acum in puterea asupra cumparatorilor nu asupra mediului politic prin prisma contractelor cu statul. Revista americana Business Week a alcatuit un top al celor mai puternici giganti ai lumii de azi, a caror putere o simte fiecare in poftele lui, dorintele lui, frustrarile lui sau bucuriile lui.

Pe primul loooooc, cu vanzari anuale de 24 de miliarde de dolari si cu un infinit simt al schimbarii se afla Apple. Magia lui Steve Jobs se vede in iPhone, iPod, iMac si in Panther, sistemul de operare al Mac-urilor. Apple a vandut 13 milioane de telefoane in ultimele 18 luni, cu Samsung, LG si Blackberry straduindu-se din rasputeri sa recreeze touch screen-ul de la iPhone.
Urmatoarea pozitie este ocupata de Unilever, producatorul de sampoane si detergenti vanzand de 52 miliarde de dolari. Acum 3 ani, Unilever a creat o comunitate de spalatorii gratis in havelele din Sao Paolo pentru a-si promova marca Omo. Acum are 70% din piata braziliana. A ajutat oamenii saraci sa faca economii pentru a-i cumpara propriile produse, strategie geniala.

JP Morgan Chase ocupa ultimul loc al podiumului cu vanzari anuale de 64,5 miliarde de dolari. “Dimon-ul” de pe Wall Street (James Dimon- directorul general) s-a ales din criza cu achizitia pe banii americanilor de rand a Bear Stearns si a Washington Mutual.
WalMart, cu vanzari de 379 miliarde de dolari intr-un singur an, de o data si jumatate cat produce toata Romania, sta pe locul 4. Peste 100 de milioane de americani, o treime din populatia tarii, cumpara produse de la WalMart infiecare saptamana. Dar politica sa preturi mici a adus critici pentru ca 2 milioane de lucratori ai companiei au salarii de nimic. Plus ca e si poluatorul cu cel mai mare ritm de crestere din lume.

Pe locul 5, News Corporation ia fata tuturor. Rupert Murdoch aduce acum stirile la milioane de oameni din intreaga lume. “Aceasta e o companie care vede dupa colt” zice Jessica Reif Cohen, analist la Merrill Lynch. Retelele sociale au fost impenetrabile pentru media pana Murdoch a intrat acolo cu 580 de milioane de dolari cumparnd MySpace. China la fel, iar Murdoch a ajuns acolo. Vinde anual continut media de 33 de miliarde de dolari. BSkyB, New York Post, Fox News, The Sunday Times, Wall Street Journal, Vedomosti sunt din grup.
Toyota e pe 6, cu vanzari mondiale de 283 miliarde de dolari. Jeffrey Liker, profesor la University of Michigan spune ca Toyota este “probabil cea ami copiata companie din lume” pentru eficientizarea activitatilor dupa model japonez. Are peste 1.000 de patente de vehicule hibride si se asteapta sa vanda un million de masini hibride in 5 ani.

Saudi Aramco, ilustri necunoscuti vand anual de 210 miliarde de dolari. In fiecare zi compania expediaza 8 milioane de barili cu petrolierele catre intreaga lume. Compania, detinuta de familia regala saudita, sustine intreaga tara.
Monsanto arata cat de contradictiv e omul. Desi multi o considera o plaga pentru produsele modificate genetic, compania vinde anual de 8,6 miliarde de dolari. Daca nu ai seminte modificate genetic de soia sau porumb de la ei nu poti rezista financiar deoarece productia la hectar e mult superioara. Chiar si UE care a introdus interzicerea de soia modificata, importa cantitati enorme de furaje ..modificate genetic.
De Huawei, nimeni din afara Chinei n-a auzit. Compania face tot felul de echipamente de retea, mobile, care ii aduc venituri anuale de 12,6 miliarde de dolari. “Daca concurezi cu Huawei Inc, concurezi cu China Inc” spune Wim Elfrink, vicepresedinte Cisco. Google inchide topul, cu venituri de 16,6 miliarde de dolari. Cel mai impresionat la Google este cum gandesc oamenii si cum reactioneaza companiile in urma lor. Gogule, probleme?

“Leul” Isarescu a muscat dolarii din bonusurile Goldman Sachs

Pe-un picior de plai, in mijloc de toama un raget se aude. Pe-o gura de rai, frunzele cadeau, cantare]ii mi-i alunga, cine-mi sufla frunza-n dunga…In acest peisaj mirific, leul romanesc a fost salbatic atacat in octombrie de niste speculatori. Straini. Nume mari. Nomen odiossum, toata lumea ii stia, dar niciun oficial nu ii zicea. Printre care Goldman Sachs. Dar leul nu se lasa, si ajutat de “Cerberul” Isarescu i-a alungat pe vanatorii veniti la braconaj cu munitie furnizata tocmai de statele care ii scoteau din foamea financiara. (Iar statul american a dat Goldman 10 miliarde de dolari)

Banca de investitii reprofilata in banca comericala a postat o pierdere trimestriala uriasa, de 2,12 miliarde de dolari, sau 4,97 dolari pe fiecare ac]iune, transmite Bloomberg. Imens, av~nd in vedere ca in 2008 capitalizarea sa a cazut cu 70%. Iar analistii se asteptau la o medie de 3,73 dolari pierduti pe fiecare titlu. Acum o parte dintre platitorii americani de taxe vor suferi pentru ca leul mioritic a fost prea bun pentru Goldman Sachs.
Da, leul lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a muscat adanc din gatul vanatorului Goldman. Si Porsche se bucura cu noi, dupa ce a dat o laba peste bot speculatorilor de pe titlurile Volkswagen, facand la un moment dat compania drept cea mai mare din lume dupa capitalizare.

Alice in tara speculatorilor

Alicele nu prea ne-au atins leul iar Goldman a suferit cel mai mult unde se pricepea cel mai bine : la pariuri. In 2007 pe vremea asta, la jumatate de an de la declansarea crizei creditelor subprime, Goldman raporta pe ultimul trimestru venituri de 10,7 miliarde de dolari. Acum rescrierile in minus ale activelor au dus la un umilitor rezultat : minus 1,58 miliarde de dolari.

Leul a muscat partea leului, pentru ca unitatea Principal Investments a Goldman a avut o pierdere neta de 3,6 miliarde de dolari in trimestrul incheiat. Iar in aceasta se afla divizia Fixed Income, Currency and Commodities, cea raspunzatoare de atacul pe leu.
Acum, criza loveste Goldman exact unde pe conducatorii sai ii doare cel mai mult, la bonusuri. Dupa ce trimestrul asta a dat afara 2.500 de oameni, Goldman a redus si bonusurile pentru angajati cu 45%. Media pe fiecare este oricum de 363.654 dolari la cele 10 miliarde de dolari puse deoparte pentru cei 30.522 angajati. Dar leul le-a mancat dolarii, fata de media de 661.490 dolari dati anul trecut diferenta fiind prapastioasa.

Criza a atentat la bogatia familiei Bin Laden cu 1,3 miliarde de dolari

Ce n-a reusit Bush juniorul a reusit criza mondiala: „aceasta situatie” a scazut averea Bin Ladenilor cu 1,3 miliarde de dolari. Sau 15,3%. Potrivit Arabian Business, familia Bin Laden, care face afaceri in sectorul constructiilor, detine o avere de 7,2 miliarde de dolari si este pe locul al saptelea. Explozia a lasat averea tot pe acelasi loc 7 in top, cu notabila exceptie ca anul trecut Bin Laden avea munitie de 8,5 miliarde de dolari iar acum i-a mai scazut fitilul. Pariul cu economia n-a tinut averea in viata, familia lui Osama activand pe sectorul sinucigas al imobiliarelor si constructiilor. Detonatorul n-a fost altceva decat criza subprime din SUA, unde Bin Ladenii sunt foarte prezenti.

Firul rosu arata ca, impreuna, cei mai bogati 50 de arabi au pierdut cumulat 25 de miliarde de dolari in urma topirii economiei mondiale, foarte mult din aceasta suma fiind pierduta de la finele verii incoace. „Surpriza este cati bani au pierdut” a spus Anil Bhoyrul, director editorial la ITP Executive Publishing Ltd, compania ce publica Arabian Bussines. „Lista pe care am publicat-o este foarte diferita fata de lista pe care am adunat-o in urma cu cateva luni”, a mai spus el. Primii 50 cei mai bogati arabi detin 200 de miliarde de dolari, cu 12% sub nivelul anului trecut.
In iunie, Middle East Developement, bratul din Dubai ai Saudi Bin Laden Group (SBG) a anuntat ca vrea sa faca rost de 190 de miliarde de dolari pentru a construi doua orase, unul in Djibouti, in Africa, si altul in Yemen. Si un pod de 28,5 kilometri intre ele peste Marea Rosie. Intre timp boom-ul imobiliar a trecut...

Printul Alwaleed a pierdut 4 miliarde de dolari
Si bogatii pierd. Printul saudit Alwaleed bin Talal, care a investit in acest an in Citigoup si si-a cumparat un „palat zburator” Airbus A380 cu doua etaje, a pierdut 4 miliarde de dolari in 2008, potrivit publicatiei americane Business Week, care citeaza Arabian Business din Dubai.
Desigur, durerea e relativa: printul Alwaleed bin Talal ramane cel mai bogat arab, cu 17 miliarde de dolari, dublu fata de urmatorul competitor, dar avand o scadere considerabila fata de precedentul clasament care il dadea cu 21 de miliarde de dolari.
Supranumit „Warren Buffett al Arabiei”, printul a anuntat luna trecuta ca isi va mari detinerea la banca americana Citigroup de la sub 4% la 5%.

Familia regala saudita detine o companie de investitii, Kingdom Holding Co, care baga banii in companii foarte cunoscute, cum ar fi producatorul de computere si playere muzicale Apple, sau gigantul media News Corporation al lui Ruppert Murdoch.
Din cele 17 miliarde de dolari, participatia lui Alwaleed la Kingdom Holding valoreaza 8 miliarde de dolari. |nsa, printul mai detine si compania media Rotana Holding, care activeaza in Orientul Mijlociu. De asemenea, mai detine proprietati imobiliare in valoare de 3 miliarde de dolari, inclusiv o locatie de vacanta de 124 de acri cu o gradina zoologica privata. Pentru propriul uz, Alwaleed mai detine si foloseste un avion Airbus A 380 „Superjumbo”, care este evaluat la 330 de milioane de dolari, putin sub valoarea insumata a celorlalte doua avioane pe care acesta le mai are. Sa aiba.

McHammed trece hopul cu bine
Al doilea arab ca bogatie este Nasser al- Kharafi, cu 9,6 miliarde de dolari. Om de afaceri kuweitian, Nasser detine francizele pentru Orientul Mijlociu ale KFC, Pizza Hut si Hardee’s. De asemenea, este cel mai mare actionar al companiei Krispy Kreme Doughnuts Inc. Lui Nasser ii prieste criza, din moment ce anul acesta a urcat 2 locuri in topul miliardarilor arabi.