Taxa tripla pe manele si pe cluburile de fite

Stand stramb si judecand drept, am gasit cateva solutii pentru ca bugetul Romaniei, aflat si asa pe cale sa termine anul cu un deficit de 5% din Produsul Intern Brut, sa se imbogateasca.
Statul american New York are la acest moment are o gaura de 15,4 miliarde de dolari. Pe care se gandeste sa o umple cu cocalarismele americane. Ca atare a propus o „taxa pe iTunes” si inca una pe „Amazon”. Mai pe sleau, guvernatorul David Paterson vrea sa adauge o taxa de 4% pe downloadurile online cum ar fi: muzica, filme, melodii pentru telefoanele mobile, jocuri, carti digitale, fotografii, sau alte continuturi media si multimedia luate de pe internet, retele de cartier, wireles, microunde sau alte mijloace.

Primii loviti: Apple care vinde online melodii pentru 99 de centi bucata pipitelor-majorete – de cartier si companiile de cablu ce functioneaza pe sistemul pay-per –view, gen HBO. Oficialii vor ca statul s` chiverniseasc` 15 milioane de dolari pana la finele anului fiscal ce se termina in aprilie si alte 20 de milioane de dolari in fiecare an ce va urma. Taxa ar scumpi o piesa luata de pe iTunes de la 99 de centi la 1,04 dolari.
„Taxa Amazon” se plateste de fapt din luna iunie si cere ca Amazon, retailer online de produse, sa colecteze taxe pe produsele cumparate chiar daca nu are sucursale sau reprezentante in acest stat. Masura se vrea insa extinsa la toti retailerii online. Ceea ce ar scumpi rezervarile online la filme, teatru, comenzile de taxi, pizza, tigari, bere sau chiar masaje. Ceea ce ar aduce alte 50 de milioane de dolari.

Cum Romania duduie de manele, „masini”, „bani si dusmani”, geee!!!, de aici am putea avea rezultate banesti si culturale remarcabile.
Daca tot in manele toti au valoare si bani de nu-i pot cuprinde, iar youtube e graitor cu exemple de rascani inotand in bani pe ritm de manea, eu propun taxa tripla pe manele. In plus, cum o data cu maneaua vin aerele si fitele si fiecare exemplar de parameci-cu creasta vrea sa-si expuna curelele Dolce&Gabana, hainele De Puta Madre sau Cor7ez, ori blugii Kung Jing Bao asortati cu tenisii bunicii ar trebui ca taxa sa se extinda si la cluburile de fite unde handralaii vin sa se laude pret de-o noapte cu BMW-ul cumparat din vanzare de telefoane mobile la mana a doua.
Care, bineinteles, a doua zi nu mai au bani sa scoata masina in oras timp de o luna pentru ca au „spart” banii cu „tovarashii” si fac foamea pana isi vind vreun rinichi sau isi doneaza inteligenta la Timisoara intru prosperitatea spirituala a natiei.

Pe cele mai influente companii le doare-n criza

“Puterea dureaza 10 ani, dar influenta nu mai mult de un secol” zice un proverb corean. In anul crizei, cele mai influente companii din lume isi cresc cota de piata, impun trenduri si schimba viata oamenilor simpli.

Anul in care veneratilor Wall Street-ului li s-au inmuiat picioarele de atata stat pe tron, a adus un nou val de companii a luat fata tuturor. O data venerate printre investitori sau fani, Lehman Brothers sau AIG s-au prabusit. Morgan Stanley si Goldman Sachs s-au trezit niste colosi cu picioarele de lut cu pierderi de peste 2 miliarde de dolari numai intr-un trimestru. Pana si General Electric a apelat la banii lui Warren Buffett, iar infailibila JP Morgan a inceput sa emita obligatiuni garantate de stat.

Companii despre care lumea credea ca sunt de nezdruncinat din domeniile lor se vad acum in urma unor rivali mai nastrusnici. General Motors- inima auto a Americii, Sony- plamanul tehnic al Japoniei sau Microsoft- creierul software al industriei computerelor sunt acum carne de tun pentru Toyota, Apple sau Google.

Omul crizei e altul, societatea se schimba rapid iar gigantii statici pierd. Influenta asupra societatii nu se mai traduce acum in puterea asupra cumparatorilor nu asupra mediului politic prin prisma contractelor cu statul. Revista americana Business Week a alcatuit un top al celor mai puternici giganti ai lumii de azi, a caror putere o simte fiecare in poftele lui, dorintele lui, frustrarile lui sau bucuriile lui.

Pe primul loooooc, cu vanzari anuale de 24 de miliarde de dolari si cu un infinit simt al schimbarii se afla Apple. Magia lui Steve Jobs se vede in iPhone, iPod, iMac si in Panther, sistemul de operare al Mac-urilor. Apple a vandut 13 milioane de telefoane in ultimele 18 luni, cu Samsung, LG si Blackberry straduindu-se din rasputeri sa recreeze touch screen-ul de la iPhone.
Urmatoarea pozitie este ocupata de Unilever, producatorul de sampoane si detergenti vanzand de 52 miliarde de dolari. Acum 3 ani, Unilever a creat o comunitate de spalatorii gratis in havelele din Sao Paolo pentru a-si promova marca Omo. Acum are 70% din piata braziliana. A ajutat oamenii saraci sa faca economii pentru a-i cumpara propriile produse, strategie geniala.

JP Morgan Chase ocupa ultimul loc al podiumului cu vanzari anuale de 64,5 miliarde de dolari. “Dimon-ul” de pe Wall Street (James Dimon- directorul general) s-a ales din criza cu achizitia pe banii americanilor de rand a Bear Stearns si a Washington Mutual.
WalMart, cu vanzari de 379 miliarde de dolari intr-un singur an, de o data si jumatate cat produce toata Romania, sta pe locul 4. Peste 100 de milioane de americani, o treime din populatia tarii, cumpara produse de la WalMart infiecare saptamana. Dar politica sa preturi mici a adus critici pentru ca 2 milioane de lucratori ai companiei au salarii de nimic. Plus ca e si poluatorul cu cel mai mare ritm de crestere din lume.

Pe locul 5, News Corporation ia fata tuturor. Rupert Murdoch aduce acum stirile la milioane de oameni din intreaga lume. “Aceasta e o companie care vede dupa colt” zice Jessica Reif Cohen, analist la Merrill Lynch. Retelele sociale au fost impenetrabile pentru media pana Murdoch a intrat acolo cu 580 de milioane de dolari cumparnd MySpace. China la fel, iar Murdoch a ajuns acolo. Vinde anual continut media de 33 de miliarde de dolari. BSkyB, New York Post, Fox News, The Sunday Times, Wall Street Journal, Vedomosti sunt din grup.
Toyota e pe 6, cu vanzari mondiale de 283 miliarde de dolari. Jeffrey Liker, profesor la University of Michigan spune ca Toyota este “probabil cea ami copiata companie din lume” pentru eficientizarea activitatilor dupa model japonez. Are peste 1.000 de patente de vehicule hibride si se asteapta sa vanda un million de masini hibride in 5 ani.

Saudi Aramco, ilustri necunoscuti vand anual de 210 miliarde de dolari. In fiecare zi compania expediaza 8 milioane de barili cu petrolierele catre intreaga lume. Compania, detinuta de familia regala saudita, sustine intreaga tara.
Monsanto arata cat de contradictiv e omul. Desi multi o considera o plaga pentru produsele modificate genetic, compania vinde anual de 8,6 miliarde de dolari. Daca nu ai seminte modificate genetic de soia sau porumb de la ei nu poti rezista financiar deoarece productia la hectar e mult superioara. Chiar si UE care a introdus interzicerea de soia modificata, importa cantitati enorme de furaje ..modificate genetic.
De Huawei, nimeni din afara Chinei n-a auzit. Compania face tot felul de echipamente de retea, mobile, care ii aduc venituri anuale de 12,6 miliarde de dolari. “Daca concurezi cu Huawei Inc, concurezi cu China Inc” spune Wim Elfrink, vicepresedinte Cisco. Google inchide topul, cu venituri de 16,6 miliarde de dolari. Cel mai impresionat la Google este cum gandesc oamenii si cum reactioneaza companiile in urma lor. Gogule, probleme?

“Leul” Isarescu a muscat dolarii din bonusurile Goldman Sachs

Pe-un picior de plai, in mijloc de toama un raget se aude. Pe-o gura de rai, frunzele cadeau, cantare]ii mi-i alunga, cine-mi sufla frunza-n dunga…In acest peisaj mirific, leul romanesc a fost salbatic atacat in octombrie de niste speculatori. Straini. Nume mari. Nomen odiossum, toata lumea ii stia, dar niciun oficial nu ii zicea. Printre care Goldman Sachs. Dar leul nu se lasa, si ajutat de “Cerberul” Isarescu i-a alungat pe vanatorii veniti la braconaj cu munitie furnizata tocmai de statele care ii scoteau din foamea financiara. (Iar statul american a dat Goldman 10 miliarde de dolari)

Banca de investitii reprofilata in banca comericala a postat o pierdere trimestriala uriasa, de 2,12 miliarde de dolari, sau 4,97 dolari pe fiecare ac]iune, transmite Bloomberg. Imens, av~nd in vedere ca in 2008 capitalizarea sa a cazut cu 70%. Iar analistii se asteptau la o medie de 3,73 dolari pierduti pe fiecare titlu. Acum o parte dintre platitorii americani de taxe vor suferi pentru ca leul mioritic a fost prea bun pentru Goldman Sachs.
Da, leul lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a muscat adanc din gatul vanatorului Goldman. Si Porsche se bucura cu noi, dupa ce a dat o laba peste bot speculatorilor de pe titlurile Volkswagen, facand la un moment dat compania drept cea mai mare din lume dupa capitalizare.

Alice in tara speculatorilor

Alicele nu prea ne-au atins leul iar Goldman a suferit cel mai mult unde se pricepea cel mai bine : la pariuri. In 2007 pe vremea asta, la jumatate de an de la declansarea crizei creditelor subprime, Goldman raporta pe ultimul trimestru venituri de 10,7 miliarde de dolari. Acum rescrierile in minus ale activelor au dus la un umilitor rezultat : minus 1,58 miliarde de dolari.

Leul a muscat partea leului, pentru ca unitatea Principal Investments a Goldman a avut o pierdere neta de 3,6 miliarde de dolari in trimestrul incheiat. Iar in aceasta se afla divizia Fixed Income, Currency and Commodities, cea raspunzatoare de atacul pe leu.
Acum, criza loveste Goldman exact unde pe conducatorii sai ii doare cel mai mult, la bonusuri. Dupa ce trimestrul asta a dat afara 2.500 de oameni, Goldman a redus si bonusurile pentru angajati cu 45%. Media pe fiecare este oricum de 363.654 dolari la cele 10 miliarde de dolari puse deoparte pentru cei 30.522 angajati. Dar leul le-a mancat dolarii, fata de media de 661.490 dolari dati anul trecut diferenta fiind prapastioasa.

Criza a atentat la bogatia familiei Bin Laden cu 1,3 miliarde de dolari

Ce n-a reusit Bush juniorul a reusit criza mondiala: „aceasta situatie” a scazut averea Bin Ladenilor cu 1,3 miliarde de dolari. Sau 15,3%. Potrivit Arabian Business, familia Bin Laden, care face afaceri in sectorul constructiilor, detine o avere de 7,2 miliarde de dolari si este pe locul al saptelea. Explozia a lasat averea tot pe acelasi loc 7 in top, cu notabila exceptie ca anul trecut Bin Laden avea munitie de 8,5 miliarde de dolari iar acum i-a mai scazut fitilul. Pariul cu economia n-a tinut averea in viata, familia lui Osama activand pe sectorul sinucigas al imobiliarelor si constructiilor. Detonatorul n-a fost altceva decat criza subprime din SUA, unde Bin Ladenii sunt foarte prezenti.

Firul rosu arata ca, impreuna, cei mai bogati 50 de arabi au pierdut cumulat 25 de miliarde de dolari in urma topirii economiei mondiale, foarte mult din aceasta suma fiind pierduta de la finele verii incoace. „Surpriza este cati bani au pierdut” a spus Anil Bhoyrul, director editorial la ITP Executive Publishing Ltd, compania ce publica Arabian Bussines. „Lista pe care am publicat-o este foarte diferita fata de lista pe care am adunat-o in urma cu cateva luni”, a mai spus el. Primii 50 cei mai bogati arabi detin 200 de miliarde de dolari, cu 12% sub nivelul anului trecut.
In iunie, Middle East Developement, bratul din Dubai ai Saudi Bin Laden Group (SBG) a anuntat ca vrea sa faca rost de 190 de miliarde de dolari pentru a construi doua orase, unul in Djibouti, in Africa, si altul in Yemen. Si un pod de 28,5 kilometri intre ele peste Marea Rosie. Intre timp boom-ul imobiliar a trecut...

Printul Alwaleed a pierdut 4 miliarde de dolari
Si bogatii pierd. Printul saudit Alwaleed bin Talal, care a investit in acest an in Citigoup si si-a cumparat un „palat zburator” Airbus A380 cu doua etaje, a pierdut 4 miliarde de dolari in 2008, potrivit publicatiei americane Business Week, care citeaza Arabian Business din Dubai.
Desigur, durerea e relativa: printul Alwaleed bin Talal ramane cel mai bogat arab, cu 17 miliarde de dolari, dublu fata de urmatorul competitor, dar avand o scadere considerabila fata de precedentul clasament care il dadea cu 21 de miliarde de dolari.
Supranumit „Warren Buffett al Arabiei”, printul a anuntat luna trecuta ca isi va mari detinerea la banca americana Citigroup de la sub 4% la 5%.

Familia regala saudita detine o companie de investitii, Kingdom Holding Co, care baga banii in companii foarte cunoscute, cum ar fi producatorul de computere si playere muzicale Apple, sau gigantul media News Corporation al lui Ruppert Murdoch.
Din cele 17 miliarde de dolari, participatia lui Alwaleed la Kingdom Holding valoreaza 8 miliarde de dolari. |nsa, printul mai detine si compania media Rotana Holding, care activeaza in Orientul Mijlociu. De asemenea, mai detine proprietati imobiliare in valoare de 3 miliarde de dolari, inclusiv o locatie de vacanta de 124 de acri cu o gradina zoologica privata. Pentru propriul uz, Alwaleed mai detine si foloseste un avion Airbus A 380 „Superjumbo”, care este evaluat la 330 de milioane de dolari, putin sub valoarea insumata a celorlalte doua avioane pe care acesta le mai are. Sa aiba.

McHammed trece hopul cu bine
Al doilea arab ca bogatie este Nasser al- Kharafi, cu 9,6 miliarde de dolari. Om de afaceri kuweitian, Nasser detine francizele pentru Orientul Mijlociu ale KFC, Pizza Hut si Hardee’s. De asemenea, este cel mai mare actionar al companiei Krispy Kreme Doughnuts Inc. Lui Nasser ii prieste criza, din moment ce anul acesta a urcat 2 locuri in topul miliardarilor arabi.

Ministrii Economiei candideaza in direct

… pentru o gaura. Care se casca sub Romania. Ce n-a reusit Rusia cu pretul urias la gazul natural si petrolul livrat, am reusit sa ne facem noi: o mini- criza ce va duce la lipsa de lichiditate si apoi la ceea ce vedem ca se intampla prin State.

Cum toata lumea a comparat deja de 2 luni premieri potentiali ai partidelor, programele de guvernare, si care o are mai lunga (autostrada bineinteles) ia sa comparam noi si potentialii ministri ai Economiei si Finantelor de la Romania si cam ce ar vrea ficcare cu tara mea.
Exista deci trei variante: castiga alegerile, ori Partidul Democrat Liberal (PDL), ori Partidul Social Democrat (PSD), ori Partidul National Liberal (PNL). Si chiar daca nu o sa castige PDL, cum PSD si PNL nu sunt alianta electorala inregistrata la tribunal retorica democrat- liberalilor sugereaza ca daca PNL a putut guverna cu UDMR cu 20% suport in Parlament, de ce n-ar putea si PDL cu 37% cat e acum in sondaje? Mai ales ca premierul e desemnat de Traian Basescu, si el ajuns presedinte pe sustinerea PD si a unei aripi liberale.
Ergo: 

1- PDL are 60% sa faca Guvern singur. Premier e desemnat de partid ca propunere pentru Basescu Teodor Stolojan. Pentru postul de ministru de finante nu prea e concurenta decat intre Marian Zlotea, economist acum europarlamentar, Gheorghe Pogea fost vicepremier dar cu suspiciuni si …. Adriean Videanu. Artizanul cotei unice, Videanu nu va introduce impozitare progresiva si din frecventa emisiunilor pe teme economice la televiziuni la care e trimis de partid in ultima vreme, el este The One. Avantajul: toate orasele Romaniei vor avea borduri impecabile, dar vor ramane cu mai putine parcuri. Ramane in discutie cum se vor face inele de padure sau “strapungeri” pe modelul pasajului Basarab. Ramane de vazut cum va gestiona Videanu sectoarele energetic si industrial.

2- PSD are un avans de cateva procente fata de PDL la alegeri deci Basescu va fi obligat sa il numeasca pe Mircea Geoana premier ca sa se faca repede de ras, sa nu treaca Guvernul de Parlament si apoi PDL sa faca Executiv singur. In acest caz, conform declaratiilor din presa, PSD va desparti MEF in Ministerul Finantelor si Ministerul Eenergiei si Resurselor Minerale. Si asta pentru ca Iulian Iancu, actualul favorit nu doreste preluarea unui colos de minister asa mare si cu asa multe probleme, dupa cum ne-au ciripit anumite pasarele ca s-ar fi exprimat Iancu catre apropiati.

Asadar, Mihaaaai Tanasescu, fost la Banca Nationala a Romaniei (BNR), actual reprezentant al Romaniei la Fondul Monetar International (FMI) abia asteapta sa preia fotoliul. Totusi, parca dupa ’89 niciodata un ministru n-a revenit pe vechea functie, asa ca dupa legile probabilitatii ale lui Murphy, Tanasescu nu va fi ministrul Finantelor pe motiv ca e nevoie de Guvern de tehnicieni si mai ales de oameni care sa nu poata fi atacati politic.

Dupa frecventa aparitiilor in presa si mai ales la Antena 3, detinuta de familia Voiculescu, unde Dan Voiculescu este mentorul aliantei PSD+ PC, rezulta ca ministrul Finantelor tarii ar putea fi Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA). Nu se poate sa nu se observe ca GEA a scos un raport privind cota unica exact in preajma campaniei electorale unde s-a precizat impotriva ei. Ba chiar Voinea e pentru aplicarea a 2 sau 3 cote progresive de impozitare. Cine mai e impotriva cotei unice si e pentru impozitarea progresiva in tara asta decat PSD-ul?
Boon, deci Voinea pentru finante si Iancu pentru energie, unde omul este expert si nimeni din mediul politic nu-I poate fi adversar pe o discutie de energie.

3- PNL face alianta cu PSD, Geoana ajunge premier iar la ministerul Economiei si Finantelor ajunge un liberal. Sebastian Vladescu e antamat sef de comitete si comitii la Fondul Proprietatea si va fi manager si la Compania Energetica Integrata Electrica; Teodor Atanasiu e bine infipt la AVAS, cat o mai fi, dar daca va exista coalitie cu PSD s-ar putea ca PNL sa ia el AVAS-ul “la algoritm” si sa cedeze alte ministere neatractive, cum ar fi Transporturile, unde oricine ajunge isi frange gatul mai devreme sau mai tarziu.

Iar Varujan Vosganian e prea contestat, pe motiv de taxa auto “Ford” cu amenintari de infringement european, putine modernizari energetice demarate, cogenerarea la pamant, blocaj la Compania Nationala a Huilei, blocaj intre Societatea Nationala a Lignitului Oltenia si Regia Autonoma de Activitati Nucleare, majorarea de pret la gazele interne din februarie 2008 fara ca vreun producator sa ceara, blocajul Elcen- Radet, Bursa asfixiata de nelistarea companiilor promise (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Fondul Proprietatea- toate in subordinea sa), strategii schimbate in mers (privatizarea Icemenerg, majorarea detinerii Nuclearelectrica la reactoarele 3 si 4), contractare ioc de gaze pentru Nabucco, majorari salariale aprobate la gigantii de stat, Loteria Romana aflata in cercetare penala prin doasarele lui Copos, inflatie mare, taxe parazit ce inghit 3 miliarde de euro anual si care unele se duc catre organisme private etc…

Ministru va fi in acest caz Daniel Daianu, profesor de economie, analist, europarlamentar si fost ministru.. de finante. Partea buna e ca vom avea un sistem financiar bine supravegheat. Partea proasta e ca dupa criza asta mondiala, sistemul nostru financiar va fi mic si pricajit ca al alora din Zimbabwe sau Burkina Faso, ca tot ne-au intrecut ei la calitatea drumurilor.

Guvernarea fantastica

Iata ca au trecut 4 ani si Guvernul a venit sa nearate ce cai verzi pe pereti vad Tariceanu si Vosganian ca fiind crestere economica si performante financiare ale Romaniei. De data asta voi trece in revista nerealizarile, si majoritatea sunt din noianul de promisiuni din ultimii doi ani.
Nu putem incepe fara a baga de seama ca in sistemul energetic guvernantii au 4 proiecte care ori se bat cap in cap si se intarzie unul pe altul, ori se intersecteaza.

Compania nationala integrata ar trebui sa se faca prin preluarea de catre Electrica a Hidroelectrica si a complexurilor energetice Turceni si Rovinari. La acestea se adauga filialele de distributie a energiei neprivatizate (Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud) si ElectricaServ, filiala de mentenanta.
Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor vrea ca centralele electrotermice (CET), care asigura incalzirea pe timp de iarna in marile orase, sa revina de la autoritatile locale deoarece nu sint modernizate si nici nu isi asigura combustibilii pentru iarna la preturi rezonabile. Numai anul trecut CET-urile au inghitit subventii de peste un miliard de lei iar ajutoarele de incalzire date populatiei au insumat tot un miliard de lei. Deci gauri negre. Pentru anul asta cuantumul ajutoarelor e de 1,5 miliarde de lei pentru popor. Un alt proiect este reorganizarea Companiei Nationale a Huilei (CNH) care are datorii de circa un miliard de euro si beneficiaza pe perioada 2007-2010 de subventii totale aprobate de Comisia Europeana de 1,29 miliarde de lei. Pentru a deveni rentabila, se doreste integrarea ei intr-un complex energetic impreuna cu termocentrala de la Mintia, dar si cu trei unitati hidro de la Hidroelectrica. Pentru lignit, Vosganian a anuntat ca se analizeaza integrarea celor trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari, Craiova) cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) intr-o singura unitate.



Privatizari contestate

•  Automobile Craiova. AVAS a privatizat in 2007 fosta fabrica Daewoo, vinzind 74,2% din companie catre Ford pentru 57 de milioane de euro, mult sub capitalizarea bursiera sau sub valoarea terenurilor detinute. Comisia Europeana a demarat o cercetare in urma careia a aprobat un ajutor de 143 de milioane de euro dar a impus recuperarea altuia, ilegal, de 27 de milioane de euro. Acum CE din nou investigheaza acordarea unui ajutor de 57 de milioane de euro pentru formarea profesionala.
  

•  Oltchim Ramnicu Vilcea. AVAS a hotarit transformarea conversia in actiuni a unei creante catre institutie. Capitalul social ar fi trebuit sa ajunga la 987,1 milioane de lei. Actionarii minoritari au sesizat Comisia Europeana, iar in acest moment are loc o investigatie.
  

•  Antibiotice Iasi. in 2007, AVAS scoate la privatizare prin licitatie cu strigare pachetul de 53,0173% din actiuni la un pret de pornire de 130 de milioane de euro. Sindicatele au atacat hotarirea in instanta si au cistigat. Ulterior AVAS a revocat anuntul de privatizare.
  

•  Cuprumin Abrud. In urma neregulilor constatate in caietul de sarcini intocmit pentru privatizarea Cuprumin, AVAS a anuntat ca va fi scoasa la privatizare impreuna cu restul de companii miniere necarbonifere in noiembrie.
  

•  Cercetarea. Proiectul de privatizare a celor 16 institutelor de cercetare ramase la AVAS a dus la nemultumirea oamenilor de stiinta, dupa ce AVAS a renuntat la obligativitatea pastrarii obiectului de activitate si a dat vina pe Comisia Europeana pentru aceasta prevedere.
  

•  CFR Marfa. Privatizare in urma careia Guvernul estima ca se va incasa un miliard de euro. intre timp proiectul a intrat intr-un con de umbra.
  

•  Complexul Craiova. Desi autoritatile au anuntat de nenumarate ori listarea lui la Bursa si vinzari repetate de actiuni pe BVB, ultimul proiect de Hotarire de Guvern al AVAS mentioneaza vinzarea sa.
  

•  CEC. Privatizarea sa a esuat dupa ce investitorii nu au oferit un pret care sa fie considerat bun. Investitorii de pe piata de capital doreau o privatizare prin Bursa, dar ideea nu a fost acceptata. Listarea sau privatizarea au fost aminate pina dupa 2011.
  

Listari aminate

•  Fondul Proprietatea. Initial se anuntase listarea sa la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in 2007, apoi termenul a fost sfirsitul lui 2008, acum este programata listarea pentru luna iunie 2009. Abia in acest an s-au organizat licitatii pentru evaluarea celor 88 de companii din portofoliul sau. Darian Rom Suisse si PricewaterhouseCoopers vor evalua un pachet de 76 de companii iar un altul de 12 companii are aceiasi evaluatori. Administratorul FP nu s-a ales nici acum, si se intrevede o noua intirziere dupa ce Fondul a anuntat ca va publica regulamentul de organizare a licitatiei si un caiet de sarcini la 1 octombrie, urmind ca procedura cu cei 28 de candidati sa fie demarata de atunci. intre timp, actiunile Fondului au inceput sa se concentreze in miinile cercurilor de interese. Daca la inceputul anului Fondul avea 3.028 persoane private care controlau 11,26%, ieri existau 1.970 de persoane ce controlau 20%.
  

•  Nuclearelectrica. Primul termen avansat de autoritati era listarea in 2008. intre timp Guvernul s-a razgindit in privinta reactoarelor 3 si 4 si vrea ca Nuclearelectrica sa detina 51% din noua companie fata de 20% cum se stabilise initial. Procesul va duce la punerea in functiune in intirziere cu un an. Listarea e programata acum la inceputul lui 2009.
  

•  Hidroelectrica. Programata pentru 2008, listare e in asteptarea clarificarii situatiei companiei energetice nationale Electrica.
  

•  Romgaz. Anuntata o data cu Nuclearelectrica si Hidroelectrica, nu a demarat inca procesul. Autoritatile se tem ca picajul BVB sa nu afecteze compania, care e de interes national.
  

•  Romtelecom. Anuntata pentru 2008, procesul de listare la BVB nici n-a demarat.
  

•  BCR. Listarea BCR e inscrisa in contractul de privatizare. Au trecut doi ani si BCR nu a a juns pe Bursa, mai inainte a ajuns Erste, banca-mama.
  

•  Electrica. Pachetele minoritare la distributiile privatizate (Muntenia Sud, Dobrogea, Oltenia, Banat, Moldova) ar fi trebuit vandute pe bursa iar filialele listate. Desigur ca nu s-a intamplat nimic.
  

Colosi nerestructurati

•  Posta Romana. Anuntata pentru 2010, restructurarea Postei va fi extinsa pina in 2012 pentru ca societatea sa poata face fata concurentei. Are nevoie de investitii de 100 de milioane de euro.
  

•  CFR SA. Compania avea in iulie datorii de 281 de milioane de euro catre furnizorii de energie. Furnizorii amenintau in vara ca vor ramine fara fonduri pentru a cumpara curent. De taiat, energia nu poate fi oprita catre CFR deoarece e societate de interes national.
  

•  CFR Calatori si CFR Marfa. Vagoanele sunt ruina iar companiile au mult prea multi angajati. De fiecare data la greve primesc ceea ce cer.
  

•  Regia Autonoma de Activitati Nucleare. RAAN este nerestructurata, iar neplata datoriilor de 130 de milioane de lei, cit avea in luna iunie catre SNLO aproape ca a dus la o greva minerilor din sectorul lignitului. Produce apa grea la preturi necompetitive. La a doua rectificare de buget, RAAN a beneficiat 376 de milioane de lei.
  

•  SNLO. Societatea Nationala a Lignitului Oltenia avea in iunie datorii de 268,1 milioane de lei si era in incapacitatea de a achita salariile, concediile, datoriile la buget si plata furnizorilor de servicii. Nu mai zic ca la anuntarea listarii Transgaz, Vosganian anunta ca va lista SNLO pe bursa. Vise taica, vise.
  

•  CNH. Compania Nationala a Huilei este oaia neagra a economiei rom~nesti, cu datorii curente de circa un miliard de euro si productie ineficienta. Statul trateaza cu Comisia Europeana stergerea datoriilor. Compania e considerata vitala pentru dezvoltarea Rom~niei avind in vedere resursele de huila, in vederea reducerii dependentei de importuri.
  

•  Termoelectrica. Are datorii insumind un miliard de euro dar nu poate fi lichidata fiind de importanta nationala. E necesara pentru echilibrarea sistemului energetic national, adica pornirea grupurilor in momentele de virf de consum. A demarat parteneriate cu investitori straini pentru toate termocentralele sale.