Topirea calotelor artice elibereaza de doua ori mai mult carbon decat se credea

Permofrostul arctic, solul inghetat de sub gheata si zapada polara, contine de doua ori mai mult carbon decat se credea iar incalzirea globala ar putea fi scanteia care va genera o si mai mare crestere a temperaturii globale, precizeaza un studiu citat de Bloomberg.

Cercetarea, efectuata de Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization, sau CSIRO, arata ca o reducere cu 10% a permafrostului prin incalzire ar putea elibera in atmosfera destul dioxid de carbon capturat in sol care sa creasca temperatura cu alte 0,7 grade Celsius.

La momentul actual exista 950 de miliarde de tone de carbon inmagazinate in materie organica arctica, in special vegetatie moarta. Regiunea arctica deja contabilizeaza o treime din emisiile mondiale de metan, un gaz blamat pentru incalzirea globala. Bioxidul de carbon este acum 385 de parti la un milion, fata de 280 de parti la aceeasi cantitate in urma cu un secol. Cresterea e de 30%, ceea ce inseamna ca ne-am cam facut-o cu mana noastra.

Chistoace si pungile fac jumate din poluarea marilor

Resturile de tigari si plasticul constituie aproape jumatate din gunoaiele care polueaza o parte a marilor lumii, fiind un mare pericol pentru pasarile marine si mamiferele de pe coaste sau ape, arata un studiu al United Nations Environment Program, citat de Bloomberg.

Circa 40% din resturile din Marea Mediterana sunt legate de fumat iar in Ecuador, prostioarele astea contabilizeaz` 50% din resturile din apropierea coastelor. Partea cea mai grava e ca aceste gunoaie sunt si cele mai multe si sunt si se pot preveni complet, zice Vikki Spruill, presedinte la Ocean Conservacy, un grup ce militeaza pentru apararea mediului.

Impactul este nimicitor: animale salbatice moarte, sufocarea ecosistemelor, plaje care arata oribil si descurajarea turismului.
Resturile marine omoara anual 1 milion de pasari de apa si 100.000 de manifere, potrivit
U.S. National Oceanic and Atmospheric Association. Regiunile din estul Asiei sunt cele mai poluate, in frunte cu China, cu populatia sa de 1,3 miliarde de omuleti galbeni, din care 60% fumeaza, conform datelor ONU.

Si mai periculoase pentru viata salbatica sunt pungile de plastic care se sparg eventual in bucati mici, care apoi sunt mancate de vietati, otravind lantul trofic. In Marea Nordului, intre Marea Britanie si Norvegia, 95% din fulmari, o pasare asemanatoare pescarusilor au plastic in stomac, spune UNEP. Planeta produce anual 225 milioane de tone de plastic, iar pungile din acest material ar trebui interzise, spune Achim Steiner, care e director la UNEP. Asta pentru ca exista alternative.

Eco-Politia schimba fermierii viitorului

Poluatori, luati aminte! Eco-Politia exista. Pe bune! Deocamdata in SUA, dar in curand globalizarea va atinge si incremenita Romanie in acest domeniu.

Eco-politistii poarta uniforme de culoarea maslinei verzi, nu albastre si poarta palarii ca de cowboy. New York Times a prezentat un reportaj despre cum actioneaza eco-politistii.
Soferii camioanelor cu prea mult fum, proprietarii atelierelor de reparatii unde baltesc pete de ulei, vanzatorii de peste sub dimensiunile legale (care arata ca puietul a fost braconat) si alte categorii de „infractori de mediu” ii subestimeaza. Dar ei le pot face mult rau. Nu zic de faptul ca poarta mereu cu ei o pusca si ca pot pune cu botul pe labe orice violent, ci de sesizarile legale pe care le fac.

Desi in orasul New York sunt doar 20, iar in tot statul doar 300, ei au facut peste 2.000 de raportari despre violari ale legilor si trimiteri in judecata pe an.
Ziarul da exemple de ce pot face. „Ofiterul Stevens a mai sosit dupa proprietarul A& L Collision de doua ori inainte in urma pentru explicatii despre masinile busite de pe trotuar din care se scurg ulei, antigel si alte substante periculoase”, noteaza NY Times. Dupa ce angajatii dau de patron, acesta isi cere scuze. Dar raportul ramane scris...
Eco- politia a fost creata in 1880 pentru a veghea asupra pestelui iar acum fac parte din Departamentul de Stat pentru Conservarea Mediului. Au devenit proeminenti in ultimii ani din cauza constientizarii luptei impotriva poluarii.

Ei raspund la plangeri de la scurgeri de ulei ale masiilor pana la depozitarea sticlelor.
Plangerile legate de mediu s-au triplat in 2007, la 621 de la 226 in 2006 iar trimiterile in judecata s-au dublat, de la 993 la 2.000. Numerele au ramas mari in 2008: 1.700 de procese si 600 de plangeri. Pe langa comertul ilegal cu peste sau vanarea ilegala ei fac si misiuni sub acoperire. Un ofiter intra imbracat normal intr-un supermarket cu o sticla de plastic sau mai multe. Cand nu gaseste cosul de gunoi pentru reciclare iar angajatii supermarketului il trimit la plimbare, un alt ofiter intra costumat in uniforma si scrie o constatare. Care ajunge in justitie. Ei mai confisca si peste pentru care nu exista provenienta sau care sta in locuri nepotrivite. Altii, indeosebi in Chinatown, impart amenzi de 5.000 de dolari comerciantilor de peste, toate la pachet cu acuzatii care le pot aduce 1 an de inchisoare.

Dar nu numai comerciantii risca. Cu cat schimbarile climatice se acutizeaza, cu atat producatorii, procesatorii si comerciantii vor trebui sa indeplineasca conditii din ce in ce mai restrictive. „Fermierii viitorului vor trebui sa foloseasca vaci si oi „inteligente” care sa emita in atmosfera mai putin metan, cereale care sa scoata in atmosfera mai putini oxizi de azot si sa devina experti in a-si raporta emisiile de gaze cu efect de sera catre autoritatile guvernamentale” scrie Reuters.
Agricultura este o sursa majora de gaze cu efect de sera iar global aceasta proportie va creste din moment ce cererea de mancare a umanitatii va creste, ca urmare a inmultirii populatiei, spune Richard John Eckard, de la Universitatea din Melbourne. In anii viitori, fermierii vor trebui sa monitorizeze si sa raporteze emisiile din moment ce natiunile vor trece la comertul cu aceste certificate.

Australia, producator major de carne, porumb si grau vrea sa scada din a doua jumatate a lui 2010 emisiile. Pana in 2015, agricultura nu va intra sub lupa pentru ca tehnologiile sunt inca in copilaria lor, iar adaugatul de costuri este nepopular. Dar guvernul australian vrea sa le reduca neaparat pentru ca agricultura scoate 16% din totalul emisiilor Australiei. In Noua Zeelanda, jumatate din emisiile nationale sunt din agricultura. Metanul este de 20 de ori mai puternic in incalzirea atmosferei decat bioxidul de carbon si provine din balegar. Oxizii de azot sunt de 310 ori mai puternici si provin din sol, prin porumb, grau, orez si plantele din care se produce zahar. Pentru fiecare 1% in plus de ulei din seminte de bumbac pe care il punem in dieta fiecarui animal rumegator, ai o reducere cu 6% a metanului emis spune Eckard. De asemenea, un alt mare proiect vrea sa imperecheze super-rase de oi si vaci care au nevoie de mai putina mancare sa creasca. La fel pentru plante: mai putina apa si fertilizator.